Decizie nr. 51 din 06.06.2017

- interpretarea articolelor 2, 38, 39, 60, 72 alin.(3) lit.a), 110 alin.(2) și 111 alin.(1) din Constituție, sub următoarele aspecte:

„1) Poate fi afectată suveranitatea națională a poporului Republicii Moldova în dependență de sistemul electoral care este adoptat de organul reprezentativ - Parlamentul?

2) Este obligat Parlamentul, la adoptarea unui sistem electoral, să țină cont de experiența internațională la acest aspect, în special dacă într-un stat sau altul, eficiența unui sau altui sistem electoral nu a atins efectele scontate?

3) Are dreptul Parlamentul să decidă în mod autonom asupra oportunității adoptării unui sau altui sistem electoral?

4) Poate fi afectat dreptul de a fi ales în sensul limitării acestuia în dependență de sistemul electoral adoptat sau numărul de tururi de scrutin în care este considerat ales deputatul (majoritate relativă sau absolută)?

5) Este obligat Parlamentul, la adoptarea unui sistem electoral și la stabilirea reprezentativității cetățenilor, să țină cont de cetățenii Republicii Moldova domiciliați peste hotarele țării?

6) La adoptarea sistemului electoral mixt este suficient să se stabilească pentru cetățenii domiciliați peste hotare sau pentru teritoriile autonome cu statut special modele diferite de cele aplicate în plan național de reprezentare în Parlamentul țării, spre exemplu anumite cote de reprezentare?

7) Poate delega Parlamentul, la adoptarea unui sistem electoral, atribuțiile de determinare a criteriilor exacte, a hotarelor sau constituirea circumscripțiilor electorale unui organ autonom și apolitic, precum este Comisia Electorală Centrală, care urmează să-și asume decizia politică în acest sens?

8) Este oportună modificarea sistemului electoral existent (în baza listelor de partid închise, într-o singură circumscripție națională) prin introducerea sistemului electoral mixt (alegerea în 51 de circumscripții uninominale cu vot majoritar într-un singur tur și într-o singură circumscripție națională în baza listelor de partid închise) până la alegerile parlamentare ordinare din 2018?

9) Este oportună modificarea sistemului electoral existent (în baza listelor de partid închise într-o singură circumscripție națională) prin introducerea sistemului electoral mixt (alegerea în 51 de circumscripții uninominale cu vot majoritar într-un singur tur și într-o singură circumscripție națională în baza listelor de partid închise) ținând cont de experiența unor astfel de state precum Romania, Ucraina, Georgia?

10) Este limitat Parlamentul în dreptul său de a adopta unul sau altul sistem electoral luând act de existența pe teritoriul său a unor teritorii autonome cu statut special ori teritorii temporar necontrolate de autoritățile constituționale ale statului?

11) Este suficientă stabilirea în lege doar a prevederilor generale privind organizarea și desfășurarea alegerilor în circumscripții uninominale în teritoriul cu statut special, temporar necontrolate de autoritățile constituționale ale statului fără stabilirea expresă în lege a numărului exact de circumscripții sau unei cote de deputați?

12) Este suficientă stabilirea în lege doar a prevederilor generale privind organizarea și petrecerea alegerilor în circumscripții uninominale amplasate în afara Republicii Moldova, pentru proprii cetățeni, fără stabilirea expresă în lege a numărului exact de circumscripții sau a unei cote de deputați?

13) Este suficientă și conformă stabilirea unui singur tur de alegeri cu vot majoritar în circumscripții uninominale?

14) În condițiile schimbării sistemului electoral, cu introducerea sistemului mixt și reducerea numărului de deputați aleși pe liste de partid, de la 101 la 50, este necesară sau nu reducerea pragului electoral de accedere în Parlament?"

-      controlul constituționalității articolului 86 alin.(2) din Codul electoral.

„Art.I. - Codul electoral al Republicii Moldova nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 [...], cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1

La alineatul (3) după sintagma „care au participat la scrutinul precedent.", se introduce o frază nouă „La fel la deschiderea secțiilor de votare din străinătate, Comisia Electorală Centrală va ține cont de numărul cetățenilor aflați peste hotarele Republicii Moldova, în baza informației eliberată de organele competente a statului gazdă unde urmează a fi deschise secțiile de votare respective.";

1

, se introduce un nou articol, articolul 29

2

cu următorul text:

„Articolul 29

2

. Particularitățile constituirii și funcționării secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) și a birourilor electorale ale secțiilor de votare pentru localitățile din stânga Nistrului (Transnistria)

(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumului republican, pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), Comisia Electorală Centrală organizează mai multe secții de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicția constituțională a autorităților publice centrale. La formarea respectivelor secții de votare, Comisia Electorală Centrală va ține cont de factorii geografici și va asigura la maxim accesul alegătorului la procesul electoral și organele electorale respective.

(2) Comisia Electorală Centrală va forma secții de votare distincte pentru alegătorii din localitățile din stingă Nistrului (Transnistria), care aparțin circumscripției electorale respective formate de Comisia Electorală Centrală în baza regulamentului aprobat. Respectivele secții de votare se subordonează consiliului electoral format în conformitate cu prevederile art.75 alin.(3) a prezentului cod.

(3) La formarea biroului electoral al secției de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), art. 29 Cod electoral se aplică în modul corespunzător. Organul administrației publice locale competent să desemneze membri ai biroului electoral al secției de votare respectiv fiind cel de la sediul secției de votare deschis pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria).

(4) Particularitățile organizării și funcționării birourilor electorale ale secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) se reglementează de Comisia Electorală Centrală, iar cheltuielile aferente organizării și funcționării acestor birouri se suportă din bugetul alocat pentru alegeri/referendum. Pentru respectivele secții de votare, cheltuielile se estimează în prealabil de către Guvern și Comisia Electorală Centrală, iar în cazul când nu sunt prevăzute în bugetul alocat pentru alegeri/referendum, mijloacele financiare se alocă din Fondul de rezervă al Guvernului.

[...]

Articolul 73. Alegerile Parlamentului

(2) Alegerile Parlamentului se efectuează în baza unui sistem mixt (proporțional și majoritar) într-o circumscripție națională și în circumscripții uninominale.

(3) În circumscripția națională se aleg 50 de deputați în baza votului reprezentării proporționale. In circumscripțiile uninominale se aleg 51 de deputați în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripție."

Articolul 74. Circumscripțiile electorale

(1) Alegerile parlamentare se organizează în baza unei circumscripții naționale, care cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova și secțiile de votare peste hotare, precum și în baza a 50 de circumscripții uninominale, inclusiv pentru localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) și peste hotare.

(2) Toate circumscripțiile uninominale se constituie de către Comisia Electorală Centrală. Circumscripțiile uninominale de pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicția autorităților constituționale se formează după principiul teritorial-demografic în una sau în mai multe localități vecine, având la bază un număr similar de alegători în fiecare circumscripție electorală cu o deviere de cel mult 15%. Baza de calcul pentru formarea circumscripțiilor uninominale constituie numărul alegătorilor înscriși în listele electorale la fiecare secție de votare de la ultimele alegeri naționale.

(3) Circumscripția uninominală se formează din localitățile unei unități administrativ-teritoriale de nivelul doi, sau, în scopul unei organizări mai optimale, diferitor unități.

(4) În cazul în care numărul alegătorilor într-o localitate este mai mare decât cel mediu calculat pentru o circumscripție electorală uninominală, în această localitate se formează mai multe circumscripții electorale uninominale.

(5) Comisia Electorală Centrală va determina numărul, acoperirea demografică și geografică a circumscripțiilor uninominale peste hotarele țării. La formarea circumscripțiilor uninominale peste hotare se va ține cont inclusiv de criteriile prevăzute la art. 29

1

alin. (3) care se vor aplica corespunzător. Criteriile exacte și modalitatea de formare a circumscripțiilor electorale peste hotare se aprobă de Comisia Electorală Centrală prin regulament.

(6) Comisia Electorală Centrală va determina numărul, acoperirea demografică și geografică a circumscripțiilor uninominale pentru localitățile din stânga Nistrului (Transnistria). Criteriile exacte și modalitatea de formarea circumscripțiilor uninominale pentru localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) se aprobă de Comisia Electorală Centrală prin regulament.

(7) Revizuirea hotarelor circumscripțiilor uninominale poate fi efectuată cu cel târziu 180 de zile înaintea alegerilor ordinare.

(8) Lista circumscripțiilor uninominale, cu indicarea numerelor și a hotarelor, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Articolul 89. Stabilirea pragului de reprezentare pentru alegerile în circumscripția națională

(1) După primirea din toate circumscripțiile electorale a proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripție, în care sunt indicate rezultatele numărării voturilor, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obținut de fiecare partid, de altă organizație social-politică, de fiecare bloc electoral, pentru a stabili dacă aceștia au atins pragul minim de reprezentare.

(2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele proporții din voturile valabil exprimate în ansamblu pe țară:

a) pentru un partid, o organizație social-politică - 6 la sută;

b) pentru un bloc electoral format din 2 partide și/sau organizații social-politice - 9 la sută;

c) pentru un bloc electoral format din 3 și mai multe partide și/sau organizații social-politice - 11 la sută;

(3) Partidele, alte organizații social-politice, blocurile electorale, care au întrunit un număr mai mic de voturi decât cel specificat la alin. (2) se exclud, prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, din procesul de atribuire a mandatelor.

Articolul 91. Alegerea deputatului în Parlament în circumscripția uninominală

(1) Candidatul pentru funcția de deputat în Parlament în circumscripția uninominală se consideră ales dacă a obținut cel mai mare număr de voturi, din numărul voturilor valabil exprimate.

(2) Dacă mai mulți candidați au acumulat un număr egal de voturi, consiliul electoral de circumscripție stabilește învingătorul prin tragere la sorți, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal.

Art. III. - Dispoziții finale și tranzitorii

[...]

(3) Comisia Electorală Centrală, în termen de 6 luni, va constitui circumscripțiile uninominale permanente și va întreprinde măsurile necesare pentru pregătirea următoarelor alegeri parlamentare, asigurând informarea funcționarilor electorali, a alegătorilor și a altor subiecți vizați privind noile reglementări ale legislației electorale."