Decizie nr. 114 din 23.09.2024

La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituțională la 16 august 2024, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale, de domnii Vlad Batrîncea și Grigore Novac, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

Autorii sesizării îi solicită Curții să verifice constituționalitatea articolului 36 alineatele (1 1 ) și (4 1 ) din Legea nr. 136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern și a punctului 133 din Regulamentul Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 610 din 3 iulie 2018.

La 19 septembrie 2024, dl Vlad Batrîncea a depus o cerere prin care a solicitat suspendarea acțiunii Legii contestate pe baza articolelor 25 1 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 7 1 din Codul jurisdicției constituționale. Autorul cererii menționează că nu există un mecanism care să oblige Guvernul să publice deciziile protocolare. Articolul 102 alin. (4) din Constituție prevede că nepublicarea hotărârilor atrage inexistența acestora. În opinia autorului, nepublicarea deciziilor protocolare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova ar încălca articolul 23 din Constituție, care reglementează dreptul persoanelor de a-și cunoaște drepturile fundamentale, și, de asemenea, principiul transparenței decizionale. De asemenea, autorul cererii afirmă că, contrar articolului 102 din Constituție, prevederile contestate ar permite Guvernului să adopte decizii protocolare în domenii de importanță majoră precum înaintarea inițiativelor legislative. În aceste condiții, este afectat principiul separării puterilor în stat. Totodată, autorul cererii menționează că după intrarea în vigoare a deciziilor protocolare și a actelor care au fost adoptate pe baza acestor decizii se vor produce prejudicii financiare și economice statului.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor Parlamentului și a hotărârilor de Guvern, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la Guvern și din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului Guvernului, ține de competența Curții Constituționale.

În jurisprudența sa, Curtea a menționat că măsura suspendării acțiunii unor acte contestate implică (i) să se stabilească dacă prevederile contestate afectează sau se referă la unul sau mai multe domenii indicate la articolul 25 1 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și la articolul 7 1 alin. (2) din Codul jurisdicției constituționale, iar rațiunea ei constă în (ii) evitarea unor prejudicii și consecințe negative iminente. Aceste condiții trebuie întrunite cumulativ (a se vedea DCC nr. 166 din 30 noiembrie 2023, § 8; DCC nr. 41 din 8 mai 2024, § 7).

Curtea observă că în solicitarea sa de suspendare a acțiunii prevederilor contestate autorul susține că aplicarea acestora (i) ar afecta principiile legalității, securității juridice și transparenței decizionale, (ii) ar afecta principiul separării puterilor în stat și (iii) ar contraveni articolului 102 din Constituție.

În jurisprudența sa constantă, Curtea a stabilit că în cazul invocării riscului afectării unui domeniu prevăzut de articolul 25 1 alin. (2) pct. 1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și de articolul 7 1 alin. (2) pct. 1) din Codul jurisdicției constituționale, autorul cererii de suspendare trebuie să demonstreze intensitatea și posibilele prejudicii și consecințe negative iminente și ireparabile ale riscului invocat (a se vedea DCC nr. 49 din 28 aprilie 2023, § 7; DCC nr. 122 din 28 septembrie 2023, § 9; DCC nr. 166 din 30 noiembrie 2023, § 9; DCC nr. 35 din 22 aprilie 2024, § 8). Chiar dacă riscul este abstract, cererile cu privire la suspendarea acțiunii actelor sesizate trebuie motivate în mod convingător. Doar invocarea riscului și enumerarea unor valori fundamentale nu reprezintă o motivare suficientă și convingătoare în vederea suspendării acțiunii actului sesizat (a se vedea DCC nr. 102 din 12 iulie 2022, § 4; DCC nr. 143 din 26 octombrie 2023, § 8; DCC nr. 41 din 8 mai 2024, § 9).

Examinând prima facie primul argument al autorului, care vizează afectarea principiilor legalității, securității juridice și transparenței decizionale, Curtea observă că aceste riscuri sunt invocate fără a fi făcută o legătură cauzală cu o eventuală încălcare a drepturilor fundamentale prevăzute de Constituție.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de suspendare invocat de autorul cererii, care vizează afectarea principiului separării puterilor în stat, Curtea reține că acesta are o formulare prea generală, care nu subliniază vreun risc precis al normelor contestate sau al unor eventuale consecințe negative iminente și ireparabile care ar putea fi evidențiate la această etapă de examinare a unei sesizări

Referitor la cel de-al treilea motiv de suspendare, încălcarea articolului 102 din Constituție, Curtea constată că poate efectua analiza acestui aspect invocat ca temei al suspendării doar la etapa examinării fondului cauzei, motiv pentru care consideră că trebuie să respingă în această parte solicitarea, pentru a nu prejudeca fondul cauzei (a se vedea DCC nr. 96 din 25 septembrie 2019; DCC nr. 21 din 16 februarie 2021, § 8).

Curtea reiterează că rațiunea suspendării acțiunii actelor normative contestate este o măsură in extremis și constă în evitarea unor consecințe negative iminente și ireparabile pentru valorile fundamentale garantate de Constituție (a se vedea DCC nr.166 din 30 noiembrie 2023, § 11). Din aceste considerente, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) și 140 din Constituție, 25 1 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 6, 7 1 , 61 și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională D E C I D E: 1. Se respinge cererea de suspendare a acțiunii articolului 36 alineatele (1 1 ) și (4 1 ) din Legea nr. 136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern și a punctului 133 din Regulamentul Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 610 din 3 iulie 2018. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 23 septembrie 2024 DCC nr. 114 Dosarul nr. 175a/2024