Decizie nr. 99 din 30.09.2019

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolului 258 alineatele (2) și (3) din Codul administrativ, ridicată de către dl avocat Victor Balmuș în dosarul nr. 3-2126/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituțională pe 11 iulie 2019, de către dl judecător Marcel Gandrabur de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, se află acțiunea în contencios administrativ depusă de către dl Roman Balmuș împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la anularea actului administrativ.

În ședința de judecată, dl avocat Victor Balmuș, reprezentantul dlui Roman Balmuș, a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolului 258 alineatele (2) și (3) din Codul administrativ. Potrivit prevederilor contestate, „procedurile de contencios administrativ atribuite înaintea intrării în vigoare a prezentului cod, prin legi speciale, în competența altor instanțe de judecată se vor transmite după intrarea în vigoare a prezentului cod instanțelor competente conform prevederilor prezentului cod", iar „procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești".

Prin încheierea din 5 iulie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului administrativ al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, sunt următoarele:

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul pretinde că prevederile articolului 258 alineatele (2) și (3) din Codul administrativ sunt contrare dispozițiilor constituționale referitoare la acțiunea în timp a legii, securitatea raporturilor juridice, previzibilitatea și claritatea normelor juridice, deoarece prevăd declinarea competenței pe cauzele de contencios administrativ inițiate înaintea intrării în vigoare a Codului administrativ în favoarea judecătorilor/completelor specializate pentru cauzele de contencios administrativ.

În opinia autorului excepției, prevederile contestate contravin articolelor 20, 23 și 54 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul administrativ, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către dl avocat Victor Balmuș în dosarul nr. 3-2126/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Sesizarea este formulată de către un subiect căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile articolului 258 alineatele (2) și (3) din Codul administrativ.

Potrivit articolului 258 alineatele (2) și (3) din Codul administrativ, „procedurile de contencios administrativ atribuite înaintea intrării în vigoare a prezentului cod, prin legi speciale, în competența altor instanțe de judecată se vor transmite după intrarea în vigoare a prezentului cod instanțelor competente conform prevederilor prezentului cod", iar „procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești".

Curtea observă că, deși autorul excepției de neconstituționalitate a pretins că prevederile contestate ar încălca articolele 20 (care garantează accesul liber la justiție), 23 (care asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle) și 54 (care stabilește cazurile în care pot fi restrânse anumite drepturi sau libertăți și că restrângerile trebuie să fie proporționale) din Constituție, în esență, acesta își exprimă dezacordul cu reglementarea aplicării în timp a normelor care reglementează procedurile de contencios administrativ inițiate până la data intrării în vigoare a Codului administrativ, precum și după intrarea acestuia în vigoare (1 aprilie 2019).

Sub acest aspect, Curtea notează că, potrivit articolului 72 alin. (3) lit. e) din Constituție, Parlamentul are competența exclusivă de a reglementa prin lege organică organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești și a contenciosului administrativ. Totodată, prevederile articolului 258 din Codul administrativ se circumscriu domeniului de reglementare a procedurii de judecată, care, potrivit articolului 115 alin. (4) din Constituție, ține de competența exclusivă a legislatorului.

Prevederile legale criticate sunt dispoziții tranzitorii referitoare la acțiunea Codului administrativ în timp edictate de legislator. Curtea reține că Parlamentul posedă, în acest sens, o marjă discreționară, în măsura în care nu afectează de o manieră nejustificată drepturile fundamentale ale persoanei.

Curtea menționează că aplicarea în timp a legii este reglementată prin norme specifice, denumite norme instrumentale,

Curtea menționează că, prin adoptarea prevederilor menționate, legislatorul a optat pentru soluționarea unui conflict de legi în timp, reglementând aplicarea legii vechi cu condiția ca procedurile administrative și cererile prealabile să fi fost inițiate până pe 1 aprilie 2019, data intrării în vigoare a Codului administrativ.

Curtea face trimitere, în acest sens, la considerentele exprimate în jurisprudența Curții Europene, în care ea a apreciat că este rezonabil ca instanțele naționale să aplice principiul

Cu referire la critica de neconstituționalitate raportată la articolul 23 din Constituție, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi reținută, deoarece prevederile contestate nu sunt de natură de a încălca exigențele clarității și preciziei.

Prin urmare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este nefondată.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.