Decizie nr. 144 din 22.11.2018

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolelor 448 alin. (1) și 462 alin. (5) din Codul contravențional, ridicată de către dl avocat Igor Gargaun, în dosarul nr. 5r-108/2017, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul central.

Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională pe 21 noiembrie 2018 de către dna judecător Ecaterina Buzu de la Judecătoria Orhei, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) și g) din Constituție.

Pe rolul Judecătoriei Orhei, sediul central, se află contestația depusă de către dl Igor Svernei referitoare la decizia emisă de către un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție din raionul Orhei, care prevede încetarea procesului contravențional pornit în baza plângerii nr. s-154/17 din 31 martie 2017, împotriva dnei Cristina Svernei.

Prin scrisoarea nr. s-154/17 din 15 mai 2017, dl Igor Svernei a fost informat de către Inspectoratul de Poliție din raionul Orhei despre încetarea examinării cauzei contravenționale, în conformitate cu articolul 441 alin. (1) lit. a) din Codul contravențional, din lipsa faptei contravenționale.

Prin scrisoarea din 26 iulie 2017, Procuratura raionului Orhei l-a informat pe dl Igor Svernei că nu există motive de intervenție a Procuraturii, sugerând că, în cazul în care nu este de acord cu rezultatele examinării petiției, acesta ar trebui să înainteze o acțiune în contenciosul administrativ.

Pe 18 octombrie 2018, în cadrul ședinței de judecată, dl avocat Igor Gargaun a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 448 alin.(1) și 462 alin. (5) din Codul contravențional.

Prin încheierea instanței de judecată din aceeași dată, s-a dispus trimiterea unei sesizări la Curtea Constituțională, în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului contravențional, adoptat prin Legea nr. 218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile contestate sunt contrare articolului 20 din Constituție, care garantează accesul la justiție, deoarece limitează dreptul persoanelor interesate de a contesta în instanța de judecată deciziile agentului constatator în cazul încetării procesului contravențional.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Codului contravențional, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către dl avocat Igor Gargaun, în dosarul nr. 5r-108/2017, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul central. Sesizarea este formulată de către un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Curtea relevă că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolele 448 alin. (1) și 462 alin. (5) din Codul contravențional.

Curtea menționează că dispozițiile articolului 448 alin. (1) din Codul contravențional îi acordă contravenientului, victimei sau reprezentantului acestora, precum și procurorului, dacă este parte în cauza contravențională, dreptul de a contesta în instanța de judecată decizia agentului constatator. Prevederile contestate ale articolului 462 alin. (5) din Codul contravențional se referă la dispozitivul hotărârii judecătorești pronunțate la finalul procesului contravențional.

Curtea observă că, deși se solicită și controlul constituționalității articolului 462 alin. (5) din Codul contravențional, în motivarea excepției autorul face referire doar la neconstituționalitatea prevederilor articolului 448 alin. (1) din Codul contravențional.

Curtea notează că autorul excepției de neconstituționalitate a invocat pretinsa încălcare a accesului la un tribunal al parții interesate, deoarece prevederile contestate o lipsesc pe aceasta de dreptul de a contesta în instanța de judecată decizia agentului constatator privind încetarea procesului contravențional.

Cu referire la susținerile autorului potrivit cărora textul de lege criticat nu prevede expres dreptul persoanelor interesate de a contesta în fața instanței de judecată deciziile agentului constatator, Curtea menționează că articolul 448 alin. (1) din Codul contravențional stabilește categoriile de subiecte care pot contesta deciziile agentului constatator, și anume: contravenientul, victima sau reprezentantul acestora, precum și procurorul, dacă este parte în cauza contravențională.

Astfel, Curtea observă că victima face parte din subiectele care posedă dreptul de a contesta decizia emisă de către agentul constatator asupra cauzei contravenționale.

În acest context, Curtea menționează că articolul 387 din Codul contravențional definește noțiunea de victimă și prevede că aceasta este o persoană căreia, prin contravenție, i-au fost cauzate prejudicii morale, fizice sau materiale.

Totodată, Curtea menționează că, potrivit articolului 387 alin. (3) lit. d) din Codul contravențional, victima este în drept să conteste decizia autorității competente să soluționeze cauza contravențională.

Prin urmare, Curtea relevă că, odată ce o persoană pretinde că i-au fost provocate prejudicii morale, fizice sau materiale și a depus o plângere, aceasta dobândește un statut și, mai mult, un interes legitim de a-și revendica drepturile. Ea poate contesta actele autorităților pe care le consideră ilegale, beneficiind de toate garanțiile unui proces echitabil.

În consecință, Curtea consideră că problema pe care o ridică autorul sesizării ține de încadrarea corectă a acestuia în una din categoriile de subiecte prevăzute de articolul 448 din Codul contravențional.

Curtea reține că încadrarea legală corectă nu reprezintă o problemă de constituționalitate.

Având în vedere cele menționate, Curtea reține că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.