Decizie nr. 76 din 09.07.2018

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolelor 16 alin. (1) și 61 alin. (1) lit. b) din Codul de executare al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 443 din 24 decembrie 2004, ridicată de către dl Alexandru Buga, reprezentantul părții în dosarul nr. 25-110/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituțională pe 22 iunie 2018 de către dna judecător Iraida Secrieru de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Pe 27 aprilie 2018, Combinatul „Liman" al Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne a depus la executorul judecătoresc o cerere prin care a solicitat intentarea procedurii de executare în baza unui titlu executoriu din 2 iulie 2007. Executorul judecătoresc a refuzat intentarea procedurii de executare din cauză că titlul executoriu a fost prezentat tardiv.

Pe 14 mai 2018, Combinatul „Liman" al Agenției Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, o cerere prin care a contestat refuzul executorului judecătoresc de a intenta procedura de executare.

În cadrul ședinței de judecată, dl Alexandru Buga, reprezentantul Combinatului „Liman", a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 16 alin. (1) și 61 alin. (1) lit. b) din Codul de executare, care stabilesc că executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare în cazul expirării termenului de prescripție pentru prezentarea titlului executoriu.

Prin încheierea din 20 iunie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului de executare al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 443 din 24 decembrie 2004, sunt următoarele:

În motivarea sesizării, autorul susține că stabilirea termenului de prescripție pentru prezentarea titlului executoriu spre executare este contrară dreptului la un proces echitabil, pentru că hotărârea judecătorească devine inoperantă pentru creditor după expirarea termenului de trei ani de la data când a rămas definitivă, astfel limitându-se și dreptul de proprietate al creditorului.

Prin urmare, în opinia autorului sesizării, articolele 16 alin. (1) și 61 alin. (1) lit. b) din Codul de executare, care prevăd că executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare în cazul expirării termenului de prescripție pentru prezentarea titlului executoriu, sunt contrare articolelor 4, 8, 9, 20, 46 și 54 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Codului de executare al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 443 din 24 decembrie 2004, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către dl Alexandru Buga, reprezentantul părții în dosarul nr. 25-110/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Sesizarea este formulată de către un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolele 16 alin. (1) și 61 alin. (1) lit. b) din Codul de executare, în baza cărora executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare în cazul expirării termenului de prescripție de trei ani pentru prezentarea titlului executoriu spre executare.

Deși autorul excepției de neconstituționalitate a invocat mai multe norme din Constituție, Curtea reține că, în motivarea sesizării, acesta a susținut în esență că stabilirea unui termen de prescripție pentru prezentarea titlului executoriu încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate al creditorului.

Curtea reamintește că dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești constituie parte integrantă a dreptului de acces la justiție (Hotărârea nr. 1 din 15 ianuarie 2013, § 60).

De asemenea, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut, cu titlu de principiu, că dreptul la un proces echitabil ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică a unui stat ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie să rămână inoperantă, în detrimentul unei părți a procesului (

Potrivit jurisprudenței Curții Europene, creditorul trebuie să acționeze cu o anumită diligență pentru a asigura executarea în cauzele civile. Acestuia îi revine sarcina de a se folosi de mijloacele puse la dispoziția sa de legislația națională și de a apela, la nevoie, la autoritatea publică pentru a-l asista la executare (

Astfel, examinând prevederile Codului de executare, Curtea constată că legislatorul a pus la dispoziția creditorului suficiente mecanisme și garanții pentru asigurarea executării hotărârilor judecătorești definitive. Totuși, având în vedere principiul disponibilității în procesul civil și interesul creditorului în executarea hotărârii judecătorești, acesta din urmă trebuie să acționeze cu diligență pentru exercitarea dreptului de a cere executarea silită. De altfel, Curtea reține că obligația persoanelor de a-și exercita drepturile procedurale civile în termenele stabilite de lege dau conținut ordinii de drept, astfel asigurându-se certitudinea și securitatea raporturilor juridice.

De asemenea, Curtea constată că, pentru creditorii care s-au aflat în imposibilitatea de a prezenta documentul executoriu spre executare din motive întemeiate, articolul 18 din Codul de executare conține o normă de salvgardare de la perimarea dreptului de a cere executarea silită. Astfel, potrivit acestui articol, creditorul care a omis termenul de prezentare a documentului executoriu spre executare poate fi repus în termen de către instanța de judecată.

Având în vedere cele menționate, Curtea reține că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.