Decizie nr. 80 din 28.05.2019

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolului 273 alin. (3) din Codul de procedură penală, ridicată de dl judecător Ghenadie Eremciuc, în dosarul nr. 1-100/2019, pendinte la Judecătoria Bălți.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională pe 21 mai 2019 în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. A.Circumstanțele litigiului principal

Pe rolul Judecătoriei Bălți se află cauza penală de învinuire a dlui Vasile Bologa de comiterea infracțiunilor prevăzute de articolele 321 [ nesupunerea prin violență cerințelor administrației penitenciarului ] și 322 alin. (3) [ transmiterea ilegală a unor obiecte sau substanțe interzise persoanelor deținute în instituțiile penitenciare ] din Codul penal. În această cauză, urmărirea penală a fost începută în baza unor acte de constatare (printre care un proces-verbal de percheziție și de ridicare a unor obiecte interzise dintr-o celulă din penitenciar) întocmite de funcționari publici cu statut special din cadrul Penitenciarului nr. 11.

Printr-o încheiere din 2 mai 2019, dl judecător Ghenadie Eremciuc a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 273 alin. (3) din Codul de procedură penală și a dispus trimiterea unei sesizări la Curtea Constituțională, în vederea soluționării excepției. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 29 Inviolabilitatea domiciliului „(1) Domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia. (2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în următoarele situații: a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătorești; b) pentru înlăturarea unei primejdii care amenință viața, integritatea fizică sau bunurile unei persoane; c) pentru prevenirea răspândirii unei epidemii. (3) Perchezițiile și cercetările la fața locului pot fi ordonate și efectuate numai în condițiile legii. (4) Perchezițiile în timpul nopții sunt interzise, în afară de cazul unui delict flagrant.”

Prevederile relevante ale Codului de procedură penală sunt următoarele: Articolul 125 Temeiurile pentru efectuarea percheziției „[...] (3) Percheziția se efectuează în baza ordonanței motivate a organului de urmărire penală și numai cu autorizația judecătorului de instrucție. (4) În cazurile ce nu suferă amânare sau în caz de delict flagrant, percheziția se poate efectua în baza unei ordonanțe motivate a procurorului, fără autorizația judecătorului de instrucție, urmând ca acestuia să i se prezinte imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore de la terminarea percheziției, materialele obținute în urma percheziției, indicându-se motivele efectuării ei. Judecătorul de instrucție verifică legalitatea acestei acțiuni procesuale. [...].” Articolul 273 Organele de constatare, competența și acțiunile acestora „(1) Organele de constatare sunt: [...] f) funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare – pentru infracțiuni comise în locurile de detenție, în timpul escortării sau în legătură cu punerea în executare a sentințelor de condamnare; de asemenea șefii instituțiilor curative de specialitate – în cazurile referitoare la persoane cărora le sunt aplicate măsuri de constrângere cu caracter medical; [...] (2) Organele menționate la alin. (1) au dreptul, în condițiile prezentului cod, să rețină făptuitorul, să ridice corpurile delicte, să solicite informațiile și documentele necesare pentru constatarea infracțiunii, să citeze persoane și să obțină de la ele declarații, să dispună efectuarea constatărilor tehnico-științifice și medico-legale, să procedeze la evaluarea pagubei și să efectueze orice alte acțiuni care nu suferă amânare, cu întocmirea proceselor-verbale, în condițiile prevăzute de art. 260-261 din prezentul cod, în care se vor consemna acțiunile efectuate și circumstanțele constatate. Actele de constatare întocmite de aceste organe constituie mijloace de probă . (3) Actele de constatare întocmite conform prevederilor alin. (2), împreună cu mijloacele materiale de probă, se predau, în termen de 24 ore , de către organele de constatare din cadrul poliției, Poliției de Frontieră, Centrului Național Anticorupție și Serviciului Vamal – organelor de urmărire penală corespunzătoare constituite conform legii în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Național Anticorupție, Serviciului Vamal, iar de către celelalte organe de constatare – procurorului, pentru începerea urmăririi penale. [...].”

Prevederile relevante ale Codului de executare sunt următoarele: Articolul 204 Dispoziții generale privind executarea pedepsei închisorii „[...] (6) Condamnații, precum și încăperile în care ei locuiesc pot fi supuse percheziției. Percheziția corporală se face de o persoană de același sex cu condamnatul. [...]” Articolul 221 1 Percheziția condamnaților „(1) Pentru prevenirea unor evenimente deosebite, a situațiilor de risc, precum și pentru ridicarea obiectelor și substanțelor interzise, persoanele condamnate sunt supuse percheziției. (2) Percheziția este acțiunea prin care se realizează un control amănunțit asupra condamnaților, echipamentului, bagajelor, camerelor de deținere și tuturor locurilor unde condamnații au acces. [...].” Articolul 242 1 Obligațiile condamnaților „Condamnatul este obligat: „[...] 2) să se supună percheziției la intrare/ieșire în/din penitenciar, precum și pe parcursul detenției, ori de câte ori este necesar; [...].”

Prevederile relevante ale Statutului executării pedepsei de către condamnați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006, sunt următoarele: „[...] 5. În sensul prezentului Statut, următorii termeni și expresii semnifică: celulă – încăperea în care este cazată persoana pe perioada detenției; [...] 75. Controlul și percheziția deținuților, încăperilor, teritoriilor aferente zonelor locative și zonelor de producere ale penitenciarului pot fi efectuate atât planic, cât și inopinant, în modul stabilit de actele normative. Periodicitatea controalelor și perchezițiilor este determinată de către administrație, care desemnează și persoanele responsabile de efectuarea lor. [...] Controlul și percheziția zonelor locative și zonelor de producere se organizează conform unor planuri concrete, iar rezultatele acestora sunt consemnate în procese-verbale. 76. Personalul penitenciar este obligat, cel puțin o dată pe săptămână, să efectueze examinarea minuțioasă a teritoriului și a tuturor încăperilor penitenciarului. În toate cazurile în care efectuarea percheziției constituie o măsură necesară pentru menținerea regimului, ordinii și securității în penitenciar, deținuții pot fi supuși percheziției corporale, iar lucrurile lor personale – controlului. [...].” ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

În argumentarea excepției de neconstituționalitate, autorul a invocat faptul că legislația procesual-penală le acordă funcționarilor publici cu statut special din cadrul administrației penitenciare posibilitatea de a întocmi acte privind infracțiunile comise de către acuzați sau de către condamnați în locurile de detenție, în timpul escortării sau în legătură cu punerea în executare a sentințelor de condamnare [articolul 273 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală]. Actele de constatare, împreună cu mijloacele materiale de probă, trebuie predate în termen de 24 de ore organului competent să înceapă urmărirea penală [articolul 273 alin. (3) din Codul de procedură penală]. Autorul excepției de neconstituționalitate a apreciat că acest termen trebuie micșorat până la trei ore.

De asemenea, autorul excepției de neconstituționalitate a menționat că funcționarii publici din cadrul administrației penitenciare ar trebui să facă percheziții în celula din penitenciar în care persoana își execută pedeapsa doar cu autorizația judecătorului de instrucție. În situațiile care nu suferă amânare sau în caz de delict flagrant, percheziția în celula din penitenciar ar putea fi efectuată fără autorizația judecătorului de instrucție, urmând ca acestuia să i se prezinte actele imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore de la terminarea percheziției pentru controlul legalității acesteia. În caz contrar, se încalcă principiul inviolabilității domiciliului.

În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 16, 21, 25, 26 și 29 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Codului de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către dl judecător Ghenadie Eremciuc, în dosarul nr. 1-100/2019, pendinte la Judecătoria Bălți. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolul 273 alin. (3) din Codul de procedură penală. Acest articol stabilește că actele întocmite de organele de constatare privind comiterea unor infracțiuni, împreună cu mijloacele materiale de probă, trebuie predate în termen de 24 de ore organului competent să înceapă urmărirea penală.

Curtea subliniază că folosirea termenelor limitative privește asigurarea bunei-administrări a justiției și respectarea, în special, a principiului securității juridice. Durata termenului este o chestiune în privința căreia statul dispune de o marjă de apreciere. Totuși, termenele instituite nu trebuie să fie excesiv de scurte sau prea îndelungate. Deși autorul excepției de neconstituționalitate a apreciat că termenul prevăzut la articolul 273 alin. (3) din Codul de procedură penală trebuie micșorat până la trei ore, acesta nu a prezentat argumentele pe care se sprijină opinia sa. Curtea consideră că termenul de 24 de ore în interiorul căruia organul de constatare trebuie să trimită organului competent actele întocmite pentru a începe urmărirea penală nu ridică o problemă din perspectiva Constituției. Acest termen este de natură să asigure în mod efectiv exercitarea acțiunii în discuție.

Cu privire la necesitatea autorizației judecătorului de instrucție pentru efectuarea percheziției în celula din penitenciar, Curtea reține că, potrivit articolului 204 alin. (6) din Codul de executare, condamnații, precum și încăperile în care se află aceștia (pe perioada detenției) pot fi supuse percheziției.

Perchezițiile planificate și/sau inopinate a deținuților și/sau a celulelor penitenciarului reprezintă o consecință firească a privării de libertate a persoanei și sunt necesare pentru prevenirea dezordinilor sau a comiterii unor infracțiuni (a se vedea, mutatis mutandis , Milka v. Polonia , 15 septembrie 2015, §§ 45-50).

Perchezițiile în discuție sunt efectuate de către funcționarii publici cu statut special din cadrul administrației penitenciare în baza Codului de executare, precum și în baza Hotărârii Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006 (a se vedea §§ 7 și 8 din prezenta decizie). Aceste acte normative speciale nu condiționează efectuarea perchezițiilor în celula din penitenciar de obținerea prealabilă a autorizației judecătorului de instrucție. Curtea menționează că persoana ar putea contesta legalitatea acțiunilor întreprinse în fața judecătorului de instrucție. Așadar, există un control judecătoresc care ar putea cenzura orice pretins abuz al autorităților.

Având în vedere cele menționate supra , Curtea conchide că excepția de neconstituționalitate este vădit nefondată și, prin urmare, trebuie respinsă ca inadmisibilă. Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a articolelor 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 273 alin. (3) din Codul de procedură penală, ridicată de către dl judecător Ghenadie Eremciuc, în dosarul nr. 1-100/2019, pendinte la Judecătoria Bălți. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Mihai POALELUNGI Chișinău, 28 mai 2019 DCC nr. 80 Dosarul nr. 101g/2019