Decizie nr. 161 din 29.12.2020

La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituțională pe 28 decembrie 2020, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale, de doamna Monica Babuc și domnii Pavel Filip, Alexandru Jizdan, Ghenadie Buza și Igor Vremea, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

Curtea observă că autorii sesizării îi solicită Curții să verifice constituționalitatea Legii nr. 236 din 16 decembrie 2020 privind modificarea unor acte normative și a Legii nr. 240 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative.

Curtea notează că Legea nr. 236 din 16 decembrie 2020 a fost promulgată prin Decretul Președintelui Republicii nr. 1925-VIII din 21 decembrie 2020 și publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 353-357 din 22 decembrie 2020.

De asemenea, Legea nr. 240 din 16 decembrie 2020 a fost promulgată prin Decretul Președintelui Republicii nr. 1941-VIII din 23 decembrie 2020 și publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 360-371 din 25 decembrie 2020.

Astfel, în conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Legilor nr. 236 din 16 decembrie 2020 și nr. 240 din 16 decembrie 2020, ține de competența Curții Constituționale.

Totodată, autorii sesizării îi solicită Curții să suspende acțiunea Legilor contestate în baza articolelor 25 1 alin. (2) pct. 1) din Legea nr. 317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională și 7 1 alin. (2) pct. 1) din Codul jurisdicției constituționale nr. 502 din 16 iunie 1995.

Curtea reține că poate suspenda, sesizată fiind, acțiunea actelor normative prevăzute la articolele 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 4 alin. (1) lit. a) din Codul jurisdicției constituționale, dacă aceste acte afectează sau se referă la domeniile stabilite la articolul 25 1 alin. (2) din Legea citată și articolul 7 1 alin. (2) din Codul menționat.

Examinând prima facie sesizarea în partea ce ține de dispunerea suspendării, Curtea notează că, potrivit articolului 76 din Constituție, legea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei. De asemenea, articolul 56 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative stabilește că actele normative intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în textul actului normativ, care nu poate fi anterioară datei publicării.

Sub acest aspect, cu privire la cererea de suspendare a Legii nr. 236 din 16 decembrie 2020, Curtea a reținut în Decizia nr. 152 din 22 decembrie 2020 că Legea în discuție va intra în vigoare la 3 luni de la data publicării ei în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (DCC nr. 152 din 22 decembrie 2020, § 8).

Curtea reiterează că rațiunea măsurii suspendării acțiunii unor acte normative contestate constă în evitarea unor prejudicii și consecințe negative iminente (DCC nr. 152 din 22 decembrie 2020, § 9).

În acest context, Curtea a reținut că cererea de a suspenda acțiunea Legii nr. 236 din 16 decembrie 2020, care va intra în vigoare peste 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova ( i.e. 22 martie 2021), nu îndeplinește condiția referitoare la existența unui risc „iminent” al aplicării Legii menționate, așa cum acesta a fost stabilit în jurisprudența Curții (a se vedea DCC nr. 152 din 22 decembrie 2020, § 10, și jurisprudența citată acolo).

Pentru că nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței, Curtea reține că atât soluția, cât și considerentele din Decizia nr. 152 din 22 decembrie 2020 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Cu privire la cererea de suspendare a acțiunii Legii nr. 240 din 16 decembrie 2020, Curtea constată că ea va intra în vigoare la 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția articolului I pct. 3, care se va pune în aplicare de la 1 ianuarie 2021 (a se vedea articolul III alin. (1) din Legea nr. 240 din 16 decembrie 2020).

Exceptând articolul I pct. 3 din Legea nr. 240 din 16 decembrie 2020 [ce se referă la prețul medicamentelor], Curtea reține, mutatis mutandis , raționamentele expuse supra în raport cu Legea nr. 236 din 16 decembrie 2020.

Totodată, Curtea constată că autorii sesizării nu au argumentat cererea de suspendare a Legilor contestate. În particular, ei nu au demonstrat că nesuspendarea acțiunii Legilor contestate ar fi de natură să provoace „eventuale prejudicii și consecințe negative iminente și ireparabile ale aplicării Legii contestate”, așa cum s-a stabilit în jurisprudența Curții (a se vedea DCC nr. 159 din 23 decembrie 2020, § 7, și jurisprudența citată acolo). Din aceste considerente, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) și 140 alin. (2) din Constituție, 25 1 și 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 6, 7 1 , 61 și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională D E C I D E 1. Se respinge cererea de suspendare a acțiunii Legii nr. 236 din 16 decembrie 2020 privind modificarea unor acte normative și a Legii nr. 240 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative depusă de doamna Monica Babuc și domnii Pavel Filip, Alexandru Jizdan, Ghenadie Buza și Igor Vremea, deputați în Parlamentul Republicii Moldova. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte de ședință Liuba ȘOVA Chișinău, 29 decembrie 2020 DCC nr. 161 Dosarul nr. 222a/2020