Decizie nr. 8 din 05.01.2018

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a pct. 25 din Art. III, în partea ce ține de articolul 33 alin. (1) lit. c) și alin.(4/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, și Art.VIII alin. (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, ridicată de avocatul Mihail Balaban, în dosarul nr. 3-559/17, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Excepția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituțională la 27 decembrie 2017 de către judecătorul Victoria Hadîrcă din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.

La 21 februarie 2017, Iacob Balaban s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Căușeni, solicitând recalcularea pensiei pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea pensiei.

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Căușeni a refuzat să efectueze recalcularea pensiei, invocând prevederile Legii nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost operate modificări în articolul 33 din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

La 28 martie 2017, Iacob Balaban s-a adresat cu o cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând anularea actului administrativ al Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni și recalcularea pensiei. Cererea prealabilă înaintată a fost respinsă.

La 20 iunie 2017, Iacob Balaban a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, cererea de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu Casa Teritorială de Asigurări Sociale Căușeni și Federația Sindicală a Educației și Științei din Republica Moldova, prin care a solicitat anularea actelor administrative și obligarea de a recalcula pensia.

În ședința de judecată din 13 octombrie 2017 avocatul Mihail Balaban a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a pct. 25 din Art. III, în partea ce ține de articolul 33 alin. (1) lit. c) și alin.(4/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, și Art. VIII alin. (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 18 decembrie 2017, s-a dispus ridicarea excepției de neconstituționalitate și remiterea sesizării Curții Constituționale pentru soluționare.

Prevederile relevante ale Constituției (republicată în M.O., 2016, nr.78, art. 140) sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii (republicată în M.O., 2004, nr.42-44, art.247) sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (M.O., 2016, nr.478-490, art.964) sunt următoarele:

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că prevederile contestate, care acordă dreptul la recalcularea pensiei doar persoanelor care au realizat dreptul la pensie din 1 ianuarie 2017, încalcă grav drepturile fundamentale ale reclamantului la proprietate, la un trai decent și la o protecție socială echitabilă și nediscriminatorie din partea statului, garantate de articolele 46 și 47 din Constituție.

Autorul excepției menționează că reclamantul pe toată perioada de activitate a achitat contribuțiile de asigurări sociale, fapt care îl îndreptățește pe deplin de a beneficia de recalcularea pensiei în egală măsură cu alți beneficiari, iar, prin prisma principiului egalității, trebuie să-i fie asigurat același tratament nediscriminatoriu ca în raport cu alți beneficiari de pensii.

În final, autorul excepției susține că prevederile pct. 25 din Art. III, în partea ce ține de articolul 33 alin. (1) lit. c) și alin.(4/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, și Art. VIII alin. (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative sunt contrare articolelor 4, 7, 8, 15, 16, 46, 47 și 54 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în speță a Legii nr.290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, fiind ridicată de avocatul Mihail Balaban, în dosarul nr. 3-559/17, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit. a) și g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Curtea reiterează că prerogativa de a soluționa excepțiile de neconstituționalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit. g) din Constituție, presupune stabilirea corelației dintre normele legislative și textul Constituției, ținând cont de principiul supremației acesteia și de pertinența prevederilor contestate pentru soluționarea litigiului principal în instanțele de judecată.

Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile pct. 25 din Art. III, în partea ce ține de articolul 33 alin. (1) lit. c) și alin.(4/1) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, și Art. VIII alin. (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

Curtea constată că prin Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 au fost operate mai multe modificări în Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, inclusiv în partea ce ține de recalcularea pensiei. Astfel, potrivit noilor prevederi, pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiția că pensia calculată este mai mare decât pensia aflată în plată (Art. III pct.25).

În același timp, prin Art. VIII alin. (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 s-a stabilit că reexaminarea pensiei în condițiile articolului 33 alin. (1) lit. c) și alin. (4/1) din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 se aplică în cazul pensiilor pentru limită de vârstă stabilite începând cu 1 ianuarie 2017.

În aceste condiții, Curtea observă că autorul excepției susține că prevederile contestate contravin articolelor 4, 7, 8, 15, 16, 46, 47 și 54 din Constituție.

Astfel, cu referire la pretinsa încălcare a articolului 46 din Constituție, prin care se garantează dreptul de proprietate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a stabilit că un drept social poate fi obiectul protecției constituționale, garantate de articolul 46 și, respectiv, articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană, numai în cazul când dreptul social respectiv este dobândit și are o valoare economică.

La fel, Curtea Europeană a stabilit că articolul 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție se aplică doar pentru bunurile actuale ale unei persoane. Astfel, veniturile viitoare nu pot fi considerate „bunuri", cu excepția cazului în care dreptul a fost deja câștigat sau este sigur că va fi plătit (a se vedea, spre exemplu,

Totodată, Curtea Europeană a statuat că statele se bucură de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicilor lor sociale, inclusiv dreptul de a-și reglementa în mod independent sistemul de pensii (

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a menționat că cererea privind recalcularea pensiei nu se referă la un ,,bun existent". Cu toate acestea, este important de a determina dacă persoana a avut o ,,speranță legitimă" privind recalcularea pensiei sale, în temeiul dispozițiilor legale (

În speță, Curtea observă că reclamantul s-a pensionat în anul 2008 și solicită recalcularea cuantumului pensiei pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea pensiei. Așadar, prin raportare la constatările sus menționate, Curtea reține că reexaminarea drepturilor la pensie pentru pensionarii care continuă să activeze în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă a fost introdusă prin Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017. Prin urmare, având în vedere că anterior adoptării Legii nr. 290 din 16 decembrie 2016 nu era prevăzut un asemenea drept de reexaminare a pensiei, nu se poate susține că persoanele pensionate până la această dată și care au continuat să activeze în câmpul muncii au avut o „speranță legitimă" de a obține un bun.

În acest sens, Curtea nu poate reține nici pretinsa încălcare a articolului 16 din Constituție. Or, până la 1 ianuarie 2017 nimeni nu a beneficiat de dreptul la recalcularea pensiei.

În partea ce ține de dreptul de recalculare a pensiei după 1 ianuarie 2017, Curtea menționează că această situație nu este aplicabilă în prezenta speță, ținând cont de faptul că, potrivit articolului 33 alin. (4/1) din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017, reexaminarea pensiei poate fi solicitată nu mai des decât o dată la doi ani.

Cu referire la alegațiile autorului sesizării privind încălcarea articolului 47 din Constituție, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că statul dispune de o marjă largă de apreciere în domeniul drepturilor sociale, iar drepturile prevăzute de articolul 47 din Constituție nu garantează persoanelor un nivel concret de asigurare socială. Garanțiile sociale nu au un caracter necondiționat, legiuitorul fiind în drept de a stabili condiții specifice pentru exercitarea drepturilor sociale.

În acest sens, Curtea menționează că modul de reexaminare a dreptului la pensie reprezintă o opțiune a legiuitorului, acesta fiind liber să stabilească acordarea acestui drept, conținutul și limitele acestuia, precum și condițiile în care poate fi efectuată reexaminarea.

Totodată, cu referire la prevederile constituționale cuprinse la articolul 54 alin. (1), privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea constată că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, deoarece dispozițiile legii criticate nu restrâng dreptul la pensie, ca un drept fundamental prevăzut la articolul 47 din Constituție, ci prevăd doar modul de recalculare în condițiile noului sistem de pensionare, stabilit prin Legea nr.290 din 16 decembrie 2016.

În ceea ce privește încălcarea articolelor 4, 8, 15 din Constituție, Curtea observă că acestea comportă un caracter generic și constituie imperative de ordin general-obligatoriu, care stau la baza oricăror reglementări și nu pot constitui repere individuale și separate.

În temeiul celor expuse

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.