Decizie nr. 116 din 14.11.2019
- Instanță
- Curtea Constituțională
- Tip
- decizii
Decizie nr. 116 din 14.11.2019 (Curtea Constituțională, 2019)
DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a
sesizării nr.131g/2019
privind excepția de neconstituționalitate a punctului 71 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017
CHIȘINĂU
14 noiembrie 2019
Curtea Constituțională, judecând în componența:
dlui Vladimir ȚURCAN,
președinte,
dlui Eduard ABABEI,
dnei Domnica MANOLE,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
judecători
,
cu participarea dnei Eugenia Mîța,
asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea depusă pe 15 iulie 2019,
Înregistrată la aceeași dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând pe 14 noiembrie 2019 în camera de consiliu,
Prezintă următoarea decizie:
ÎN FAPT
La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a punctului 71 din
Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, ridicată de către dl avocat Andrei Cernicov în dosarul nr. 3-2084/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.
Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională pe 15 iulie 2019, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.
A. Circumstanțele litigiului principal
Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, se află o cerere de chemare în judecată depusă de dl Andrei Canna împotriva Serviciului tehnologii informaționale al Ministerului Afacerilor Interne privind anularea ordinului de sancționare nr. 50 ef din 3 iulie 2018.
În cadrul ședinței de judecată din 27 iunie 2019,
dl avocat Andrei Cernicov, apărător ales al dlui Andrei Canna, a ridicat excepția de neconstituționalitate a punctului 71 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, care reglementează obligațiile funcționarului audiat în cadrul anchetei de serviciu.
Prin încheierea din aceeași dată, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.
B. Legislația pertinentă
Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:
Articolul 21
Prezumția nevinovăției
„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale.”
Prevederile relevante ale Codului muncii, adoptat prin Legea nr. 154 din 28 martie 2003,
sunt următoarele:
Articolul 208
Modul de aplicare a sancțiunilor disciplinare
„(
1) Până la aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul este obligat să ceară în scris salariatului o explicație scrisă privind fapta comisă. Explicația privind fapta comisă poate fi prezentată de către salariat în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării. Refuzul de a prezenta explicația cerută se consemnează într-un proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului și un reprezentant al salariaților.
(2) În funcție de gravitatea faptei comise de salariat, angajatorul este în drept să organizeze și o anchetă de serviciu, a cărei durată nu poate depăși o lună. În cadrul anchetei, salariatul are dreptul să-și explice atitudinea și să prezinte persoanei abilitate cu efectuarea anchetei toate probele și justificările pe care le consideră necesare.”
Prevederile relevante ale Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sunt următoarele:
Articolul 59
Condițiile de aplicare a sancțiunilor disciplinare
„[...]
(2) Înainte de aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul sau persoana împuternicită de către acesta este obligată să-i ceară funcționarului public cu statut special o explicație scrisă privind fapta comisă. Refuzul de a prezenta explicația se consemnează într-un proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului sau al persoanei împuternicite de către acesta și, după caz, de un reprezentant al salariaților.
[...]
(4) Funcționarul public cu statut special vizat de ancheta de serviciu are dreptul să cunoască integral materialele anchetei, cu respectarea regimului juridic al datelor cu caracter personal și al informațiilor atribuite la secretul de stat, de asemenea să solicite și/sau să prezinte probe în apărarea sa.
(5) La individualizarea sancțiunii disciplinare se ține seama de activitatea anterioară a funcționarului public cu statut special, de împrejurările în care a fost săvârșită abaterea disciplinară, de cauzele, gravitatea și consecințele acesteia, de gradul de vinovăție, precum și de preocuparea pentru înlăturarea consecințelor faptei comise.
[...]
(7) Cadrul general de desfășurare a anchetei de serviciu, de aplicare, atenuare, agravare și ridicare a sancțiunilor disciplinare se stabilește de către Guvern.
[...]”
Prevederile relevante ale Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, sunt următoarele:
„[...]
Sarcinile anchetei de serviciu sînt:
1) examinarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor abaterilor disciplinare comise de către funcționari;
2) stabilirea cauzelor și condițiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare;
3) identificarea persoanelor vinovate și asigurarea aplicării corecte a legislației în vigoare, pentru ca fiecare persoană care a comis abateri disciplinare să fie sancționată potrivit vinovăției sale și nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere.
Ancheta de serviciu se va efectua cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale funcționarului.
[...]
Persoana căreia i-a fost încredințată efectuarea anchetei de serviciu este obligată:
1) să solicite explicații scrise de la funcționarul în privința căruia a fost inițiată ancheta de serviciu. Refuzul de a da explicațiile solicitate se consemnează într-un proces-verbal semnat de persoana care efectuează ancheta de serviciu și contrasemnat de către un reprezentant al angajatorului și un reprezentant al salariatului, iar în lipsa ultimului, de către două persoane dezinteresate;
[...]
Funcționarul care urmează a fi audiat în cadrul anchetei de serviciu este obligat:
1) să se prezinte, la solicitarea persoanei care efectuează ancheta de serviciu, în ziua și la ora când este invitată. În caz de absență din motive întemeiate, să prezinte o explicație și documentele care îi justifică neprezentarea, cu indicarea expresă a datei și orei cînd este disponibil de a se prezenta;
2) să manifeste un comportament corespunzător, să nu împiedice examinarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor abaterii disciplinare;
3) să dea dovadă de sinceritate și să contribuie activ la stabilirea adevărului obiectiv;
4) să comunice date veridice despre domiciliu
și alte date solicitate în procesul audierii
;
5) să informeze imediat persoana care efectuează ancheta de serviciu despre orice circumstanțe ce ar crea impedimente bunei desfășurări a anchetei (hotărâri adoptate de către alte organe de drept pe marginea obiectului anchetei; concedii anuale de odihnă, de studii sau medicale; existența altor împrejurări ce denotă imposibilitatea adoptării unei concluzii definitive în cadrul anchetei de serviciu), cu prezentarea actelor confirmative.
[...]”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate
10.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia menționează că prevederile criticate încalcă dreptul la tăcere al funcționarului public cu statut special, prin faptul că acesta este obligat să comunice
date care sunt solicitate în procesul audierii în cadrul anchetei de serviciu.
De asemenea, autorul
menționează că prevederile criticate îi permit angajatorului să sancționeze disciplinar funcționarul public cu statut special pentru neprezentarea
datelor veridice solicitate pe parcursul audierii.
12.
Deși în textul excepției de neconstituționalitate autorul invocă încălcarea articolelor 7, 16, 20, 21, 26 și 54 din Constituție, în principal acesta
susține că prevederile
contestate sunt contrare exigențelor dreptului la apărare, inclusiv dreptul la tăcere, și
contravin dispozițiilor constituționale ale articolelor
21 si 26
.
B. Aprecierea Curții
Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.
În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, ține de competența Curții Constituționale.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către dl avocat Andrei Cernicov, în dosarul nr. 3-2084/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Sesizarea este formulată de un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.
Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile punctului 71 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, care stabilesc obligațiile funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care urmează să fie audiat în cadrul anchetei de serviciu.
Curtea observă că, deși autorul solicită verificarea constituționalității întregului punct 71 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în motivarea excepției acesta se referă doar la subpunctul 4) din acest punct, care stabilește obligația de a comunica date veridice despre domiciliu și alte date solicitate în procesul audierii.
Totodată,
Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate contestă modul în care au fost aplicate dispozițiile subpunctului 4) al punctului 71 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne de către persoanele care au efectuat ancheta de serviciu, în urma căreia a fost sancționat disciplinar pentru încălcarea unor prevederi legale și statutare, inclusiv pentru faptul că nu a prezentat date veridice care au fost
solicitate în procesul audierii.
Curtea subliniază că prevederile contestate, care stabilesc obligațiile funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în cadrul audierii ca etapă a procedurii disciplinare, trebuie analizate în coroborare cu alte prevederi legale, care reglementează procedura desfășurării anchetei de serviciu, inclusiv drepturile și obligațiile angajatorului și ale angajatului în cadrul anchetei de serviciu.
Curtea reține că procedura de desfășurare a anchetei de serviciu referitor la disciplina de muncă a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este reglementată de Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, de prevederile Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, precum și de Codul muncii, adoptat prin Legea nr. 154 din 28 martie 2003.
Date fiind sarcinile anchetei de serviciu, procedura legală și principiile generale privind
modul de aplicare a sancțiunilor disciplinare cuprinse în cadrul legal actual, Curtea nu poate reține critica autorului cu privire la faptul că prevederile contestate încalcă dreptul la apărare, inclusiv dreptul la tăcere, al funcționarului public cu statut special atunci când acesta
este obligat să comunice date veridice despre domiciliu și alte date solicitate în procesul audierii în cadrul anchetei de serviciu.
Curtea observă că punctul 68 subpunctul 1) din Statut prevede că persoana căreia i-a fost încredințată efectuarea anchetei de serviciu este obligată să solicite explicații scrise de la funcționarul în privința căruia a fost inițiată ancheta de serviciu și că
refuzul de a da explicațiile solicitate se consemnează într-un proces-verbal semnat de persoana care efectuează ancheta de serviciu
și contrasemnat de către un reprezentant al angajatorului și un reprezentant al salariatului, iar în lipsa ultimului, de către două persoane dezinteresate.
Aceste prevederi implementează dispozițiile articolului 59 alin. (2) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit cărora, înainte de aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul sau persoana împuternicită de către acesta este obligată să ceară funcționarului public cu statut special o explicație scrisă privind fapta comisă,
iar refuzul de a prezenta explicația se consemnează într-un proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului sau al persoanei împuternicite de către acesta și, după caz, de un reprezentant al salariaților
. Și Codul muncii prevede la articolul 208 că „până la aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul este obligat să ceară în scris salariatului o explicație scrisă privind fapta comisă. Explicația privind fapta comisă poate fi prezentată de către salariat în termen de cinci zile lucrătoare de la data solicitării.
Refuzul de a prezenta explicația cerută se consemnează într-un proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului și un reprezentant al salariaților
”.
Din conținutul acestor prevederi normative rezultă că angajatul are
dreptul de a refuza prezentarea unor explicații privind fapta comisă
și că refuzul în sine nu poate sta la baza sancționării sale
.
Eventuala interpretare eronată a dispozițiilor normative amintite nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de legalitate. Autoritățile cărora le revine sarcina de a verifica aplicarea corectă a hotărârilor Guvernului și a legilor sunt instanțele de judecată. În acest sens, Curtea reiterează argumentele din Decizia nr. 77 din 9 iulie 2018, § 23, prin care a menționat „că eventualele greșeli de aplicare a legii pe parcursul desfășurării anchetei de serviciu nu pot constitui motive de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de către Curte, ci sunt de competența instanței de judecată, care are prerogativa de a interpreta faptele care constituie abateri disciplinare și de a analiza în mod efectiv sancțiunea contestată, cu respectarea garanțiilor dreptului la un proces echitabil”.
Având în vedere cele menționate mai sus, Curtea consideră că sesizarea este nefondată.
Din aceste motive, în baza articolului 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a articolelor 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională
D E C I D E:
1.
Se declară inadmisibilă
excepția de neconstituționalitate a punctului 71 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, ridicată de către dl avocat Andrei Cernicov, în dosarul nr. 3-2084/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.
Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Președinte
Vladimir
ȚURCAN
Chișinău, 14 noiembrie 2019
DCC nr. 116
Dosarul nr. 131g/2019