3ra-1196/21 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- investigarea, efectuarea inspectiilor, încalcarea legislatiei concurentiale
3ra-1196/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.3ra-1196/21
2-18148030-01-3ra-09112021
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Chisilița)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, Vl. Clima, E. Palanciuc)
D E C I Z I E
18 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Aliona Miron
examinând recursul depus de Consiliul Concurenței,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată „Liftmontaj” împotriva Consiliului Concurenței cu
privire la anularea actului administrativ,
împotriva deciziei din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins
apelul depus de Consiliul Concurenței împotriva hotărârii din 06 octombrie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă:
La 17 aprilie 2018, Societatea cu Răspundere Limitată „Liftmontaj”, reprezentată de
avocatul Petru Balan, a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului
administrativ împotriva Consiliului Concurenței cu privire la anularea ca ilegală a deciziei
Plenului Consiliului Concurenței nr.DA-15 din 26 martie 2018 privind aplicarea amenzii.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin dispoziția Plenului Consiliului
Concurenței nr.11 din 15 martie 2018, s-a dispus inițierea investigației referitoare la
semnele încălcării art.5 din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012, de către
întreprinderile participante în cadrul procedurii de achiziții nr.17/03356 din 18 octombrie
2017, organizate și desfășurate de Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic
Republican”.
La 15 martie 2018, a fost emis ordinul cu privire la efectuarea inspecției nr.14, prin
care s-a dispus efectuarea inspecției la sediul Societății cu Răspundere Limitată
„Liftmontaj”, precum și în orice alte încăperi, terenuri și/sau mijloace de transport aflate în
posesia și sau proprietatea acesteia. Inspecția începe la 15 martie 2018 și nu va depăși 10
zile lucrătoare, societatea având obligația să se supună inspecției, în conformitate cu art.56
alin.(11) din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012.
1
A comunicat că, la 15 martie 2018, aproximativ pe la orele 10:00, la sediul
companiei, s-au prezentat colaboratorii Consiliului Concurenței, au prezentat copiile
actelor administratorului Societății cu Răspundere Limitată „Liftmontaj”, Dmitri Canalî,
de naționalitate găgăuz și vorbitor de limbă găgăuză și rusă. Despre faptul că,
administratorul nu este vorbitor de limbă română, au fost anunțați colaboratorii Consiliului
Concurenței care au fost prezenți la control.
Cu toate acestea, în loc să asigure traducerea actelor respective și explicarea
conținutului lor de către un interpret imparțial, colaboratorii Consiliului Concurenței au
început să efectueze înregistrarea video a încăperilor.
Consideră că, înregistrarea video a reprezentat, la caz, o metodă de intimidare a
personalului societății și a administratorului, care, pe lângă faptul că nu înțelegea ce se
întâmplă, care este conținutul real al actelor prezentate de colaboratorii pârâtului, era și
filmat în propriul oficiu fără a cunoaște dacă controlorii dispun sau nu de un astfel de
drept.
La fel, a relatat că, la insistența controlorilor traducerea comunicărilor a fost asigurată
de un inginer al societății, care nu este interpret certificat și nu are competențe de a traduce
și explica actele oficiale.
În asemenea împrejurări, neînțelegând ce se întâmplă de fapt, necunoscând conținutul
actelor prezentate de controlorii pârâtului și neștiind procedura de control în astfel de
situații, a solicitat prezența avocatului întreprinderii care a fost telefonat să se apropie, iar
colaboratorii Consiliului Concurenței au fost rugați să aștepte până se apropie avocatul
companiei la sediu.
A mai precizat că, colaboratorii Consiliului Concurenței au așteptat doar puțin timp și
au considerat că, refuză petrecerea inspecției și au întocmit un proces-verbal, prin care ar fi
constatat faptul refuzului de a se supune inspecției. Peste circa jumătate de oră de când a
fost apelat, avocatul a ajuns la sediul societății, dar colaboratorii Consiliului Concurenței
nici nu au dorit să discute cu el, pe motiv că ei deja au întocmit procesul-verbal de refuz de
supunere inspecției și că misiunea lor s-a încheiat.
A doua zi, după vizita reprezentanților Consiliului Concurenței, la 16 martie 2018,
societatea a remis pe e-mailul oficial al Consiliului o scrisoare în care a explicat că, nu s-a
supus inspecției, dar că a fost lipsită de posibilitatea de a înțelege în limba pe care o
cunoaște care este esența controlului și a actelor de control și că, și-a dorit asigurarea
dreptului la interpret și la apărare pe toată durata inspecției. La această scrisoare nu a
recepționat niciun răspuns.
Prin scrisoarea Consiliului Concurenței din 19 martie 2018, a fost remisă societății o
copie a procesului-verbal de refuz de a se supune inspecției.
Tot la 19 martie 2018, SRL „Liftmontaj” a recepționat scrisoarea Consiliului
Concurenței nr.DA-06/169-636, prin care a fost informată despre faptul că, „în vederea
examinării cazului inițiat prin Dispoziția Plenului Consiliului Concurenței nr.11 din
15 martie 2018, în temeiul art.54 alin.(2) din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012,
Consiliul Concurenței solicită prezentarea cifrei totale de afaceri sau a Situațiilor
Financiare a SRL „Liftmontaj” pentru anul 2017. Informația respectivă urma a fi furnizată
până la 21 martie 2018, orele 12:00 la sediul Consiliului Concurenței”.
2
Prin scrisoarea nr.10/19 din 21 martie 2018, Consiliul Concurenței a fost anunțat
despre faptul că, situațiile financiare pentru anul 2017 erau în curs de pregătire și nu au
fost pregătite, și prezentate la Biroul Național de Statistică.
Ulterior, prin decizia Plenului Consiliului Concurenței nr.DA-15 din 26 martie 2018 a
fost constatată încălcarea prevederilor art.68 alin. (1) lit. d) din Legea concurenței nr.183
din 11 iulie 2012 cu aplicarea amenzii și penalității, ce a fost recepționată împreună cu
copia delegației nr.19 din 26 martie 2018, fiind adusă la sediu de către un colaborator al
Consiliului Concurenței.
Reclamanta a mai invocat că, nu a refuzat să se supună inspecției, doar că controlorii
au fost rugați să aștepte până când se va prezenta avocatul societății controlate, și, cu toate
că, au fost rugați să aștepte până se apropie avocatul companiei inspectate la fața locului,
în realitate, colaboratorii Consiliului Concurenței au așteptat numai 20 de minute, după
care au început să întocmească procesul-verbal de nesupunere, iar atunci când avocatul a
venit la fața locului, colaboratorii perfectase deja procesul-verbal de nesupunere inspecției
și au refuzat să continue inspectarea, au părăsit sediul companiei cu mențiunea că,
misiunea lor pentru acea zi s-a încheiat.
A evidențiat că, prin aceste acțiuni, colaboratorii Consiliului Concurenței au
confundat două concepte care nu se exclud, dreptul de a fi asistat de un apărător în tot
cursul inspecției, care este un element al dreptului la apărare și care include în sine
posibilitatea de a solicita un avocat și obligațiunea controlorului de a aștepta până vine
avocatul. O paralelă cu o altă acțiune intruzivă care poate implica prezența avocatului, este
percheziția, deși este chiar mult mai gravă, legea instituie obligațiunea reprezentantului
autorității de a aștepta avocatul pe un termen de până la 2 ore.
Așadar, deși Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 nu prevede o astfel de
procedură (de așteptare a avocatului), controlorul Consiliului Concurenței este obligat să
aștepte sosirea avocatului un termen rezonabil de timp, luând-se în considerație faptul că,
solicitarea este inopinată, iar avocatul poate fi antrenat în altă activitate care necesită să fie
întreruptă și este necesar un interval rezonabil de timp pentru ca avocatul să ajungă la fața
locului.
Mai consideră că, decizia Plenului Consiliului Concurentei nr.DA-15 din 26 martie
2018 a fost emisă cu încălcarea dreptului administratorului SRL „Liftmontaj” de a fi
asistat de un interpret în cursul inspectării și de a-i fi aduse la cunoștință și explicate
actele, drepturile și obligațiile de către un traducător în limba pe care o posedă.
În această ordine de idei, remarcă că, SRL „Liftmontaj” a fost sancționată în baza
unei legi care este vagă și neclară, iar decizia Plenului Consiliului Concurenței nr.DA-15
din 26 martie 2018, este formulată extrem de vag și poartă un caracter formal, motiv din
care urmează a fi anulată.
În contextul enunțat, și cu trimitere la prevederile art.8, art.14, art.21, art.26 din
Legea contenciosului administrativ, SRL „Liftmontaj” a solicitat admiterea acțiunii,
anularea ca ilegală a deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr.DA-15 din 26 martie
2018 privind aplicarea amenzii.
Prin încheierea din 20 martie 2018, ulterior corectată, a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru a fost admisă cererea de asigurare a acțiunii și s-a suspendat decizia Plenului
Consiliului Concurenței nr.DA-15 din 26 martie 2018 (f.d.32-33, 42 vol.I).
3
Prin decizia din 12 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a casat parțial încheierea
din 20 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea suspendării executării
deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr.DA-15 din 26 martie 2018 privind aplicarea
amenzii (f.d.57-60, vol.I).
Prin încheierea din 04 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost
admisă cererea avocatului Petru Balan de ridicare a excepției de neconstituționalitate la
sintagma din art.68 alin.(2) din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 „în mod
intenționat sau din neglijență acesta refuză să se supună unei inspecții desfășurate în
conformitate cu art.56 și 57”, formulată în cauza menționată (f.d.151-153, vol.I).
Prin decizia din 16 decembrie 2019 a Curții Constituționale, a fost declarată
inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „în mod
intenționat sau din neglijență acesta refuză să se supună unei inspecții desfășurate în
conformitate cu art.56 și 57” conținut în art.68 alin.(1) lit.d) din Legea concurenței nr.183
din 11 iulie 2012, ridicată de avocatul Petru Balan (f.d.165-171, vol.I).
Prin hotărârea din 06 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost
admisă cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Liftmontaj” împotriva
Consiliului Concurenței cu privire la contestarea actului administrativ.
S-a anulat decizia Plenului Consiliului Concurenței nr.DA-15 din 26 martie 2018
(f.d.211, 217-231, vol.I).
Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, cu respectarea termenilor legali de
demarare a procedurii de apel, la 19 octombrie 2020, prin intermediul oficiului poștal,
Consiliul Concurenței a depus apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, iar la
23 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea apelului,
solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 6 octombrie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii, ca
neîntemeiată.
Prin decizia din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus
de Consiliul Concurenței împotriva hotărârii din 06 octombrie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani (f.d.55, 56-70, vol.I).
La 30 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul Concurenței a depus
recurs împotriva deciziei din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri
de respingere integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată (f.d.72-73, vol.II).
La 10 noiembrie 2021, Consiliul Concurenței a prezentat motivarea recursului
împotriva deciziei din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri
de respingere integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată, alternativ cu restituirea cauzei
instanței de apel spre rejudecare (f.d.83-90, vol.II).
În susținerea recursului Consiliul Concurenței a invocat ilegalitatea și netemeinicia
hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, declarând că, instanțele de judecată
ierarhic inferioare nu au elucidat și constatat pe deplin circumstanțele importante pentru
soluționarea cauzei, concluziile instanțelor inferioare sunt în contradicție cu circumstanțele
cauzei, or circumstanțele cauzei au fost apreciate denaturat, iar normele de drept material
au fost aplicate și interpretate eronat.
4
A precizat că, instanța de fond a refuzat examinarea înregistrărilor audio în cadrul
ședințelor de judecată, invocând lipsa tehnicii speciale de citire a CD-urilor prezentate,
fapt ce contravine principiului contradictorialității, întrucât părțile nu au avut posibilitatea
să acorde întrebări și răspunsuri pe marginea probelor video care le consideră relevante
pentru examinarea cauzei.
La fel, nici instanța de apel nu a oferit posibilitatea părților de vizionare a
înregistrărilor video în cadrul ședinței de examinare a cererii de apel.
Totodată, a obiectat că, concluziile expuse de instanțele inferioare sunt în contradicție
cu materialele dosarului, or în procesul-verbal cu privire la efectuarea inspecției la
SRL „Liftmontaj” din 15 martie 2018, la pagina 2 și 3 se indică „ulterior discuției cu
avocatul, administratorul SRL „Liftmontaj” a refuzat acordul de a permite efectuarea
inspecției la întreprinderea SRL „Liftmontaj” până la venirea avocatului la întreprindere”.
Astfel, constatarea de către instanțele de judecată ierarhic inferioare a neconcordanței
înregistrărilor video cu procesul-verbal este profund eronată și neîntemeiată în raport cu
circumstanțele de fapt.
Instanțele inferioare au considerat că, nu au fost luate în considerație și nu au fost
reflectate în procesul-verbal și alte împrejurări relevante, importante pentru aprecierea
corespunzătoare a circumstanțelor în care s-a concluzionat despre refuzul de a se supune
inspecției. Conform înregistrărilor video indicate supra, administratorul societății a
menționat că, biroul în care se află inspectorii este unicul birou al societății pe această
adresă, toate calculatoarele și actele se află în acest birou, și corespunzător, atât timp cât va
aștepta venirea avocatului acestora nu li se poate întâmpla nimic.
La invocarea acestor acuzații către autoritatea de concurență, instanțele de judecată au
omis luarea în considerare a circumstanțelor reflectate în înregistrarea video prezentată și
anume despre faptul că, angajata Dorina Hanganu Tălămbăț – contabil al întreprinderii
inspectate, în mod evident își desfășura activitate într-un birou alăturat celui aflării
administratorului și desfășurării inspecției, întrucât aceasta se prezenta la biroul inspectat
doar la solicitarea administratorului (min.17:30-17:59 înregistrarea video MVI-
0041.MP4).
De altfel, instanțele de judecată au indicat că, „Consiliului Concurenței (...) au
continuat verificarea altor încăperi din același imobil”.
A mai notat că, angajații Consiliului Concurenței au așteptat de fapt avocatul solicitat
de administratorul întreprinderii timp de 45 de minute, ceea ce constituie un termen
suficient și rezonabil, indiferent de faptul că Legea nr.183/2012 nu stabilește obligația
Consiliului Concurenței de a aștepta sosirea avocatului, ba chiar teza II-a a normei
prevăzute la art.56 alin.(10) lit.g) din lege, prevede expres că lipsa avocatului nu servește
temei de amânare a inspecției.
Mai consideră că, instanțele inferioare eronat au constatat neacordarea unei justificări
pentru nesoluționarea cererii de acordare a unui termen rezonabil pentru prezentarea
avocatului la sediul întreprinderii supuse inspectării, când, de fapt, angajații Consiliului
Concurenței au așteptat 45 de minute venirea acestuia, astfel acceptând cererea
administratorului.
La fel, consideră că, prima instanță și instanța de apel au confundat consemnarea
tuturor circumstanțelor faptice petrecute și constatate la derularea inspecției în procesul-
5
verbal privind efectuarea inspecției, probabil cu efectele deciziei de constatare a unei
încălcări sau încetare a unei investigații.
Cu referire la prevederile art.56 alin.(14) din Legea concurenței nr.183/2012, a
accentuat că, acțiunile colaboratorilor Consiliului Concurenței de solicitare de informații,
verificarea agendelor care au fost ridicate de pe biroul de lucru al angajaților întreprinderii
în scopul scoaterii acestora din biroul inspectat ș.a. sunt firești și legale, întrucât acestea
aveau scopul debutului inspecției și conservarea posibilelor probe relevante cauzei
inspectate.
A reiterat că, Legea concurenței prevede expres dreptul subiectului supus inspecției
de a fi asistat de un avocat pe parcursul efectuării inspecției, însă nu constituie o obligație
pentru angajații Consiliului Concurenței de a aștepta sosirea avocatului. Lipsa avocatului,
după cum prevede art.56 alin.(10) lit.g) din lege, nu constituie temei pentru amânarea
inspecției, iar în acord cu prevederile alin.(12) al aceluiași articol, inspecția trebuie
efectuată în prezența persoanei supuse inspecției sau a reprezentantului ei.
Prin urmare, la adoptarea deciziei de sancționare, Plenul Consiliului Concurenței a
ținut cont de prevederile legale menționate, care sunt clare și nu pot fi interpretate altfel.
Invocarea neproporționalității acțiunilor Consiliului Concurenței în raport cu
întreprinderea inspectată, este în contradicție cu circumstanțele de fapt, având în vedere că
Consiliul Concurenței a oferit un termen rezonabil pentru a se prezenta avocatul, cu toate
acestea, avocatul nu s-a prezentat în termenul indicat de administratorul întreprinderii, iar
permisiunea de a inspecta documentele și mijloacele tehnice nu s-a acordat.
Astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare greșit au constatat precum că,
angajații Consiliului Concurenței nu au luat în considerare principiul proporționalității,
aceste concluzii nefiind în corespundere cu circumstanțele faptice probate, or tergiversarea
intenționată a inspecției și neacordarea permisului de efectuare a acesteia au avut drept
consecință imposibilitatea acumulării probelor pe marginea investigației a unui presupus
acord anticoncurențial în cadrul unei proceduri de achiziții publice în urma căreia s-a
atribuit întreprinderii SRL „Liftmontaj” un contract în valoare de 10 718 910,54 de lei,
fără TVA/12 862 692,54 de lei cu TVA.
În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de
Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune
împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 iulie 2021, în ședință
publică.
Actele cauzei atestă că la 15 iulie 2021 dispozitivul deciziei instanței de apel a fost
notificat Consiliului Concurenței, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă
prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f.d.71 vol.II).
Totodată, din materialele cauzei rezultă că, la 11 octombrie 2021, Consiliului
Concurenței i-a fost notificată, prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală din
14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție
nr.DS8005397321AS (f.d.79 vol.II).
6
La 10 noiembrie 2021, Consiliul Concurenței a prezentat motivarea recursului
împotriva deciziei din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.83-90 vol.II).
În condițiile enunțate, colegiul lărgit al instanței de recurs conchide că, recursul depus
de Consiliul Concurenței împotriva deciziei din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a
fost depus în termenul legal prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ.
La 12 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
SRL „Liftmontaj” și avocatului Petru Balan copia recursului depus de Consiliul
Concurenței, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.94, vol.II).
La 27 ianuarie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare
procesuală a Curții Supreme de Justiție, avocatul Petru Balan, în interesele SRL
„Liftmontaj”, a depus referința la cererea de recurs depusă de Consiliul Concurenței,
solicitând respingerea recursului (f.d. 97-99, vol.II).
În susținerea referinței a reiterat argumentele invocate în cererea de chemare în
judecată și pe parcursul examinării cauzei în ordine de apel.
Suplimentar a mai notat că, Consiliul Concurenței a efectuat o interpretare extensivă
defavorabilă a prevederilor art.68 alin.(1) lit.d) din Legea Concurenței nr.183 din 11 iulie
2012, prevederi care instituie o răspundere penală în sensul autonom al Convenției
Europene pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
În vederea stabilirii faptului de prezență a unei acuzații în materie penală, Curtea
Europeană a elaborat criterii specifice și autonome, cunoscute sub denumirea de „criterii
Engel”, și anume: 1) calificarea juridică a ilegalității comise prin prisma legislației
naționale; 2) natura ilegalității comise; 3) gradul de severitate a pedepsei aplicabile pentru
ilegalitatea comisă. De cele mai dese ori, ultimele două criterii au un caracter alternativ.
Ele pot avea un caracter cumulativ în cazul în care analiza fiecăruia dintre aceste două
criterii nu permite formularea unei concluzii clare, referitoare la prezența unei acuzații în
materie penală, (a se vedea, cauza Jussila vs. Finlanda, hotărârea din 23 noiembrie 2006,
,31).
Consideră că, art.68 alin.(1) lit.d) din Legea Concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 nu
urmărește scopul de compensare sau de reparare a prejudiciului, ci urmărește, în același
timp, scopul preventiv și punitiv. Această normă instituie o acuzație în materie penală.
Legalitatea incriminării și a pedepsei reprezintă principala garanție a securității
juridice a persoanei în materie penală.
Acest principiu le impune subiectelor care au competența aplicării legii penale două
obligații esențiale: interpretarea strictă a legii (penale) și interzicerea analogiei, adică
imposibilitatea aplicării ei dincolo de conținutul acesteia, și, respectiv, interzicerea
aplicării retroactive a legii penale, cu excepția legii penale mai favorabile (a se vedea
Hotărârea Curții Constituționale nr.12 din 14 mai 2018, § 37).
Mai menționează că, conduita Consiliului Concurenței, la caz, a fost abuzivă,
tendențioasă și ilegală. Comunică instanței de contencios administrativ faptul că, nici o
persoană (inclusiv statul) nu poate obține un avantaj din comportamentul său de rea-
credință. La caz, inactivitatea Consiliului Concurenței în perioada inspecției manifestă o
doză de rea-credință, fapt din care nu se poate obține un avantaj în folosul statului.
În susținerea argumentelor mai indică că, art.24 din Codul administrativ consacră în
raporturile administrative principiul bunei credințe. Având în vedere faptul că, la punerea
în aplicare a Codului administrativ s-a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor
7
reglementări de procedură, astfel, consideră că, instanța de apel urma să aplice și
prevederile art.24 din Codul administrativ.
În această ordine de idei, consideră că, ține de competența instanței de judecată să
anuleze interpretarea extensivă defavorabilă efectuată de Consiliul Concurenței.
În opinia avocatului Petru Balan, intimatul a fost sancționat pentru simplul fapt că, a
încercat să se folosească de dreptul său la apărare și de a fi asistat de un avocat în cursul
unui control inopinat, iar aplicarea sancțiunii la caz, depășește, în mod evident, ceea ce a
avut în vedere legislatorul.
La 25 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului
Concurenței referința depusă de avocatul Petru Balan, în interesele SRL „Liftmontaj”,
pentru informare (f.d.100, vol.II).
Prin încheierea din 13 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de
Consiliul Concurenței împotriva deciziei din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a
numit spre examinare în complet din cinci judecători.
În conformitate cu prevederile art.247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,
Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție a considerat inoportun de a cita participanții la proces pentru a se
pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au
fost expuse cu suficientă claritate, părților fiindu-le create condiții egale de a cunoaște
modul de derulare a procedurii în recurs, iar întru asigurarea respectării principiilor
contradictorialității și disponibilității în drepturi, părțile au avut posibilitatea de depunere a
referinței.
Aici, se impune a învedera că, examinarea cauzei în ordine de recurs în lipsa
participanților la proces, nu poate fi calificată ca o limitare a dreptului de apărare și
dreptului de acces la justiție, în condițiile în care participanții la proces beneficiază de un
ansamblu de pârghii legale întru realizarea drepturilor sale.
Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, a casa integral decizia
din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 06 octombrie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emite o nouă decizie de respingere a acțiunii
depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Liftmontaj” împotriva Consiliului
Concurenței cu privire la anularea actului administrativ, din considerentele ce urmează.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține
că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova, care conform art.257 alin.(1) a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.
Potrivit art.258 alin.(3) din Codul administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului
cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va
face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.
8
Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de
recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul
aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura de contencios
administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi examinată prin prisma
dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, iar în
partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii
actului administrativ contestat, și anume a Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10
februarie 2000 (abrogată la 01 aprilie 2019). Or, în speță procedura administrativă se
referă la o activitate administrativă inițiată până la 01 aprilie 2019, aspect care determină
că la caz se vor aplica dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții.
În conformitate cu art.248 alin.(1) lit.c) Cod administrativ, examinând recursul,
Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia
instanței de apel și emite o nouă decizie.
În corespundere cu art.21 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice și
instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte
normative.
În corespundere cu art.22 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice și
instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.
Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile
participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.
Prin prisma prevederilor art.194 alin.(2) Cod administrativ, în procedura de
examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu
în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.
La fel, aplicabile sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborate cu art.231 alin.(2) din
Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică corespunzător
prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă
altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap.II din cartea a
treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
În sensul art.219 alin.(1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să
cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată
nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.
Prin prisma alin.(2) și (3) al aceluiași articol, instanța de judecată depune eforturi
pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a
cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare
constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt
și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de
judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu
este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.
Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului
material și procedural, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt.
Din cumulul probatoriu administrat speței, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, la 17 aprilie 2018, Societatea cu
Răspundere Limitată „Liftmontaj”, reprezentată de avocatul Petru Balan, a depus cerere de
9
chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului
Concurenței cu privire la anularea ca ilegală a deciziei Plenului Consiliului Concurenței
nr.DA-15 din 26 martie 2018 privind aplicarea amenzii.
Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, prin
hotărârea din 06 octombrie 2020, a admis cererea de chemare în judecată înaintată de SRL
„Liftmontaj” împotriva Consiliului Concurenței cu privire la contestarea actului
administrativ și a anulat decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. DA-15 din 26 martie
2018.
La rândul său, instanța de apel verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, prin
decizia din 14 iulie 2021 a ajuns la concluzia legalității hotărârii primei instanțe și
netemeiniciei apelului depus de Consiliul Concurenței împotriva hotărârii din 06
octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut ca plauzibilă concluzia
primei instanțe cu privire la anularea deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr.DA-15
din 26 martie 2018.
Fiind învestite cu judecarea cauzei, instanțele ierarhic inferioare cu referire la
prevederile art.41 alin.(6), 56 alin.(1), (2), (10), 68 alin.(1) lit. d) din Legea concurenței
nr.183 din 11 iulie 2012, au stabilit că, SRL „Liftmontaj” nu a refuzat să fie supusă
inspecției dispuse prin dispoziția Plenului Consiliului Concurenței nr.11 din 15 martie
2018, dar a solicitat colaboratorilor Consiliului Concurenței acordarea unui termen
restrâns pentru a fi asigurată prezența avocatului la sediul companiei, care urmează să
consulte entitatea în procesul de efectuare a inspecției.
În acest context, instanțele de judecată ierarhic inferioare au evidențiat că, solicitarea
administratorului entității de acordare a unui termen restrâns pentru a fi asigurată prezența
avocatului la sediul entității, nu poate fi asimilată noțiunii de refuz al entității de a se
supune inspectării, or, aceasta în astfel de situație, se va admite interpretarea defectuoasă și
subiectivă a normei legale în baza căreia entitatea reclamantă/apelantă a fost sancționată.
Totodată, instanța de apel a punctat că, în condițiile în care, colaboratorii Consiliului
Concurenței au acceptat solicitarea administratorului entității de a fi asigurată prezența
avocatului la sediul companiei, aceștia erau obligați să aștepte prezentarea avocatului la
sediul entității și nicidecum nu erau în drept de a întocmi proces-verbal prin care să
constate refuzul entității de a se supune inspectării, așa cum, în această situație, se va
admite încălcarea dreptului la apărare a subiectului supus inspectării.
Instanța de apel a desconsiderat argumentele reprezentantului Consiliului
Concurenței, precum că, prima instanță a apreciat eronat conținutul înregistrărilor video,
punctând în acest sens că, în condițiile speței, SRL „Liftmontaj” nu a refuzat să se supună
inspecției, dar a solicitat acordarea unui termen restrâns pentru a fi asigurată prezența
avocatului, care urma să asiste entitatea în procesul inspectării.
În această ordine de idei, atât prima instanță precum și instanța de apel au conchis că,
decizia Consiliului Concurenței de aplicare a sancțiunii în privința SRL „Liftmontaj” este
contrară situației de fapt constatate în speță, motive din care aceasta a fost anulată.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție consideră soluția primei instanțe și a instanței de apel, contestată de Consiliul
Concurenței referitoare la temeinicia acțiunii, ca fiind rezultată din aplicarea și
10
interpretarea eronată a normelor de drept material, motiv din care actele judecătorești de
dispoziție nu pot fi menținute, ca fiind legale și întemeiate.
În conformitate cu art.3 din Codul administrativ, legislația administrativă are drept
scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului
judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților
prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținând cont de interesul public și de
regulile statului de drept.
Potrivit prevederilor art.20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate
administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept
poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid
instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios
administrativ, conform prezentului cod.
În conformitate cu art.39 din Codul administrativ, controlul judecătoresc al activității
administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică un drept
vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul
legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.
În conformitate cu art.42 Cod administrativ, probele se administrează nemijlocit de
către instanța de judecată competentă care soluționează litigiul, dacă legea nu prevede
altfel. Iar, potrivit art.43, examinarea judiciară a cauzelor de contencios administrativ se
desfășoară în baza principiului contradictorialității și al egalității în drepturi procedurale a
participanților la proces.
Respectiv, potrivit art.93 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, fiecare participant
probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la prevederile alin.(1),
fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale.
În conformitate cu prevederile art.206 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, o acțiune
în contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act
administrativ individual (acțiune în contestare).
În conformitate cu art.224 alin.(1) Cod administrativ, examinând acțiunea în
contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele
hotărâri: a) în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul
administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile,
dacă acestea sunt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale; b) în baza
unei acțiuni în obligare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual de
respingere a solicitării sau o eventuală decizie adoptată în procedura prealabilă și obligă
autoritatea publică să emită un act administrativ individual, dacă revendicarea pretenției
reclamantului de emitere a actului este întemeiată; c) în baza unei acțiuni în realizare,
obligă la acțiune, tolerare sau inacțiune, dacă o astfel de pretenție a reclamantului este
întemeiată; d) în baza unei acțiuni în constatare, constată existența sau inexistența unui
raport juridic ori nulitatea unui act administrativ individual sau a unui contract
administrativ, dacă raportul juridic există sau, respectiv, nu există ori actul administrativ
individual sau contractul administrativ este nul; e) în baza unei acțiuni de control
normativ, anulează în tot sau în parte actul administrativ normativ, dacă acesta este ilegal,
sau constată nulitatea acestuia, dacă acesta este nul; f) respinge acțiunea ca fiind
neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la
lit. a)–e).
11
La caz, instanța de recurs menționează că, examinând acțiunea în contencios
administrativ, prin prisma art.224 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, instanțele de
judecată eronat au ajuns la concluzia de a anula decizia Plenului Consiliului Concurenței
nr.DA-15 din 26 martie 2018.
Din cumulul probatoriu administrat cauzei deduse judecății, Completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, prin dispoziția
Plenului Consiliului Concurenței nr.11 din 15 martie 2018, întocmită în baza notei
examinatorului nr.07/89 din 15 februarie 2018, s-a dispus inițierea investigațiilor
referitoare la semnele încălcării prevederilor art.5 din Legea concurenței de către
întreprinderile participante în cadrul procedurii de achiziții nr.17/03356 din 18 octombrie
2017 organizate și desfășurate de IMSP Spitalul Clinic Republican (f.d.9, vol.I).
Prin ordinul Plenului Consiliului Concurenței nr.14 din 15 martie 2018 „cu privire la
efectuarea inspecției” s-a dispus efectuarea inspecției la sediul SRL „Liftmontaj”, precum
și în orice alte încăperi, terenuri și/sau mijloace de transport aflate în posesia sau
proprietatea acesteia, începând din 15 martie 2018, dar nu mai mult de 10 zile lucrătoare
(f.d.10-11,vol.I).
Conform delegației de inspecție nr.14 din 15 martie 2018, în baza ordinului Plenului
Consiliului Concurenței nr.14 din 15 martie 2018, pentru efectuarea inspecției au fost
împuterniciți și delegați Vasile Chetrușca, Tatiana Ursache, Ion Guidea și Alexandru Carp,
cu atribuțiile și împuternicirile conform art.56 din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie
2012, fiind specificat că, inspecția va începe la 15 martie 2018 și nu va depăși 10 zile
lucrătoare (f.d.12-13, vol.I).
La 15 martie 2018, reprezentanții delegați ai Consiliului Concurenței Vasile
Chetrușca, Tatiana Ursache, Ion Guidea și Alexandru Carp au întocmit procesul-verbal
privind efectuarea inspecției, potrivit căruia în cursul inspecției nu a fost necesară
aplicarea de sigilii, s-a constatat existența opoziției la efectuarea integrală a acesteia și nu
s-au furnizat documentele solicitate de Consiliul Concurenței. Totodată, potrivit
procesului-verbal pre citat, inspecția efectuată a fost înregistrată video cu dispozitivul
CANON nr.HFR76 (f.d.15-20, vol.I).
Prin decizia Plenului Consiliului Concurenței nr.DA-15 din 26 martie 2018 s-a
constatat săvârșirea de către SRL „Liftmontaj” a încălcărilor prevăzute la art.68 alin.(1)
lit.d) din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012, prin refuzul de a se spune inspecției
desfășurate în conformitate cu art.56 din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012.
Totodată, s-a aplicat SRL „Liftmontaj” amendă pentru refuzul de a se supune
inspecției efectuate în conformitate cu art.56 din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie
2012 în mărime de 54 582,15 lei, ce reprezintă 0,45 % din cifra totală de afaceri realizată
în anul 2017, înmulțit cu factorul 1 (f.d.26-30, vol.I).
Manifestându-și dezacordul cu acțiunile Consiliului Concurenței, SRL „Liftmontaj” a
înaintat prezenta acțiune în contencios administrativ, prin care a solicitat anularea deciziei
Consiliului Concurenței nr.DA-15 din 26 martie 2018.
În conformitate cu prevederile art.1 alin.(1) și (2) din Legea contenciosului
administrativ (în vigoare la data adoptării actului care se contestă în speță), contenciosul
administrativ ca instituție juridică avea drept scop contracararea abuzurilor și exceselor de
12
putere ale autorităților publice, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea
activității autorităților publice, asigurarea ordinii de drept.
Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de
către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul
legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru
a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost
cauzată.
Articolul 2 din Legea contenciosului administrativ coroborat cu Rezoluția (77) 31 cu
privire la protecția individului față de actele autorităților administrative, adoptată de
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997, definesc actul
administrativ ca manifestarea juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau
individual, din partea unei autorități publice în vederea organizării executării sau
executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri individuale sau
decizii luate în cadrul exercitării autorității publice, susceptibile de a afecta direct
drepturile, libertățile sau interesele persoanelor fizice sau juridice și care nu este un act
îndeplinit în cadrul exercitării unei funcții judiciare.
Totodată, conform dispozițiilor art.16 alin.(1) și (2) din Legea contenciosului
administrativ (în vigoare la data adoptării actului care se contestă în speță), persoana care
se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ
și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă, sau nu a primit nici un
răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios
administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului respectiv și repararea
pagubei cauzate.
Acțiunea poate fi înaintată nemijlocit instanței de contencios administrativ în cazurile
expres prevăzute de lege și în cazurile în care persoana se consideră vătămată într-un drept
al său prin nesoluționarea în termen legal ori prin respingerea cererii prealabile privind
recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate.
Conform art.47 alin.(1) și (2) din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 (în
redacția în vigoare la momentul depunerii acțiunii), deciziile și prescripțiile Consiliului
Concurenței, precum și ordinele prevăzute la art.56 alin.(1) pot fi atacate, în termen de 30
de zile calendaristice de la primirea acestora de către părți, nemijlocit în instanța de
contencios administrativ competentă, fără a fi necesară depunerea unei cereri prealabile.
Dispozițiile prevăzute la art.46 alin.(4) se atacă numai odată cu decizia sau prescripția
adoptată în cazul respectiv, cu excepția prescripțiilor prin care se impun măsuri interimare.
Iar în conformitate cu prevedrile art.78 alin.(1) din Legea concurenței, deciziile prin
care Plenul Consiliului Concurenței a aplicat o amendă sau o penalitate cu titlu
cominatoriu pot fi contestate la judecătorie.
Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, cererea de chemare în
judecată în procedura contenciosului administrativ formulată de Societatea cu Răspundere
Limitată „Liftmontaj”, reprezentată de avocatul Petru Balan, împotriva Consiliului
Concurenței cu privire la anularea ca ilegală a deciziei Plenului Consiliului Concurenței
nr.DA-15 din 26 martie 2018 privind aplicarea amenzii, a fost depusă conform rigorilor.
13
Or, în cazul din speță, reieșind din normele legale pre citate, nu se impune necesitatea
respectării procedurii prealabile de soluționare a litigiului pe cale extrajudiciară.
Articolul 224 alin.(1) lit.f) din Codul administrativ prevede că, examinând acțiunea în
contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre prin care respinge
acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de adoptare a unei
hotărîri prevăzute la lit. a)-e).
La caz, Colegiul lărgit al instanței de recurs reține că, obiect al examinării prezentei
cauze în instanța de contencios administrativ îl constituie controlul legalității deciziei
Consiliului Concurenței nr.DA-15 din 26 martie 2018 privind aplicarea amenzii.
Sub acest aspect este notabil că, în sensul art.41 alin.1 lit.f) din Legea concurenței
nr.183 din 11 iulie 2012 (în redacția în vigoare în perioada pertinentă speței), Plenul
Consiliului Concurenței are atribuția de a dispune inițierea investigațiilor ce țin de
competența Consiliului Concurenței.
Potrivit art.55 alin.(2) din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 (în redacția în
vigoare în perioada pertinentă speței), Plenul Consiliului Concurenței este în drept să
dispună din oficiu inițierea investigației în baza materialelor de care dispune.
În corespundere cu art.56 alin.(1) și (2) din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie
2012 (în redacția în vigoare în perioada pertinentă speței), în scopul efectuării
investigațiilor dispuse conform art.55, Consiliul Concurenței poate să efectueze inspecțiile
necesare la întreprinderi și la asociații de întreprinderi. Efectuarea inspecțiilor este dispusă
prin ordin emis de președintele Consiliului Concurenței, în care se indică scopul și obiectul
inspecției, data la care începe inspecția și sancțiunile prevăzute la art.68-70 și 76, precum
și dreptul de a ataca ordinul în instanța de judecată.
Inspecția este exercitată de către angajații Consiliului Concurenței, cu excepția
debutanților, numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obținute
informații considerate necesare pentru investigația presupusului caz de încălcare a
legislației concurențiale, inițiată prin dispoziție a Plenului Consiliului Concurenței, fapt
care nu necesită a fi demonstrat subiectului supus inspecției.
Aderent, alineatul (3) al aceluiași articol stipulează la lit.a), b), c) și f) că, angajații
Consiliului Concurenței abilitați să desfășoare o inspecție au următoarele drepturi de
inspecție:
a) să intre în încăperi, pe terenuri sau în mijloace de transport aflate în proprietatea
sau în folosința întreprinderii, asociației de întreprinderi sau autorităților administrației
publice, cu excepția încăperilor de locuit, a terenurilor aferente acestora și a mijloacelor de
transport care aparțin persoanelor fizice;
b) să examineze registre și orice documente aflate în raport cu obiectul și scopul
investigației, indiferent de suportul fizic sau electronic pe care sunt păstrate;
c) să ridice sau să obțină copii sau extrase, sub orice formă, din registrele și
documentele menționate la lit.b). Ridicarea registrelor și documentelor se admite numai
dacă asemenea măsură este necesară pentru prevenirea ascunderii, înlăturării, modificării
sau distrugerii acestora sau dacă nu este posibil de a face copii de pe acestea în incinta
respectivă;
f) să ceară ca informația aflată în raport cu obiectul și scopul investigației, păstrată pe
calculator și accesibilă din încăpere, să fie prezentată într-o formă care ar permite
ridicarea, precum și să fie vizibilă și lizibilă.
14
Totodată, alineatul (11) al aceluiași articol prevede că întreprinderea, asociația de
întreprinderi, autoritatea administrației publice au obligația să se supună inspecției
Consiliului Concurenței.
Conform art.65 alin.(1) lit.b) din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 (în
redacția în vigoare în perioada pertinentă speței), după examinarea observațiilor făcute de
părți asupra raportului de investigație și, după caz, după desfășurarea audierilor, Plenul
Consiliului Concurenței decide adoptarea unei decizii sau prescripții în temeiul art.41 alin.
(1) lit. h)-l) și u).
La rândul său, art.41 alin.(1) lit.h) din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 (în
redacția în vigoare în perioada pertinentă speței) statuează că plenul Consiliului
Concurenței are atribuția de a lua decizii de constatare a încălcării legii, de impunere a
măsurilor corective, de aplicare a sancțiunilor, de aplicare a politicii de clemență și alte
decizii prevăzute de prezenta lege, în limitele competenței sale, în urma investigațiilor
efectuate.
În sensul art.68 alin.(1) lit.d) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 (în
redacția în vigoare în perioada pertinentă speței), Plenul Consiliului Concurenței are
dreptul să aplice, prin decizie, persoanelor menționate la art. 20 alin.(2) lit.b) sau
întreprinderilor amenzi în cazul în care, în mod intenționat sau din neglijență: refuză să se
supună unei inspecții desfășurate în conformitate cu art.56 și 57.
Din sensul logico-juridic al normelor legal precitate rezultă cert că, Societatea cu
Răspundere Limitată „Liftmontaj” urma să se supună inspecției desfășurate de către
Consiliul Concurenței în baza dispoziției Plenului Consiliului Concurenței nr.11 din 15
martie 2018 și ordinului Plenului Consiliului Concurenței nr.14 din 15 martie 2018, iar
refuzul de a se supune inspecției în conformitate cu art.56 și art.57 din Legea concurenței
nr.183 din 11 iulie 2012 constituind încălcare a normelor de procedură ale legislației
concurențiale, de gravitate mare în sensul art.68 alin.(1) lit.d), precum și art.69 alin.(4) din
Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012.
În această consecvență, instanța de recurs apreciază ca fiind eronată concluzia
instanțelor ierarhic inferioare, precum că, SRL ,,Liftmontaj” nu a refuzat să fie supusă
inspecției dispuse prin dispoziția Plenului Consiliului Concurenței nr.11 din 15 martie
2018.
Or, această concluzie este contrară circumstanțelor stabilite și expuse în procesul-
verbal privind efectuarea inspecției la Societatea cu Răspundere Limitată „Liftmontaj” din
15 martie 2018, care sunt confirmate și prin înregistrările video ale efectuării inspecției,
anexate la materialele cauzei, mai mult ca atât, în procesul – verbal menționat fiind indicat
și faptul că, administratorul SRL „Liftmontaj” – Dmitri Canalî în mod repetat a refuzat
efectarea inspecției, iar contabilul SRL „Liftmontaj”- Dorina Hanganu, a refuzat
prezentarea conturilor contabile 123 „Mijloace fixe” și 213 „Obiecte de mică valoare și
scurtă durată”, ultimii invocând în acest sens, lipsa avocatului.
La aspectul dat instanța de recurs reiterează că, prin prisma prevederilor art.56
alin.(3) lit.f) din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 (în redacția în vigoare în
perioada pertinentă speței), angajații Consiliului Concurenței abilitați să desfășoare o
inspecție au dreptul să ceară ca informația aflată în raport cu obiectul și scopul
investigației, păstrată pe calculator și accesibilă din încăpere, să fie prezentată într-o formă
care ar permite ridicarea, precum și să fie vizibilă și lizibilă.
15
Astfel, din procesul-verbal privind efectuarea inspecției SRL ,,Liftmontaj” din 15
martie 2018, și înregistrările video efectuate în cadrul inspecției rezultă indubitabil că,
administratorul SRL „Liftmontaj” – Dmitri Canalî a obstrucționat inspecția efectuată de
către reprezentanții delegați ai Consiliului Concurenței în baza dispoziției Plenului
Consiliului Concurenței nr.11 din 15 martie 2018.
În debut, Colegiul lărgit al instanței de recurs constată din înregistrarea video MMVI-
0041.MP4 că, la 15 martie 2018, administratorul SRL ,,Liftmontaj” – Dmitri Canalî, deși
i-au fost înmânate, sub semnătură, Ordinul Președintelui Concurenței nr.14 din 15 martie
2018, Delegația de inspecție nr.14 din 15 martie 2018, copia Dispoziției Plenului
Consiliului Concurenței nr.11 din 15 martie 2018 cu privire la inițierea investigației
referitoare la semnele încălcării art.5 din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 de
către întreprinderile participante în cadrul procedurii de achiziție nr.17/03356 din 18
octombrie 2017 organizate și desfășurate de IMSP Spitalul Clinic Republican precum și i-
au fost comunicate și înmânate drepturile și obligațiile în limba rusă, ultimul însă, n-a
permis echipei de inspecție a Consiliului Concurenței efectuarea inspecției, sub pretextul
că nu cunoaște limba de stat și că urmează să se consulte cu avocatul.
Totodată, din conținutul procesului-verbal privind efectuarea inspecției din 15 martie
2018 precum și din înregistrarea video MMVI-0041.MP4, colegiul lărgit al instanței de
recurs a mai reținut că, la ora 10:06, administratorul SRL „Liftmontaj” a contactat
telefonic avocatul informându-l despre necesitatea de a se prezenta la sediul entității în
legătură cu efectuarea inspecției, iar în rezultatul conversației a refuzat efectuarea
inspecției până la venirea avocatului la fața locului, în speță la oficiul SRL „Liftmontaj”.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție notează ca fiind important speței și faptul că, de la începutul inspecției, ora 10:06
și până la ora 10:45 avocatul SRL „Liftmontaj” nu s-a prezentat la oficiul entității,
circumstanțe consemnate în procesul-verbal privind efectuarea inspecției din 15 martie
2018 și înregistrate video pe suportul MVI-0041.MP4 și MVI-0042.MP4.
În acest context, colegiul lărgit al instanței de recurs reține ca fiind relevante cauzei
prevederile art.56 alin.(10) lit.g) din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 potrivit
căruia, pe parcursul efectuării inspecției, subiectul supus inspecției are dreptul să fie asistat
de avocați, de alți reprezentanți împuterniciți conform legislației. Lipsa acestora nu poate
fi invocată de subiectul supus inspecției drept temei pentru amânarea inspecției.
În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție reține că, deși lipsa avocatului subiectului supus inspecției nu
poate servi drept temei de amânare a inspecției, avocatului entității, totuși, i-a fost acordat
timp și posibilitatea de a se prezenta la sediul SRL „Liftmontaj”, fiindu-i îndeplinită în
acest sens cererea administratorului entității – Dmitri Canalî.
Ulterior, după cum rezultă din înregistrarea video MVI-0042.MP4, deși
administratorul SRL „Liftmontaj” – Dmitri Canalî a fost avertizat în mod repetat că,
entitatea poate fi supusă unei amenzi pentru refuzul de a se supune inspecției, ultimul însă,
a enunțat ferm că, nu cunoaște limba română și nu permite efectuarea inspecției în lipsa
avocatului, vociferând că are încredere doar în traducerea efectuată de avocatul său, iar
contabilul entității - Dorina Hanganu, biroul căreia se afla alăturat oficiului
16
administratorului entității supuse inspecției, a refuzat prezentarea informației solicitate,
deși cunoștea și comunica în limba română.
Aici, se impune a se menționa că, instanțele ierarhic inferioare eronat au reținut că,
biroul administratorului este unicul oficiu al entității supuse inspecției, or, din
înregistrările video este cert că, contabilul SRL „Liftmontaj”- Dorina Hanganu își avea
biroul într-o încăpere alăturată, separat de oficiul administratorului SRL „Liftmontaj”.
Colegiul lărgit al instanței de recurs ține să menționeaze cu titlu primordial că,
administratorului SRL „Liftmontaj” – Dmitri Canalî i-au fost comunicate în limba rusă
drepturile și obligațiile subiectului supus inspecției, pentru care a aplicat semnătura. Din
cuantumul drepturilor prevăzute de legiuitor comunicate ultimului în limba pe care o
posedă, se reține și dreptul de a fi asistat de un avocat, lipsa căruia nu poate fi invocată ca
temei de amânare a inspecției, precum și obligația de a se supune inspecției desfășurate în
conformitate cu art.56, 57, iar în cazul refuzului de a permite efectuarea inspecției este
pasibil de a i se aplica amendă pentru încălcarea legislației concurențiale.
Mai mult din înregistrările video anexate cauzei, colegiul lărgit al instanței de recurs
a reținut și faptul că, administratorul Dmitri Canalî a enunțat răspunsurile la întrebările
echipei de inspecție a Consiliului Concurenței, iar pe alocuri angajații Consiliului
Concurenței conversau și în limba rusă, cunoscută de administratorul entității. Astfel, nu
poate fi reținut argumentul administratorului Dmitri Canalî precum că, nu înțelegea ce se
întâmplă, or acesta înțelegea și răspundea la întrebările angajaților Consiliului
Concurenței.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție reține prevederile art.33 alin.(1) din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 (în
redacția în vigoare în perioada pertinentă speței) în conformitate cu care, Consiliul
Concurenței activează potrivit prevederilor Constituției, prezentei legi, altor acte
legislative și normative, regulamentul de organizare și funcționare și este independent în
exercitarea atribuțiilor sale.
Iar în conformitate cu art.13 din Constituția Republicii Moldova, limba de stat a
Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în
lumina Hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova nr.36 din 05 decembrie
2013, urmează a fi înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie,
obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această
limbă fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.
În acest context, reieșind normele legale pre citate precum și din conținutul art.56
alin.(9) din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 (în redacția în vigoare în perioada
pertinentă speței), prin prisma căruia legiuitorul a stipulat cuantumul obligațiilor
angajaților Consiliului Concurenței pe parcursul efectuării inspecției, colegiul lărgit al
instanței de recurs apreciază ca fiind just argumentul recurentului precum că, nu ține de
obligația angajaților Consiliului Concurenței asigurarea unui interpret autorizat pe
parcursul efectuării inspecției.
Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție nu poate reține argumentul SRL „Liftmontaj” precum că, a fost
intimidat prin faptul că, angajații Consiliului Concurenței au inițiat inspecția cu
17
înregistrarea video a oficiului și a personalului entității, acesta fiind apreciat ca fiind
declarativ.
În consolidarea concluziei enunțate colegiul lărgit al instanței de recurs reține
prevederile art.56 alin.3 lit.e din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 (în redacția în
vigoare în perioada pertinentă speței) potrivit căruia, angajații Consiliului Concurenței
abilitați să desfășoare o inspecție au dreptul să solicite oricărui reprezentant sau angajat al
întreprinderii al asociației de întreprinderi sau al autorității administrației publice explicații
asupra faptelor sau documentelor aflate în raport cu obiectul și scopul investigației și să
înregistreze răspunsurile acestora.
În acest context, colegiul lărgit al instanței de recurs constată din înregistrarea video
nr.MVI-0041.MP4 că, angajații delegați ai Consiliului Concurenței au informat
administratorul SRL „Liftmontaj” – Dmitri Canalî, precum și contabilul entității – Dorina
Hanganu despre faptul că, inspecția va fi înregistrată video cu dispozitivul CANON
nr.HFR76, cu respectarea prevederilor Legii concurenței nr.183 din 11 iulie 2012.
În atare circumstanțe, Colegiul lărgit al instanței de recurs ajunge la concluzia că,
refuzul administratorului SRL „Liftmontaj” – Dmitri Canalî de a permite echipei de
inspecție a Consiliului Concurenței efectuarea inspecției, constituie o încălcare a normelor
de procedură conform art.68 alin.(1) lit.d) din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție reține ca fiind declarativ argumentul administratorului SRL „Liftmontaj” – Dmitri
Canalî precum că, avocatul s-a prezentat la sediul entității supuse inspecției, dar angajații
Cosiliului Concurenței în mod abuziv au refuzat efectuarea inspecției, or, după cum rezultă
din procesul-verbal al ședințelor de judecată din cadrul primei instanțe, acesta s-a
prezentat după întocmirea și semnarea procesului-verbal privind efectuarea inspecției, mai
mult, nedispunând de împuternicirile de rigoare.
Or, până la proba contrară, din înregistrările video efectuate cu dispozitivul CANON
nr.HFR76 nu poate fi reținut faptul că, avocatul entității supuse inspecției s-a prezentat
până la sau în timpul întocmirii procesului-verbal privind efectuarea inspecției, iar
angajații Consiliului Concurenței în mod abuziv au refuzat efectuarea inspecției și au
constatat obstrucționarea efectuării acesteia.
Starea de fapt constatată și expusă supra denotă în afara oricărui dubiu că, SRL
,,Liftmontaj” a refuzat să se supună inspecției desfășurate în data de 15 martie 2018, fapt
ce constituie încălcare a normelor de procedură conform art.68 alin.(1) lit.d) din Legea
concurenței nr.183 din 11 iulie 2012.
Cu atât mai mult că, prin prisma art.56 alin.(11) din Legea concurenței nr.183 din 11
iulie 2012, Societatea cu Răspundere Limitată „Liftmontaj” avea obligația pozitivă de a se
supune inspecției conform cerințelor reprezentanților delegați ai Consiliului Concurenței.
În sensul Legii concurenței nr.183 din 11 iulie 2012, inspecția reprezintă un
instrument procedural de obținere a informațiilor și a documentelor necesare la locul
aflării acestora, utilizat de Consiliul Concurenței pentru constatarea încălcării prezentei
legi sau Legii nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție notează ca fiind imperios că, de competența Consiliului Concurenței ține și
18
inițierea investigațiilor asupra unor fapte care ar putea afecta concurența și legiuitorul i-a
pus la dispoziție mecanisme procesuale eficiente pentru realizarea acestor investigații, care
permite Consiliului Concurenței să sancționeze comportamentul persoanelor supuse
controlului, care prin acțiunile proprii împiedică procesul de investigare.
În această conjunctură, Colegiul lărgit al instanței de recurs nu poate reține
argumentul SRL ,,Liftmontaj” precum că, administratorul acesteia - Dmitri Canalî nu
cunoștea procedura de control, nu știa dacă inspectorii au avut dreptul de a efectua
inspecția, or nimeni nu poate invoca în apărarea sa necunoașterea legii. Această regulă este
amintită și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a menționat în
cauza Emonet și alții v. Elveția, 13 februarie 2007, §85, că toate persoanele, indiferent
dacă sunt sau nu reprezentate de un avocat, trebuie să cunoască legea.
În această odine de idei, Colegiul lărgit al instanței de recurs nu poate reține
argumentul administratorului SRL „Liftmontaj” – Dmitri Canalî precum că, a fost
sancționat în temeiul unei legi care conține o formulare vagă, or, conținutul art.68 alin.(1)
lit.d) din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 este suficient de explicit, deoarece
prevede sancțiunea pentru persoanele care deliberat se opun investigației.
În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție reține ca fiind neîntemeiate argumentele formulate de către SRL
,,Liftmontaj” în acțiune, precum că decizia Consiliului Concurenței nr.DA-15 din 26
martie 2018 este ilegală și urmează a fi anulată.
Prin urmare, Colegiul lărgit al instanței de recurs nu a constatat temeiuri de anulare a
deciziei Consiliului Concurenței nr.DA-15 din 26 martie 2018, or, aceasta este întemeiată,
justă, echitabilă și corespunde exigențelor impuse de Legea concurenței nr.183 din 11 iulie
2012.
Dezideratele relevate supra reliefează incertitudinea concluziei date de instanțele
ierarhic inferioare, motiv din care se deduce că, acestea au judecat formal cauza, fapt ce
constituie o violare a articolului 6 § 1 CEDO și a dreptului litiganților la un proces
echitabil, care prin prisma articolului 238 din Codul administrativ, aveau o speranță că
instanța de apel se va pronunța asupra tuturor motivelor invocate.
Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că, instanța de apel și
prima instanță, au interpretat și au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care actele
judecătorești de dispoziție pronunțate, nu pot fi menținute ca legale și întemeiate.
În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție, conducându-se de prevederile art.224 alin.(1) lit.f) din Codul
administrativ, concluzionează că, cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „Liftmontaj” împotriva Consiliului Concurenței cu privire la
anularea actului administrativ, este neîntemeiată și pasibilă de a fi respinsă.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că normele de drept material
au fost aplicate și interpretate eronat și nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva
dovezi, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Consiliul Concurenței, a casa
integral decizia din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 06 octombrie
19
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emite o nouă decizie prin care a respinge
cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Liftmontaj”
împotriva Consiliului Concurenței cu privire la anularea actului administrativ, ca
neîntemeiată.
Finalmente, Colegiul învederează că, soluția asupra fondului cauzei, la care a ajuns
instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile articolului 6 § 1 CEDO, fiind prevăzută
de art.248 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ, potrivit căruia examinând recursul, Curtea
Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și
emite o nouă decizie.
În conformitate cu prevedrile articolelor 258 alin.(3), 248 alin.(1) lit.c), 224 alin.(1)
lit.f) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se admite recursul depus de Consiliul Concurenței.
Se casează integral decizia din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea
din 06 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și se emite o decizie nouă,
prin care:
Se respinge acțiunea în contencios administrativ depusă de Societatea cu Răspundere
Limitată „Liftmontaj” împotriva Consiliului Concurenței cu privire la anularea actului
administrativ, ca fiind neîntemeiată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Aliona Miron
20