3ra-1189/22 — anularea actului administrativ

3ra-1189/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3ra-1189/22

2-18179020-01-3ra-11112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. O. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Mihaila, V. Sîrbu, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Mariana Pitic

judecători Ion Malanciuc

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată

„Universal Instal”, reprezentată de avocatul Daniel Martin,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

formulată de Societatea cu Răspundere Limitată „Universal Instal” împotriva

Consiliului Concurenței, persoane terțe Societatea cu Răspundere Limitată „Barzine-

Cons” și Societatea cu Răspundere Limitată „Regal-Rent” cu privire la anularea parțială

a actului administrativ,

împotriva deciziei din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost casată integral hotărârea 16 august 2019 și s-a emis o hotărâre nouă prin care, s-a

respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de Societatea cu

Răspundere Limitată „Universal Instal”,

c o n s t a t ă:

La 08 august 2018, SRL ,,Universal Instal” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Concurenței, solicitând anularea parțială deciziei nr.DA-2/18-49

din 28 iunie 2018, în partea societății reclamante, inclusiv pct.2, pct.8 și pct.10 al

deciziei.

În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că, la 09 decembrie 2016, a avut loc

licitația nr.628/16 privind achiziționarea lucrărilor de construcție a stației de epurare din

sat. Drăgușenii Noi, inițiată de Primăria sat. Drăgușenii Noi, raionul Hâncești, la care au

participat SRL ,,Barzine-Cons”, SRL ,,Regal-Rent” și SRL ,,Universal Instal”. Conform

dării de seamă a autorității contractante din 23 decembrie 2016, a fost desemnată

câștigătoare oferta întreprinderii SRL ,,Barzine-Cons”.

La 25 ianuarie 2018, Consiliul Concurenței a emis dispoziția nr.02 de inițiere a

investigației cu privire la semnele încălcării prevederilor art.5 din Legea concurenței

nr.183 din 11 iulie 2012 de către întreprinderile participante în cadrul licitației publice

nr.613/16 din 29 noiembrie 2016 privind achiziționarea lucrărilor de construcție a

1

sistemului de canalizare și a stației de epurare din sat. Zăicana, r-nul Criuleni, licitației

publice nr.628/16 din 09 decembrie 2016 privind achiziționarea lucrărilor de construcție

a stației de epurare din sat. Drăgușenii Noi, r-nul Hâncești și licitației publice nr.636/16

din 09 decembrie 2016 privind achiziționarea lucrărilor de construcție a stației de

epurare din sat. Țânțăreni, r-nul Anenii Noi.

SRL ,,Universal Instal” a menționat că a participat doar la una din licitațiile

enumerate supra, și anume la licitația nr.628/16 organizată în com. Drăgușenii Noi, r-

nul Hâncești, la celelalte două licitații nu a participat, care au format obiectul

investigației inițiate prin dispoziția nr.02 din 24 ianuarie 2018 a Consiliului

Concurenței.

La 06 aprilie 2018, Consiliul Concurenței i-a transmis SRL ,,Universal Instal”

raportul de investigație aferent cazului inițiat prin dispoziția nr.02 din 24 ianuarie 2018

pentru prezentarea observațiilor.

La 22 mai 2018, SRL ,,Universal Instal” a prezentat observațiile sale la raportul de

investigație, exprimându-și dezacordul față de constatările conținute în raport și cu

privire la lipsa de temeinicie a presupusei încălcări.

Prin decizia nr. DA/18-49 din 28 iunie 2018 a Consiliului Concurenței s-a

constatat, inclusiv, și încălcarea prevederilor art.5 alin.(3) lit.d) din Legea concurenței

nr.183 din 11 iulie 2012 de către SRL ,,Universal Instal”, aplicându-i în mărime de

516352,24 de lei, reprezentând 4 % din cifra totală de afaceri realizată în anul 2017.

Reclamanta consideră că decizia nr.DA/18-49 din 28 iunie 2018 a Consiliului

Concurenței este ilegală în fond, fiind emisă contrar prevederilor legale.

În susținerea ilegalității deciziei contestate SRL ,,Universal Instal” a indicat că,

constatările menționate în pct.3.1 - 3.6 din decizia contestată privind pretinsele fapte

săvârșite de ea, și anume, că participanții la licitație au ofertat preturi identice pentru

495 de poziții din 501 de poziții în total, ceea ce constituie 98.80% din totalul pozițiilor

incluse conform caietului de sarcini, reprezintă o concluzie ce se bazează pe o analiză

superficială a specificului pieței lucrărilor de construcții finanțate din bugetul public.

SRL ,,Universal Instal” a susținut că Consiliul Concurenței nu a analizat și nu a dat

nicio apreciere reglementărilor naționale privind formarea prețurilor pentru lucrările de

construcție finanțate din bugetul public, în virtutea cărora, întreprinderile care execută

lucrări de construcție finanțate din bugetul public au o libertate limitată de a concura la

preț, iar în devizele locale pot exista poziții cu costuri similare.

Consideră că, Consiliului Concurenței nu a ținut cont de Legea privind calitatea în

construcții nr.721 din 02 februarie 1996, Legea nr.131 din 03 iulie 2015 privind

achizițiile publice, Hotărârea Guvernului nr.669 din 27 mai 2016 cu privire la aprobarea

Regulamentului privind achizițiile publice de lucrări, Documentele normative NCM

L01.01-2012 Reguli de determinare a valorii obiectivelor de construcții și CP L01.01-

2012 Instrucțiunea privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcții montaj

prin metoda de resurse, Scrisoarea de informare a Ministerului Dezvoltării Regionale și

Construcțiilor cu privire la determinarea valorii obiectelor de construcții începând cu 01

mai 2016 nr. 05-1149 din 13 mai 2016.

2

Reclamantă a făcut trimitere la prevederile art.5.3.1, 7.1, 7.9, 8.1, 8.5 al NCM

L01.01-2012 Reguli de determinare a valorii obiectivelor de construcții și prevederile

art.4.3.2.4 din CP L01.01-2012 Instrucțiunea privind întocmirea devizelor pentru

lucrările de construcții montaj prin metoda de resurse, care includ limitări și condiții

specifice pieței, fapt care determină situația în care pozițiile în ofertele de participare

care includ prețuri pentru rubricile manoperă, materiale și utilaje la devizele locale de

cheltuieli pot coincide la diferiți participanți la licitație.

SRL ,,Universal Instal” a notat că, la elaborarea devizelor locale pentru oferta de

participare la licitația nr.628/16 din 09 decembrie 2016 s-a ghidat de limitările

prevăzute de informația nr.05-1149 din 13 mai 2016 a Ministerului Dezvoltării

Regionale și Construcțiilor, care a fost accesibilă și obligatorie tuturor întreprinderilor,

inclusiv, celorlalți participanți la licitația nr.628/16 din 09 decembrie 2016, fapt ce poate

explica coincidența cheltuielilor pentru manoperă în devizele locale.

Coincidența costurilor pentru materiale în devizele locale poate fi determinată de

numărul limitat de furnizori de materiale pe teritoriul Republicii Moldova, care acceptă

livrări cu grație la plata mărfurilor și de la care participanții la licitația nr.628/16 din 09

decembrie 2016 posibil intenționau să se aprovizioneze.

Deși, piața lucrărilor de construcții finanțate din bugetul public nu este o piață cu

reglementări stricte a prețurilor, totuși, în contextul prevederilor citate în cererea de

chemare în judecată și având în vedere că actele care reglementează domeniul concret al

pieței specifice în care acționează profesioniștii și care cunosc și au acces la aceste

reglementări care stabilesc prețuri de recomandare, coincidența de preț nu doar nu este

exclusă, dar și explicabilă.

Existența unor prețuri similare la unele poziții, fie chiar și majoritatea, nu

reprezintă un acord anticoncurențial, iar simpla constatare a respectivei coincidențe nu

este suficientă pentru a se afla în situația unui acord anticoncurențial.

Deși, Consiliul Concurenței a constatat că SRL ,,Universal Instal” a participat la

două licitații nr.628/16 din 09 decembrie 2016 și nr.636/16 din 09 decembre 2016,

totuși în realitate nu a participat la licitația nr.636/16 din 09 decembrie 2016.

Consiliul Concurenței a constatat existența unui acord anticoncurențial, prin oferta

trucată sub forma de schimb de informații strategice la care ar fi participat SRL

,,Universal Instal”, bazându-se doar pe presupuneri și insinuări, fără a analiza cadrul

economic și juridic în care a fost realizat presupusul acord, fapt ce contravine art.52 din

Legea concurenței și art.32 din Regulamentul privind evaluarea acordurilor orizontale

anticoncurențiale.

Or, reglementările, precum și argumentele invocate, demonstrează indubitabil că

statuarea făcută de autoritatea pârâtă în raport cu coincidența de prețuri, ca fiind o

dovadă a acordului anticoncurențial dintre participanții la licitația nr.628/16 din 09

decembrie 2016, este lipsită de substrat factologic și legal, coincidența de prețuri în sine

nereprezentând o dovadă suficientă a înțelegerilor de cartel, fiind necesare probe

suplimentare directe sau indirecte, în dependență de specificul pieței relevante.

3

În viziunea reclamantei, decizia contestată îi încalcă dreptul la un proces echitabil

datorită caracterului confuz al raportului de investigație și a deciziei contestate, întrucât

raportul de investigație, care a stat la baza adoptării deciziei contestate nu conține toate

elementele obligatorii prevăzute de art.59 alin.(l) din Legea concurenței, iar cele

existente în raport au fost descrise insuficient, confuz, lipsind legătura logică și coerentă

între faptele care se pretinde a fi constatate și concluziile formulate.

Mai mult ca atât, în raportul de investigație și în decizia contestată nu este clar cum

Consiliul Concurenței a definit piața relevantă, ca fiind „lucrările de construcție a stației

de epurare din sat. Drăgușenii Noi, r-nul. Hâncești” (piața relevantă a produsului) din

„întreg teritoriul Republicii Moldova” (piața relevantă geografică).

De asemenea, în textul raportului de investigație, precum și a deciziei contestate nu

se identifică nicio descriere a criteriilor și elementelor probatorii care au fost utilizate la

definirea pieței relevante, fapt care contravine art.29 alin.(2) din Legea concurenței.

Totodată, SRL ,,Universal Instal” nu dispune de o claritate asupra probelor care au

stat la baza concluziilor făcute în raportul de investigație și, ulterior în decizie.

De altfel, Consiliul Concurenței nu a prezentat probe directe sau indirecte în

susținerea poziției sale, eronate de altfel, că a existat un acord anticoncurențial sub

formă de ofertă trucată prin schimb de informație strategică, cu excepția coincidenței

parțiale a prețurilor ofertate la mai multe poziții.

La fel, autoritatea emitentă i-a lezat dreptul la apărare prin faptul că a fost lipsit de

posibilitatea de a prezenta observațiile sale asupra criteriilor care au stat la baza

individualizării pedepsei aplicate. Or, conform art.59 alin.(1) din Legea concurenței,

raportul de investigație va conține, între altele, propunerile raportorului în urma

finalizării investigației.

În raportul de investigație nu au fost stabilite criteriile care au stat la baza

individualizării amenzii aplicate față de ea.

Raportul de investigație, precum și decizia contestată nu conțin nicio argumentare

a aplicării mărimii maxime din nivelul de bază a amenzii, prevăzut de art.72 alin.(2),

lit.c) din Legea concurenței, de 4%, în condițiile în care Legea oferă posibilitatea

aplicării limitelor de la 2% până - la 4%.

Din cauza că raportul de investigație nu conținea niciun criteriu după care ulterior a

fost individualizată amenda, a fost lipsită de posibilitatea de a prezenta observații asupra

criteriilor de individualizare a amenzii, asupra existenței circumstanțelor atenuante,

precum și, a fost lipsită de posibilitatea de a exercita dreptul de a solicita reducerea

mărimii amenzii în conformitate cu art.74 din Legea concurenței.

Consideră eronate explicațiile reprezentantului pârâtului precum că cuantumul

amenzii este determinat de Plenul Consiliului Concurenței și nu se reflectă în raport,

întrucât nu justifică și nu exonerează autoritatea pârâtă de obligația legală de a identifica

clar criteriile de determinare a mărimii amenzii.

Prin decizia contestată se încalcă principiul achitabilității (proporționalității) în

raporturile dintre stat și întreprindere, ori din decizia contestată se poate observa că

Consiliul Concurenței a făcut o investigație superficială a cazului, nu a ținut cont de

4

reglementările specifice aplicabile la formarea prețurilor pentru lucrările de construcție,

nu a aplicat normele care trebuia să fie aplicate, nu a invocat probe pertinente care ar

demonstra implicarea SRL ,,Universal Instal” la vreun acord anticoncurențial, iar

concluziile sale sunt bazate doar pe presupuneri și insinuări.

Prin hotărârea din 16 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea depusă de SRL ,,Universal Instal”, s-a anulat parțial decizia nr.DA-

2/18-49 din 28 iunie 2018 a Consiliului Concurenței, și anume în partea pct.2, 8 și 10,

ce se referă la SRL ,,Universal Instal” (f.d.75,79-91, vol.II).

Prin decizia din 25 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus

de Consiliul Concurenței și s-a menținut hotărârea din 16 august 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d.149, vol.II).

Prin decizia din 23 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

depus de Consiliul Concurenței, s-a casat decizia din 25 martie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată (f.d.233-244, vol.II).

Prin încheierea din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost atrase în

proces în calitate de persoane terțe SRL „Barzine-Cons” și SRL „Regal-Rent” (f.d. 7-16

vol. III).

Prin decizia din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel depusă de Consiliul Concurenței, s-a casat integral hotărârea din 16 august 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o decizie nouă de respingere a acțiunii

depuse de SRL „Universal Instal” (f.d.159-178, vol.III).

Instanța de apel a constatat că, pentru examinarea presupusului caz de încălcare a

art.5 alin.(3) lit.d) al Legii concurenței, Consiliul Concurenței a desfășurat inspecții la

sediul SRL „Barzine- Cons” și la sediul SRL „Levprocons” în temeiul art.56, pentru a

obține informații și documente necesare pentru constatarea încălcării legii.

În urma inspecției efectuate la 25 ianuarie 2018, la sediul SRL „Levprocons”, în

calculatorul SRL „Levprocons” a fost identificată scrisoarea „XXXXX” de la XXXXX

către „XXXXX” din 07 decembrie 2016 cu mesajul textual „XXXXX”.

La inspecția desfășurată la sediul SRL „Barzine-Cons” au fost ridicate un șir de

înscrisuri care atestă că întreprinderile au făcut schimb de informații strategice în scopul

favorizării întreprinderii SRL „Barzine-Cons” să câștige licitațiile publice.

Instanța de apel a rezumat că, înscrisurile depistate au servit drept probe pertinente

ce au permis Consiliului Concurenței să constate realizarea schimbului de informații

privind comportamentul coordonat până la desfășurarea procedurii de licitație și

colaborarea anterioară a întreprinderilor participante la licitația publică nr.628/16 din 09

decembrie 2016, fapte contrare prevederilor art.5 alin.(3) lit.d) al Legii concurenței, de

aceea încălcările constatate de Plenul Consiliului Concurenții în Decizia DA-2/18-49 din

28 iunie 2018 au fost întemeiate și au fost demonstrate prin probe directe și indirecte.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele SRL „Universal

Instal” precum că concluzia Consiliului Concurenței este lipsită de argumentare

economică și juridică, notând sub acest aspect că, în rezultatul analizei ofertelor

5

prezentate de către întreprinderi, s-a constatat că acestea au ofertat prețuri identice

pentru 495 de poziții din 501 de poziții în total, ceea ce constituie 98,80% din totalul

pozițiilor incluse conform caietului de sarcini.

Cu trimitere la prevederile art.5 alin.(1) și (3) lit.a) și d) din Legea concurenței,

instanța de apel a notat că, se interzice expres acordurile îndreptate spre stabilirea

directă sau indirectă a prețurilor de cumpărare sau de vânzare precum și participarea cu

oferte trucate la licitații sau la orice alte forme de concurs de oferte.

Or, coincidența de preț nu poate fi justificată de reglementări care ar prevedea cota

medie ramurală și invocarea existenței unor reglementări care ar prevedea prețul fix al

cheltuielilor pentru utilaje, întrucât prețul unui utilaj folosit în proprietate și altul folosit

în chirie este total diferit. Respectiv, constatările instanței de fond nu corespund

circumstanțelor de fapt și contravin reglementărilor expuse.

Instanța de apel a reținut că, piața serviciilor de construcție a stațiilor de epurare și

a sistemului de canalizare este o piață deschisă concurenței, ceea ce presupune lipsa

prețurilor reglementate sau lipsa nivelului de rentabilitate sau a profitului reglementat de

către stat.

Referitor la argumentul SRL „Universal Instal” precum că decizia contestată a fost

emisă cu încălcarea procedurii stabilite prin lezarea dreptului la apărare prin faptul că a

fost lipsit de posibilitatea de a prezenta observații asupra criteriilor care au stat la baza

individualizării pedepsei aplicate, instanța de apel a remarcat că, prin prezentarea

observațiilor asupra raportului de investigație remis părților la 22 mai 2018 și

suplimentar la 22 iunie 2018, reclamantei SRL „Universal Instal” i-a fost acordat dreptul

de a-și exprima punctul de vedere cu privire la concluziile și propunerile din raport, prin

acordarea accesului la dosar, fiindu-i asigurat dreptul la audieri desfășurate la 19 iunie

2018.

Mai mulat ca atât, raportul de investigație remis părților conținea propunerea de

aplicare a amenzii, în conformitate cu prevederile art.72 din Legea concurenței.

Instanța de apel a punctat că, invocarea de către reclamantă a prevederilor art.92

din Legea concurenței nu este relevantă cazului dat, întrucât aceste prevederi

reglementează modalitatea de aplicare la politica de clemență, care se aplică la

furnizarea voluntară de către întreprinderi a probelor cu privire la acțiunile

anticoncurențiale la care a participat întreprinderea, până la inițierea unei investigații de

către Consiliul Concurenței sau după inițiere, dar când Consiliul Concurenței nu dispune

de probe.

Instanța de apel a considerat eronată concluzia primei instanțe precum că SRL

„Universal Instal” a fost lipsită de dreptul de a putea depune cerere de reducere a

amenzii conform art.92 din Legea concurenței după remiterea raportului de investigație,

or, ultima cunoștea că în privința sa a fost inițiată o investigație privind încălcarea Legii

concurenței și putea oricând să depună o cerere însoțită de probe prin care să solicite

reducerea amenzii.

La 21 octombrie 2022, SRL „Universal Instal”, reprezentată de avocatul Daniel

Martin, a depus recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel

6

Chișinău, ulterior, la 21 noiembrie 2022, a prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe (f.d. 181-182, 185-190, vol.III).

În susținerea recursului au fost reiterate circumstanțele de fapt și de drept invocate

în conținutul cererii de chemare în judecată și susținute pe parcursul examinării cauzei.

Suplimentar, consideră că, instanța de apel a reținut cu titlu de probă un înscris

care nu a fost reflectat în Raportul de investigație și nici în decizia contestată. Prin

urmare, acesta nu poate servi drept probă directă sau indirectă a unui acord

anticoncurențial.

Mai mult, consideră că conținutul înscrisurilor nu explică și nu demonstrează

existența ca atare a vreunui acord.

Totodată, menționează că coincidența de preț în sine nu constituie o dovadă a

acordurilor anticoncurențiale, fapt ce a fost invocat și pe parcursul examinării cauzei de

instanțele ierarhic inferioare.

La elaborarea devizelor locale pentru oferta de participare la Licitația nr.628/16 din

09 decembrie 2016, s-a ghidat de limitările prevăzute de Informația Ministerului

Dezvoltării Regionale și Construcțiilor nr.05-1149 din 13 mai 2016. Această informație

a fost accesibilă și obligatorie tuturor întreprinderilor, inclusiv celorlalți participanți la

Licitația nr.628/16 din 09 decembrie 2016, fapt ce poate explica coincidența

cheltuielilor pentru manopera în devizele locale.

De asemenea, la elaborarea devizelor locale pentru oferta de participare la Licitația

nr.628/16 din 09 decembrie 2016, s-a ghidat de cele prevăzute de art.5.3.2 al NCM

L.01.01-2012.

Oferta sa a fost cu circa 1500000 de lei mai mare decât cea câștigătoare.

Recurenta consideră că, este evident că ofertele depuse erau concurente și absolut

diferite. Ofertele pot fi concurente nu doar sub aspect de preț, dar și alte componente,

cum ar fi, de exemplu, reputația și credibilitatea ofertantului, calitatea serviciilor

prestate, termenul de executare.

Afară de aceasta, instanța de apel a interpretat eronat prevederile art.72 al Legii

concurenței și nu a identificat încălcarea dreptului la apărare a reclamantei/recurentei.

În altă ordine de idei, recurenta opinează că participarea sa, ca subantreprenor în

cadrul lucrărilor realizate în baza altor licitații, nu poate fi considerat ca o dovadă a

împărțirii pieței, aceasta fiind doar o interpretare, greșită a Consiliului Concurenței.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

7

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 septembrie 2022, în

ședință publică (f.d.159, 160-178, vol.III).

La materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri prin care s-ar confirma notificarea

participanților la proces a dispozitivului deciziei instanței de apel.

Din materialele cauzei rezultă că, la 21 octombrie 2022, prin intermediul poștei

electronice a avocatului Daniel Martin, SRL „Universal Instal” i-a fost notificată decizia

integrală din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.179 verso).

La 21 noiembrie 2022, SRL „Universal Instal”, reprezentată de avocatul Daniel

Martin, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 26 septembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.185-190, vol.III).

În condițiile enunțate, instanța de recurs constată că SRL „Universal Instal”,

reprezentată de avocatul Daniel Martin, a depus recursul deferit judecății cu respectarea

termenului prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ.

La 21 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului

Concurenței, SRL „Barzine-Cons”, SRL „Regal-Rent” copia recursului depus de SRL

„Universal Instal”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.193,

vol.III).

La 23 ianuarie 2023, Consiliul Concurenței a formulat referință la recursul depus

de SRL „Universal Instal”, solicitând declararea recursului inadmisibil sau după caz,

respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat, cu menținerea deciziei instanței de apel

(f.d.216-219, vol.III).

În susținerea referinței a indicat că toate argumentele prezentate de recurentă, prin

intermediul avocatului său, sunt declarative, formale și nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor deciziei instanței de apel, care ar proba temeinicia cererii de

recurs.

La 17 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa SRL

„Universal Instal”, SRL „Barzine-Cons”, SRL „Regal-Rent” copia referinței depuse de

Consiliul Concurenței, pentru informare (f.d.221, vol.III).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

8

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă

un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată reține că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare

ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

9

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Universal Instal”, reprezentată de avocatul Daniel Martin.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Universal Instal”,

reprezentată de avocatul Daniel Martin, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Mariana Pitic

judecători Ion Malanciuc

Aliona Miron

10