Decizie nr. 60 din 25.04.2019

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a textului „într-un sediu unic” din articolul 2 alin. (3) al Legii nr. 76  din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, ridicată de către dl avocat Alexandr Bodnariuc, în dosarul nr. 1-514/2017, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituțională pe 16 aprilie 2019, de către dna judecător Svetlana Garștea-Bria din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dlui Eduard Rudenco de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 2641 alin. (1) din Codul penal [conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanțe stupefiante și/sau de alte substanțe cu efecte similare].

În ședința de judecată din 1 aprilie 2019, dl avocat Alexandr Bodnariuc a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a textului „într-un sediu unic” din articolul 2 alin. (3) al Legii nr. 76  din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 76  din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești sunt următoarele:

În argumentarea excepției de neconstituționalitate, autorul consideră că texul contestat nu corespunde articolului 20 din Constituție, deoarece îngrădește accesul la justiție, precum și dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente.

Astfel, potrivit autorului excepției, textul invocat încalcă dreptul participanților la proces, examinarea cauzei fiind exclusă de la regula generală de competența teritorială în materie penală. Și anume, cauza penală a fost expediată conform competenței teritoriale la Judecătoria Chișinău, sediul central, dar pentru ședința privind examinarea cauzei părțile au fost citate la sediul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În opinia sa, textul contestat contravine articolului 20 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Legii nr. 76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către dl avocat Alexandr Bodnariuc, în dosarul nr. 1-514/2017, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textul „într-un sediu unic” din articolul 2 alin. (3) al Legii nr. 76  din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.

Examinând sesizarea, Curtea reține că autorul acesteia este nemulțumit de reorganizarea instanțelor judecătorești în urma adoptării Legii nr. 76  din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.

Curtea menționează că exercitarea accesului liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legislator, cu respectarea anumitor exigențe, care previn eventualele abuzuri și tergiversarea soluționării cauzelor deduse judecății. Dreptul de acces la un tribunal reprezintă un element important al accesului la justiție, care nu este unul absolut. Acesta poate fi limitat prin lege pentru a asigura administrarea eficientă a actului de justiție.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în jurisprudența sa faptul că o instanță este caracterizată prin funcția sa jurisdicțională, și anume soluționarea aspectelor care intră în competența sa, prin aplicarea legii și conform procedurilor prevăzute. Cerințele suplimentare sunt: independența, imparțialitatea, durata mandatelor membrilor săi, precum și existența unor garanții procedurale – o parte dintre acestea fiind prevăzute în conținutul articolului 6 (a se vedea Schaller-Borsset v. Elveția, 28 octombrie 2010, § 30). Tribunalul trebuie să fie întotdeauna „instituit prin lege”, această expresie reflectând principiul statului de drept inerent oricărui sistem de protecție impusă de articolul 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea Jorgic v. Germania, 12 iulie 2007, § 64). Prin urmare, statele sunt obligate să adopte legi speciale de înființare a instanțelor naționale și, apoi, de organizare și de funcționare a acestora.

Din datele cauzei nu rezultă faptul că inculpatului i-ar fi fost negat accesul la un tribunal, adică prezentarea cauzei sale are loc în fața unui judecător, în baza prevederilor legale contestate.

Având în vedere cele menționate, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate este nefondată.

Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „într-un sediu unic” din articolul 2 alin. (3) al Legii nr. 76  din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, ridicată de către dl avocat Alexandr Bodnariuc, în dosarul nr. 1-514/2017, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.