Decizie nr. 96 din 17.06.2021

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 92 alineatele (2), (3), (4), (5) și (6) din Codul de executare, adoptat prin Legea nr. 443 din 24 decembrie 2004, ridicată de către dl Nicolai Galici, parte în dosarul nr. 25-334/2021, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl judecător Serafim Vasilache de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se află o acțiune formulată de dl Nicolai Galici prin care a solicitat anularea unor ordine incaso emise de executorul judecătoresc Radu Ciuchitu. Prin aceste ordine incaso au fost indisponibilizate mijloacele bănești aflate în conturile debitorului Nicolai Galici. De asemenea, dl Nicolai Galici a contestat încheierea executorului judecătoresc Radu Ciuchitu din 20 august 2020 referitoare la d istribuirea și realizarea sumelor încasate în faza de executare.

În motivarea acțiunii, dl Nicolai Galici a susținut că executorul judecătoresc Radu Ciuchitu nu a ținut cont de drepturile altor creditori la emiterea ordinelor incaso. De altfel, în privința conturilor dlui Nicolai Galici mai era aplicat un sechestru de către executorul Nicolae Pașa, într-o altă procedură de executare.

Pe 16 aprilie 2021, dl Nicolai Galici a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 92 alineatele (2), (3), (4), (5) și (6) din Codul de executare.

Printr-o încheiere din 16 aprilie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 1 Statul Republica Moldova „[…] (3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.” Articolul 46 Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia „(1) Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului, sînt garantate. (2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. (3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă. (4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii. (5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului înconjurător și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului. (6) Dreptul la moștenire a proprietății private este garantat.”

Prevederile relevante ale Codului de executare, adoptat prin Legea nr. 443 din 24 decembrie 2004, sunt următoarele: Articolul 92 Urmărirea mijloacelor bănești de pe conturi „(1) Executorul judecătoresc este în drept să urmărească mijloacele bănești aflate sau parvenite ulterior în instituțiile financiare pe conturile debitorului ori să aplice sechestru pe mijloacele bănești care vor fi transferate în viitor. Această prevedere nu se aplică conturilor bancare deschise conform acordurilor de împrumut încheiate între Republica Moldova și donatorii externi. […] (2) Ordinul incaso, emis de executorul judecătoresc, se execută de instituția financiară în ziua primirii. (3) În toate cazurile când mijloacele bănești de pe contul debitorului sînt urmărite ori sechestrate de executorul judecătoresc și de alte organe abilitate prin lege, iar mijloacele bănești disponibile în cont nu sînt suficiente, instituția financiară va informa executorul judecătoresc despre existența unor alte sechestre și despre organul care le-a aplicat. În acest caz, executorul judecătoresc va propune, în cel mult 3 zile, organelor respective să se alăture urmăririi în termenul indicat la art.101 alin.(1) din prezentul cod. După ce toate organele informate au comunicat că se alătură urmăririi, dar nu mai târziu de expirarea termenului stabilit pentru alăturare, executorul judecătoresc emite ordinele incaso respective potrivit sumelor indicate în documentele executorii a căror alăturare la executare a fost solicitată, iar după executarea ordinului incaso, va distribui sumele în condițiile prezentului cod. Dacă alăturarea la urmărire nu are loc, executorul judecătoresc emite un ordin incaso privind încasarea sumei indicate în documentul executoriu aflat în procedura sa, executarea lui fiind obligatorie pentru instituția financiară, indiferent de existența unor alte grevări la contul debitorului. (4) În cazul cînd mijloacele bănești ale debitorului sînt urmărite de mai mulți executori judecătorești, iar ele nu sînt suficiente pentru executarea tuturor documentelor executorii, urmărirea o va face executorul judecătoresc care are în procedură mai multe documente executorii în privința acelui debitor, iar în cazul cînd numărul documentelor executorii este egal, urmărirea se va face de executorul care execută creanța mai mare, fiind somat de ceilalți executori judecătorești, în termenul indicat la art.101 alin.(1), despre existența și mărimea creanței. În acest caz, se vor aplica prevederile art.31 referitor la repartizarea onorariului. (5) Cererile privind alăturarea la urmărire sau somațiile depuse după expirarea termenului de 10 zile nu se iau în calcul la emiterea ordinelor incaso și la distribuirea sumelor. (6) Suspendarea operațiunilor din contul debitorului și aplicarea sechestrului pe acesta de către alte organe nu împiedică executarea ordinului incaso emis de executorul judecătoresc.” A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

Autorul excepției contestă omisiunea legislatorului de a reglementa posibilitatea executorului judecătoresc de a emite ordine incaso în baza altor sume decât cele indicate în documentele executorii. De altfel, în articolul 92 din Codul de executare este indicat în mod expres că „executorul judecătoresc emite un ordin incaso privind încasarea sumei indicate în documentul executoriu aflat în procedura sa”. Potrivit autorului excepției, această formulare neglijează situația în care creditorul a executat parțial documentul executoriu.

Autorul excepției consideră că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3) și 46 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de executare, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Deși autorul excepției a contestat articolul 92 alineatele (2), (3), (4), (5) și (6) din Codul de executare, în motivarea excepției acesta pune în discuție doar pretinsa neconstituționalitate a textului „executorul judecătoresc emite un ordin incaso privind încasarea sumei indicate în documentul executoriu aflat în procedura sa” care se regăsește în articolul 92 alin. (3) din Cod. Celelalte dispoziții ale articolului 92 din Codul de executare au fost doar enumerate de autorul sesizării f ără explicarea pretinsei neconformități a acestora cu Constituția. Dacă ar proceda la examinarea acestui capăt de sesizare Curtea Constituțională s-ar substitui autorului ei în invocarea argumentelor de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu. Acest tip de control este inadmisibil în condițiile în care, prin prisma articolului 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și articolului 39 din Codul jurisdicției constituționale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul și împrejurările pe care subiectul își întemeiază cerințele, să expună normele legale și argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituției, precum și legătura cauzală directă între norma contestată și argumentele invocate (a se vedea DCC nr. 15 din 10 februarie 2020, § 17; DCC nr. 68 din 15 iunie 2020, § 23).

Astfel, Curtea reține spre examinare doar textul „executorul judecătoresc emite un ordin incaso privind încasarea sumei indicate în documentul executoriu aflat în procedura sa” din articolul 92 alin. (3) din Codul de executare.

Curtea menționează că o altă condiție pentru formularea excepției de neconstituționalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepția (a se vedea punctul 1 din dispozitivul HCC nr. 2 din 9 februarie 2016). Norma contestată trebuie să fie aplicabilă în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de judecată (a se vedea DCC nr. 18 din 9 februarie 2021, § 22). Curtea constată că articolul 92 alin. (3) din Codul de executare reglementează cazul în care mijloacele bănești de pe contul debitorului sunt urmărite ori sechestrate de executorul judecătoresc și de alte organe abilitate prin lege, nu și situația în care mijloacele bănești ale debitorului sunt urmărite de mai mulți executori judecătorești. Acest caz este reglementat de articolul 92 alin. (4) din Codul de executare.

Pentru că circumstanțele litigiului principal nu pun în discuție cazul urmăririi mijloacelor bănești din contul debitorului de către executorul judecătoresc și de către alte organe, Curtea constată că articolul 92 alin. (3) din Codul de executare nu este aplicabil în această cauză.

Totodată, Curtea notează că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză civilă care are ca obiect examinarea unei contestații împotriva unor ordine incaso și împotriva unei încheieri referitoare la d istribuirea și eliberarea sumelor încasate în faza de executare. În motivarea contestației s-a susținut că, la emiterea acestor acte, executorul judecătoresc nu a ținut cont de drepturile altor creditori, pentru că în privința conturilor debitorului mai era aplicat un sechestru de către un alt executor, într-o altă procedură de executare. Astfel, în prezentul caz, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată pentru protejarea drepturilor și intereselor unor persoane terțe.

Curtea reamintește că excepția de neconstituționalitate nu manifestă doar o funcție preventivă, ci și una reparatorie, pentru că ea privește, în primul rând, situația concretă a părții lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar, acest instrument riscă să devină unul simulat, adică o actio popularis , pierzându-se, în aceste condiții, caracterul concret și efectiv al excepției (a se vedea DCC nr. 110 din 10 octombrie 2019, § 18, DCC nr. 18 din 9 februarie 2021, § 26). În acest sens, Curtea constată că este inadmisibilă utilizarea instrumentului excepției de neconstituționalitate pentru apărarea unui drept care nu aparține autorului excepției, în vederea realizării propriilor interese.

Prin urmare, în baza celor menționate supra , Curtea constată că sesizarea în cauză nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională D E C I D E: 1 . Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 92 alineatele (2), (3), (4), (5) și (6) din Codul de executare, ridicată de către dl Nicolai Galici, parte în dosarul nr. 25-334/2021, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 17 iunie 2021 DCC nr. 96 Dosarul nr. 91g/2021