Decizie nr. 3 din 12.04.2013
- Instanță
- Curtea Constituțională
- Tip
- decizii
Decizie nr. 3 din 12.04.2013 (Curtea Constituțională, 2013)
ÎN FAPT
La 19 decembrie 2012, dl Tudor Deliu, deputat în Parlament, a adresat Curții Constituționale sesizarea care vizează interpretarea articolului 46 alin.(5) din Constituție, potrivit căruia: “Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului înconjurător și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului”.
A. Motivele sesizării
Autorul sesizării a solicitat implicit interpretarea prevederilor articolului 46 alin.(5) din Constituție, care obligă la asigurarea bunei vecinătăți, în următoarele aspecte:
“a) Există o violare a articolului 8 din Convenția Europeană prin prisma ingerinței în dreptul la respectarea domiciliului, în cazul în care persistă pericolul prăbușirii unei construcții de pe terenul vecin datorate nerespectării distanței minime între construcții de diferite dimensiuni, astfel viața locatarilor fiind expusă unui pericol inevitabil?
b) În condițiile în care legislația civilă instituie doar criterii generale precum “încalcă nesemnificativ dreptul proprietarului vecin”, “prezența și utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său”, nerespectarea distanței minime față de linia de hotar sau de construcția vecină, stabilită de lege, regulamentele de urbanism sau, în lipsa acestora, conform obiceiului locului, acestea constituie (a) o încălcare a obligației de respect reciproc, (b) o influență vecină considerabilă sau (c) o atentare inadmisibilă asupra dreptului de proprietate coroborat cu dreptul de vecinătate?
c) Existența autorizației de construcție, eliberată de autoritățile publice locale, garantează oare faptul că dreptul de proprietate și de vecinătate nu pot fi lezate prin noua construcție? De asemenea, existența acestei autorizații îl exonerează de răspunderea civilă (eventuală) pe proprietarul-constructor față de vecini?
d) Obligativitatea existenței acordului vecinului la ridicarea și exploatarea construcției vecine operează numai atunci cînd aceasta atentează neproporțional asupra terenului sau altui imobil vecin (fapt stabilit prin hotărîre judecătorească), sau și în cazul cînd prin eliberarea autorizației de construcție se permite indirect nerespectarea distanței minime și normale față de linia de hotar sau de construcțiile vecine?
e) Cum se încadrează în garanțiile constituționale drepturile primului vecin, care, la data cînd s-a stabilit într-un anumit loc, nu a știut și nici nu avea de unde să știe despre situația că în viitor imobilul vecin i-ar produce o tulburare de vecinătate și inconveniente anormale?
f) Există oare o ingerință în dreptul de proprietate în situația în care prin ridicarea și exploatarea construcției vecine se diminuează valoarea și exploatarea obișnuită și normală a imobilelor vecine? Cum corelează această realitate juridică cu articolul l din Protocolul nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale?”