3ra-1189/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1189/22 2-18179020-01-3ra-11112022 Î N C H E I E R E 07 iunie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Viorica Puica judecători Aliona Donos Oxana Parfeni examinând cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Universal Instal”, reprezentată de avocatul Daniel Martin, cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, de la examinarea admisibilității recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Universal Instal”, reprezentată de avocatul Daniel Martin, împotriva deciziei din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Universal Instal” împotriva Consiliului Concurenței, persoane terțe Societatea cu Răspundere Limitată „Barzine-Cons” și Societatea cu Răspundere Limitată „Regal-Rent” cu privire la anularea parțială a actului administrativ, a c o n s t a t a t: La 08 august 2018, SRL ,,Universal Instal” a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Consiliului Concurenței, solicitând anularea parțiala a deciziei nr.DA-2/18-49 din 28 iunie 2018, în partea ce vizează societatea reclamantă, inclusiv la pct.2, pct.8 și pct.10 al deciziei.

Prin hotărârea din 16 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis acțiunea depusă de SRL ,,Universal Instal”, s-a anulat parțial decizia nr.DA-2/18- 49 din 28 iunie 2018 a Consiliului Concurenței, în partea pct.2, 8 și 10, ce se referă la SRL ,,Universal Instal” (f.d.75,79-91, vol.II). Prin decizia din 25 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Consiliul Concurenței și s-a menținut hotărârea din 16 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.149, vol.II). Prin decizia din 23 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul depus de Consiliul Concurenței, s-a casat decizia din 25 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.233-244, vol.II).

1 Prin încheierea din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost atrase în proces în calitate de persoane terțe SRL „Barzine-Cons” și SRL „Regal-Rent” (f.d. 7-16 vol. III). Prin decizia din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus de Consiliul Concurenței, s-a casat integral hotărârea din 16 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de SRL „Universal Instal”. La 21 octombrie 2022, SRL „Universal Instal”, reprezentată de avocatul Daniel Martin, a depus recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, ulterior, la 21 noiembrie 2022, a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.

181-182, 185-190, vol.III). La 21 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului Concurenței, SRL „Barzine-Cons” și SRL „Regal-Rent” copia recursului depus de SRL „Universal Instal”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.193, vol.III). La 23 ianuarie 2023, Consiliul Concurenței a depus referință la recursul depus de SRL „Universal Instal”, solicitând declararea recursului inadmisibil sau după caz, respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat, cu menținerea deciziei instanței de apel (f.d.216-219, vol.III). Alte referințe nu au fost depuse. Ca rezultat al repartizării a dosarului, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, prezenta cauză, a fost redistribuită spre examinare, în mod aleatoriu, judecătorului-raport al Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron.

Cauza a fost numită pentru examinarea admisibilității recursului pentru data de 31 mai 2023. Distinct, se reține că, prin Dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr.149 din 27 decembrie 2022, în cadrul Curții Supreme de Justiție au fost constituite completele de judecată permanente pentru anul 2023. Prin Dispozițiile Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr.32 din 02 martie 2023, nr.37 din 14 martie 2023, nr.40 din 21 martie 2023, nr.52 din 04 aprilie 2023 și nr.55 din 10 aprilie 2023, au fost modificate completele de judecată permanente în cadrul Curții Supreme de Justiție, în legătură cu demisia mai multor judecători ai Curții Supreme de Justiție.

Totodată, potrivit art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior, judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. 2 Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023, s-a hotărât transferul temporar, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, a următorilor judecători: Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris Talpă, Ghenadie Eremciuc.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr.149 din 27 decembrie 2022 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2023”, modificată ulterior prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 68 din 04 mai 2023, în cadrul Curții Supreme de Justiție, inclusiv, în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ au fost constituite complete de judecată noi pentru anul 2023 pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra admisibilității recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare și pentru examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel în materie civilă, în cauzele de contencios administrativ, precum și în procesele de insolvabilitate, printre care se regăsește și completul de judecată specializat nr.1 pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra admisibilității recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare în cauzele de contencios administrativ, în următoarea componență de magistrați: Tamara Chișca- Doneva (președinte, judecător), Mariana Pitic (judecător), Aliona Miron (judecător).

Ținând cont de faptul că, judecătorul Tamara Chișca-Doneva anterior a participat la examinarea prezentei cauze în ordine de recurs, pronunțându-se în decizia din 23 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție (f.d.233-244, vol. II), prin încheierea din 25 mai 2023 a Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, au fost schimbați membrii completului de judecată la examinarea admisibilității recursului depus de SRL „Universal Instal”, reprezentată de avocatul Daniel Martin împotriva deciziei din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, după cum urmează: Aliona Miron (președinte), Mariana Pitic și Ion Malanciuc (judecători).

Se remarcă că, întru respectarea prevederilor art.193 din Codul de procedură civilă și pct.9 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Suprem de Justiție, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017, informația referitoare la data, ora, completul de judecată, și alte date ce vizează prezenta cauză, a fost publicată pe pagina oficială web a Curții Supreme de Justiție: www.csj.md, la compartimentul „Agenda ședințelor de judecată”. La 30 mai 2023, prin intermediul poștei electronice, SRL „Universal Instal”, reprezentată de avocatul Daniel Martin a depus cerere, prin care a înaintat recuzare unui membru din completul de judecată desemnat să examineze prezenta cauză, și anume, judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc.

În susținerea cererii de recuzare, SRL „Universal Instal”, reprezentată de avocatul Daniel Martin, a invocat că, la 30 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a 3 adoptat Legea nr.65 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, unde la art.21 alin.(8) se prevede că, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Prin Hotărârea nr.120/6 din 10 aprilie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii s-a anunțat concurs pentru suplinirea, prin transfer temporar, a 12 posturi vacante de judecători la Curtea Supremă de Justiție, iar la 21 aprilie 2023, a fost publicată lista judecătorilor care au depus cere privind transferul temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție. La 26 aprilie 2023, Vlad Bătrîncea și Adrian Albu, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, au înregistrat la Curtea Constituțională sesizarea pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Examinarea sesizării cu nr.123a este pendinte pe rolul Curții Constituționale. La originea sesizării a stat verificarea constituționalității prevederilor art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

În viziunea autorilor sesizării, prevederile contestate nu corespund prevederilor Constituției Republicii Moldova, inclusiv pentru că "... magistrații transferați temporar în cadrul Curții Supreme de Justiție: 1) nu vor fi supuși procedurii de evaluare (vetting), sau vor fi favorizați în cadrul acesteia, drept măsură de stimulare pentru detașarea temporară la CSJ; 2) vor examina contestațiile depuse de candidații care nu au promovat procesul de evaluare pre-vetting; 3) vor examina recursuri în pofida calității de facto de judecători ai instanțelor de fond, or instanța nu este sediul, ci magistratul.". Autorii sesizării invocă suspiciuni serioase privind imparțialitatea judecătorilor care vor fi numiți potrivit prevederilor legale supuse controlului constituționalității.

Prin hotărârea din 02.05.2023 a Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus transferul temporar, pe o perioadă de 6 luni, la Curtea Supremă de Justiție a 7 judecători, printre care și, Ion Malanciuc, judecător, judecătoria Criuleni. În viziunea SRL „Universal Instal”, reprezentată de avocatul Daniel Martin prezenta cauză va fi examinat cu participarea unui judecător care: 1) este judecător din instanța de fond, care nu are în competența sa examinarea recursurilor; 2) a fost transferat în Curtea Supremă de Justiție în baza Legii nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, constituționalitatea căreia a fost contestată.

Cu trimitere la prevederile art.50 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, a indicat că, modul de numire a judecătorului Ion Malanciuc în funcție de judecător al Curții Supreme de Justiție, mai cu seamă faptul că acesta are acces în Curtea Supremă 4 de Justiție în baza unor prevederi care sunt supuse controlului constituționalității, ridică suspiciuni serioase cu privire la faptul dacă cauza se va examina „de un tribunal constituit potrivit legii”, cerință reținută de jurisprudența CtEDO.

Suplimentar, SRL „Universal Instal”, reprezentată de avocatul Daniel Martin a subliniat că, alegațiile invocate de autorii sesizării nr.123a privind controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în special cu referire ia o eventuală favorizare a judecătorilor transferați la Curtea Supremă de Justiție drept măsură de stimulare, ranforsează impresia de o posibilă lipsă de obiectivitate și nepărtinire a judecătorului Ion Malanciuc, mai cu seamă având în vedere faptul că, prezenta cauză ține de interesele statului de a încasa mărimea amenzii stabilite prin Decizia nr. DA/18-49 din 28 iunie 2018. Consideră că, examinarea admisibilității recursului său de către judecătorul Ion Malanciuc afectează grav imparțialitatea instanței de recurs din punct de vedere obiectiv, or, nu acordă o garanție suficientă pentru a exclude orice îndoială legitimă în această privință.

În măsură în care judecătorul Ion Malanciuc nu oferă garanții suficiente pentru a exclude îndoielile în privința obiectivității și nepărtinirii sale, participarea acestuia la examinarea admisibilității recursului va duce la încălcarea dreptului la o instanță imparțială și instituită în baza legii în sensul art.6 § 1 al CEDO, SRL „Universal Instal”, reprezentată de avocatul Daniel Martin, cu trimitere la art.50 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, a solicitat admiterea spre examinare a prezentei cereri de recuzare, cu înlăturarea judecătorului Ion Malanciuc de la examinarea în ordine de recurs a cauzei de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată formulată de SRL „Universal Instal” împotriva Consiliului Concurenței, terți SRL „Barzine-Cons” și SRL „Regal-Rent” cu privire la anularea parțială a actului administrativ.

Studiind cererea de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din motivele ce succed. Conform art.202 alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50. Potrivit art.50 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; 5 c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Prin expresia „în special” din conținutul art.50 alin.(5) din Codul administrativ se înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

În corespundere cu dispozițiile art.202 alin.(4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Totodată, potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art.52 alin.(2) și (4) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.

Procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art.53 și 54. Conform art.53 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune nici unei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei. Din normele de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a prevăzut exhaustiv două condiții esențiale pentru înaintarea cererii de recuzare în privința judecătorului și anume, recuzarea trebuie să fie motivată și poate fi înaintată până la începerea dezbaterii cauzei în fond.

Totodată, conform art.2 din Legea nr.100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative, prin act normativ se înțelege - act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice. Potrivit art.4 din Legea nr.100/2017, actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin forța de constrângere a statului.

Reieșind din prevederile art.8 alin.(1) din Legea nr.100/2017, Legea este un act normativ adoptat de Parlament în temeiul normelor constituționale, conform procedurii stabilite de Constituția Republicii Moldova, de Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr.797/1996, precum și de prezenta lege. 6 Conform art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30.03.2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului. Pe perioada transferului, judecătorii transferați primesc salariul judecătorului Curții Supreme de Justiție, raportat la vechimea în muncă respectivă. Totodată, conform art.1 alin.(1) și (2) din Legea nr.947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în vederea organizării și funcționării sistemului judecătoresc, și este garantul independenței autorității judecătorești. Consiliul Superior al Magistraturii exercită autoadministrarea judecătorească.

Din prevederile art.4 alin.(1) din Legea nr.947/1996 rezultă că, întru exercitarea funcțiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competențe referitoare la cariera judecătorilor: a) face propuneri Președintelui Republicii Moldova de numire în funcție a judecătorilor sau de promovare a acestora la o instanță superioară; a1) transferă judecătorii la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară, eliberează din funcție judecătorii, numește și eliberează din funcție președinții sau vicepreședinții de instanță; b) primește jurământul judecătorilor; c) aprobă regulamentele privind criteriile și procedura de selectare a candidaților la funcția de judecător, de promovare în funcția de judecător la o instanță superioară, de numire în funcția de președinte sau de vicepreședinte al instanței și de transferare a judecătorului la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară; d) aprobă regulamentul de desfășurare a concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, de președinte sau de vicepreședinte al instanței și asigură organizarea și desfășurarea concursului; e) dispune interimatul funcției de președinte sau de vicepreședinte al judecătoriei, al Curții de Apel sau al Curții Supreme de Justiție, în cazul vacanței funcției sau suspendării din funcție a acestora,

până la completarea funcției vacante în modul stabilit de lege sau anularea suspendării; f) aplică măsuri de încurajare în privința judecătorilor; g) numește membrii colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor și ai colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, conform competenței sale. Întru respectarea prevederilor art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30.03.2023, prin hotărârea nr.142/8 din 02 mai 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, s-a hotărât transferul temporar, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a următorilor judecători: Donos Aliona, Judecătoria Bălți; Daguța Sergiu, Curtea de Apel Chișinău; Malanciuc Ion, Judecătoria Criuleni; Puica Viorica, Judecătoria Chișinău, sediul Centru; Parfeni Oxana, Judecătoria Chișinău, sediul Centru; Talpă Boris, Curtea de Apel Chișinău; Eremciuc Ghenadie, Judecătoria Bălți.

7 Drept urmare, ținând cont de circumstanțele enunțate supra, prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr.68 din 04 mai 2023, în cadrul Curții Supreme de Justiție au fost constituite complete noi de judecată pentru anul 2023. Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept citate supra, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de SRL „Universal Instal”, reprezentată de avocatul Daniel Martin, cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, de la judecarea prezentei cauze în ordine de recurs, nu sunt justificate. Or, nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitate a lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.

La caz, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a judecătorului Ion Malanciuc, nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea magistratului respectiv la judecarea cauzei după cum reglementează dispozițiile art.49 și art.50 din Codul administrativ. Or, criticile înaintate de avocatul Daniel Martin în cererea de recuzare se referă de fapt la dezacordul acestuia la modul de numire a magistratului Ion Malanciuc, în funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție, și nu cad sub incidența art.50 din Codul administrativ, constituind doar simple suspiciuni de imparțialitate, nefiind probate în acest sens.

La acest capitol, completul de judecată notează că, cadrul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a unor judecători, inclusiv a judecătorului Ion Malanciuc, este Legea nr.65 din 30.03.2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (art.21 alin.(8)), care este în vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executorie și este opozabilă tuturor subiecților de drept.

Faptul că, pe rolul Curții Constituționale se află spre soluționare sesizarea nr.123a din 26 aprilie 2023, înaintată de deputații în Parlamentul Republicii Moldova, Vlad Bătrîncea și Adrian Albu privind controlul constituționalității a prevederilor art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30.03.2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, nu servește temei justificativ de a considera că judecătorul Ion Malanciuc nu va examina obiectiv și imparțial prezenta cauză în ordine de recurs.

Mai mult, prin decizia nr.49 din 28 aprilie 2023 a Curții Constituționale a fost respinsă cererea de suspendare a acțiunii art.21 alin.(8) teza I din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, depusă de Vlad Bătrîncea și Adrian Albu, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, ceea ce denotă că Legea nr.65 din 30.03.2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție își produce efectele juridice în continuare. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

8 În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret, va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Completul de judecă al Curții Supreme de Justiție rezumă că, la caz, nu se atestă temeiuri care pot pune la îndoială obiectivitatea judecătorului Ion Malanciuc la examinarea admisibilității recursului depus de SRL „Universal Instal”, reprezentată de avocatul Daniel Martin, împotriva deciziei din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Or, potrivit art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. La caz, astfel de excepții nu se atestă. Din motivele menționate, și având în vedere că, cererea de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, este neîntemeiată și nu se încadrează în prevederile art.50 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a o respinge.

În conformitate cu art.50, art.52, art.202, art.195, art.230 din Codul administrativ, în coroborare cu art.50-53 din Codul de procedură civilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Universal Instal”, reprezentată de avocatul Daniel Martin, cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, de la examinarea admisibilității recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Universal Instal”, reprezentată de avocatul Daniel Martin, împotriva deciziei din 26 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Universal Instal” împotriva Consiliului Concurenței, persoane terțe Societatea cu Răspundere Limitată „Barzine-Cons” și Societatea cu Răspundere Limitată „Regal-Rent” cu privire la anularea parțială a actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Viorica Puica judecători Aliona Donos Oxana Parfeni 9