Decizie nr. 144 din 16.12.2019

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a textului „în mod intenționat sau din neglijență, acestea refuză să se supună unei inspecții desfășurate în conformitate cu articolele 56 și 57" conținut în articolul 68 alin. (1) lit. d) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, ridicată de către dl avocat Petru Balan, în dosarul nr. 3-1612/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituțională de către dna judecător Violeta Chisilița din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție.

Pe 17 aprilie 2018, S.R.L. „Liftmontaj" a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Concurenței cu privire la contestarea actului administrativ, și anume decizia Plenului Consiliului Concurenței privind aplicarea amenzii.

În cadrul procesului, dl avocat Petru Balan a depus o cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a textului „în mod intenționat sau din neglijență [...] acestea refuză să se supună unei inspecții desfășurate în conformitate cu articolele 56 și 57" conținut în articolul 68 alin. (1) lit. d) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012.

Prin încheierea din 4 octombrie 2019, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 sunt următoarele:

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că prevederile contestate nu sunt previzibile și accesibile, deoarece persoanele fizice și juridice riscă să fie sancționate fără a înțelege sensul comportamentului reprobabil și cum ar trebui să procedeze pentru a evita sancțiunile Consiliului Concurenței. El consideră că textul contestat nu este suficient de explicit și nu permite să se înțeleagă semnificația și întinderea obligației care i se incumbă, iar acest fapt face incertă aplicarea sa. Dispoziția criticată are un caracter vag și exclude posibilitatea calificării corecte a comportamentului eventualului făptuitor, fapt care generează decizii arbitrare din partea Consiliului Concurenței.

Potrivit autorului excepției, dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3), 23 alin. (2) și 126 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Legii concurenței, ține de competența Curții Constituționale

Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de către dl avocat Petru Balan, în dosarul nr. 3-1612/2019, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție.

Curtea reține că prevederile contestate nu au fost anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolul 68 alin. (1) lit. d) din Legea concurenței, care stabilește răspunderea pentru refuzul de a se supune unei inspecții efectuate de către Consiliul Concurenței. Deși a pretins violarea articolelor 1 alin. (3), 23 alin. (2) și 126 din Constituție, autorul excepției, în principal, a menționat că prevederile contestate sunt contrare exigențelor calității legii și i-ar afecta libertatea de a desfășura activitate de întreprinzător.

Din textul sesizării, dar și al încheierii instanței de judecată, Curtea reține că, de fapt, autorul sesizării își exprimă dezacordul cu procedura de efectuare a inspecției de către angajații Consiliului Concurenței, invocând situații de cunoaștere a limbii, de lipsă a avocatului, de comportament necorespunzător al inspectorilor etc. și acreditând ideea că fiind persoană supusă controlului nu s-a opus efectuării controlului, pe când inspectorii folosesc textul neclar al legii pentru a aplica amenzi mari.

Pornind de la imperativele constituționale, potrivit cărora concurența loială este un factor de bază al economiei naționale [articolul 9 alin.(3)] și că statul trebuie să asigure protecția concurenței loiale [articolul 126 alin. (2) lit.b)], legislatorul a adoptat Legea concurenței, în care a inclus reglementări privind identificarea, cercetarea și sancționarea faptelor ce restrâng, împiedică sau denaturează concurența. De competența Consiliului Concurenței ține și inițierea investigațiilor asupra unor fapte care ar putea afecta concurența și legiuitorul i-a pus la dispoziție mecanisme procesuale eficiente pentru realizarea acestor investigații. Un astfel de mecanism îl reprezintă și reglementarea contestată, care permite Consiliului Concurenței să sancționeze comportamentul persoanelor supuse controlului, care prin acțiunile proprii împiedică procesul de investigare.

Așa cum este prevăzut în articolul 68 din Legea concurenței, „Plenul Consiliului Concurenței are dreptul să aplice, prin decizie, [...] întreprinderilor amenzi în cazul în care, în mod intenționat sau din neglijență, [...] acestea refuză să se supună unei inspecții desfășurate în conformitate cu art.56 și 57". În contextul articolului menționat, dar și al altor compartimente structurale ale legii din care face parte, prevederea contestată este explicită, deoarece prevede sancțiunea pentru persoana care deliberat se opune investigației.

Curtea reiterează că, pentru a fi previzibilă, o lege trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii discreționare a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a-i oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului (

Suplimentar, Legea concurenței prevede că persoana supusă controlului are obligația să se supună inspecției Consiliului Concurenței [articolul 56 alin. (11)] și să asigure accesul pentru a inspecta încăperile, terenurile, bunurile și documentele ce-i aparțin [articolul 56 alin. (3) lit. a)]. Inspectorii Consiliului Concurenței își exercită drepturile în baza ordinului emis de președintele Consiliului Concurenței, în care se indică scopul și obiectul inspecției, împuternicirile inspectorilor, data la care începe inspecția și sancțiunile prevăzute, precum și dreptul de a ataca ordinul în instanța de judecată. Persoana inspectată este în drept să ia cunoștință de dispoziția de investigație a cazului, de ordinul în baza căruia a fost dispusă efectuarea inspecției și de delegația de inspecție și să obțină câte o copie de pe acestea.

Argumentele autorului sesizării, potrivit cărora administratorul societății supuse inspecției nu cunoștea procedura de control, nu știa dacă inspectorii au avut dreptul de a efectua inspecția, țin de cunoașterea și nu de constituționalitatea legii. Tot de cunoașterea legii ține și prevederea că lipsa avocatului nu poate fi invocată de subiectul supus inspecției drept temei pentru amânarea inspecției (articolul 56 alin.(10) lit. g)). Curtea amintește principiul potrivit căruia nimeni nu poate invoca în apărarea sa necunoașterea legii (

Prin urmare, în baza celor menționate

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.