Decizie nr. 10 din 26.01.2021

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a textului „la alin. (1), cu excepția lit. a)” de la articolul 24 alin. (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, ridicată de către dl Serghei Gubenco, parte în dosarul nr. 2-19116122-05-3a-11082020, pendinte la Curtea de Apel Cahul.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională, în baza articolului 135 alin. (1) lit. g) din Constituție, de completul de judecată (dl Vitalie Movilă, dl Evghenii Dvurecenschii și dna Nina Veleva) din cadrul Curții de Apel Cahul. A. Circumstanțele litigiului principal

Pe 20 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a examinat sesizarea Procurorului General interimar cu privire la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința unor judecători și ex-judecători, printre care și în privința dlui Serghei Gubenco, care deținea funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat. Prin Hotărârea nr. 608/25, Consiliul a aprobat solicitarea Procurorului General interimar și a dispus suspendarea dlui Serghei Gubenco din funcția de judecător.

Pe 22 octombrie 2019, dl Serghei Gubenco a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Curții de Apel Comrat, solicitând declararea ca ilegal a refuzului Curții de Apel Comrat de a-i calcula și de a-i achita salariul lunar de judecător din data de 20 septembrie 2016 până pe data pronunțării hotărârii. În motivarea cererii sale, dl Serghei Gubenco a menționat că obligația achitării salariului pe durata suspendării din funcție nu încetează în baza articolului 24 alin. (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, care prevede că suspendarea din funcție a judecătorului din cauzele enumerate la alin. (1), cu excepția lit. a), nu atrage anularea inviolabilității personale și a garanțiilor materiale și sociale.

Prin Hotărârea din 13 februarie 2020, Judecătoria Cimișlia a admis cererea de chemare în judecată, a declarat ilegal refuzul Curții de Apel Comrat și a obligat-o să calculeze și să achite dlui Serghei Gubenco salariul de judecător din data de 20 septembrie 2016 până pe data rămânerii definitive a Hotărârii.

Nefiind de acord, Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Apel Comrat au depus cereri de apel, solicitând casarea Hotărârii și pronunțarea unei Hotărâri de respingere a acțiunii.

În cadrul judecării cauzei în instanța de apel, dl Serghei Gubenco a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „la alin. (1), cu excepția lit. a)” de la articolul 24 alin. (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995.

Prin Încheierea din 15 octombrie 2020, Curtea de Apel Cahul a admis cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

De asemenea, în legătură cu faptul că a fost scos de sub urmărire penală, dl Serghei Gubenco a depus o cerere la Consiliul Superior al Magistraturii prin care a solicitat reîncadrarea în funcție și achitarea salariului și a plăților cuvenite pentru perioada suspendării din funcție.

Pe 27 octombrie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii a examinat cererea dlui Serghei Gubenco. Prin Hotărârea sa nr. 308/26 din aceeași dată, Consiliul a anulat Hotărârea cu privire la suspendarea din funcție din 20 septembrie 2016, a dispus reluarea activității de judecător la Curtea de Apel Comrat și l-a repus în drepturile salariale avute anterior. Cu privire la achitarea salariului și a plăților cuvenite pentru perioada suspendării din funcție, Consiliul i-a recomandat judecătorului să se adreseze la administrația instanței de judecată unde activează. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 16 Egalitatea „(1) Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului. (2) Toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială.” Articolul 21 Prezumția nevinovăției „Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale.” Articolul 43 Dreptul la muncă și la protecția muncii „(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la protecția împotriva șomajului. (2) Salariații au dreptul la protecția muncii. Măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și alte situații specifice. (3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore. (4) Dreptul la negocieri în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate.” Articolul 54 Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți „(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului. (2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției. (3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24. (4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății.” Articolul 116 Statutul judecătorilor „[…] (7) Funcția de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții retribuite, cu excepția activității didactice și științifice.”

Prevederile relevante ale Legii nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului sunt următoarele: Articolul 24 Suspendarea din funcție (1) Judecătorul poate fi suspendat din funcție, la cerere sau din oficiu, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă: a) în privința lui se începe urmărirea penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă; [...] (3) Suspendarea din funcție a judecătorului din cauzele enumerate la alin. (1), cu excepția lit. a) , nu atrage anularea inviolabilității personale și a garanțiilor materiale și sociale. (4) În cazul prevăzut la alin.(1) lit. a), dacă nu a fost probată vinovăția judecătorului sau a fost pronunțată o hotărâre de achitare ori de încetare a procesului penal, sau în cazul anulării actelor care au servit drept temei pentru suspendarea sa din funcție în baza alin.(11), suspendarea din funcție încetează și judecătorul este repus în toate drepturile avute anterior. ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că anularea obligației de achitare a salariului pe durata suspendării din funcție a judecătorilor în legătură cu începerea urmăririi penale în privința acestora reprezintă o măsură care nu urmărește vreun scop legitim și este disproporționată, de vreme ce în această perioadă, potrivit articolului 116 alin. (7) din Constituție, ei nu pot desfășura alte activități remunerate, cu excepția activității didactice și științifice.

Potrivit autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile contestate contravin articolelor 16, 21, 43 și 54 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

Curtea observă că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de dl Serghei Gubenco, în dosarul nr. 2-19116122-05-3a-11082020, pendinte la Curtea de Apel Cahul. Curtea reține că sesizarea este formulată de un subiect căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, ține de competența Curții Constituționale.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textul „la alin. (1), cu excepția lit. a)” de la articolul 24 alin. (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul excepției contestă o prevedere legală care îl împiedica să obțină salariul atunci când în privința sa era aplicată măsura suspendării din funcție în legătură cu începerea urmăririi penale. Pe de altă parte, după ridicarea excepției de neconstituționalitate, Consiliul Superior al Magistraturii a anulat măsura suspendării din funcție aplicată în privința autorului excepției și l-a repus în drepturile salariale avute anterior. Totodată, Consiliul i-a recomandat judecătorului să se adreseze la administrația instanței de judecată unde activează pentru a primi salariul care nu i-a fost achitat pe durata suspendării din funcție (a se vedea § 10 din această Decizie). Prin urmare, Curtea consideră că eventuala examinare în fond a excepției de neconstituționalitate nu va avea niciun efect pentru situația autorului excepției, de vreme ce problema sa a fost remediată prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 308/26 din 27 octombrie 2020.

În acest context, în jurisprudența sa Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate nu manifestă doar o funcție preventivă, ci și una reparatorie, pentru că ea privește, în primul rând, situația concretă a părții lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar acest instrument riscând să devină unul simulat, o actio popularis , pierzându-se, în aceste condiții, caracterul concret și efectiv al excepției (a se vedea, spre exemplu, DCC nr. 32 din 29 martie 2018, §§ 23-25 cu privire la restituirea apelului în cadrul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate; DCC nr. 56 din 27 iunie 2017, §§ 22-25 cu privire la retragerea apelului în cadrul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate).

Așadar, în baza celor menționate supra , Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „la alin. (1), cu excepția lit. a)” de la articolul 24 alin. (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, ridicată de către dl Serghei Gubenco, parte în dosarul nr. 2-19116122-05-3a-11082020, pendinte la Curtea de Apel Cahul. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 26 ianuarie 2021 DCC nr. 10 Dosarul nr. 162g/2020