Hotărâre nr. 4 din 19.03.2012

La originea cauzei se află sesizarea Comisiei speciale de desfășurare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, depusă la 16 martie 2012 și înregistrată cu nr.4e, drept temei servind Hotărîrea Parlamentului nr.46 din 16 martie 2012 cu privire la confirmarea alegerii Președintelui Republicii Moldova și actele privind desfășurarea alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, prezentate în conformitate cu articolul 11 alin.(3) din Legea cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000.

Prin decizia Curții Constituționale din 16 martie 2012 sesizarea a fost declarată admisibilă și înscrisă în ordinea de zi pentru examinare în fond pe data de 19 martie 2012.

La 19 martie 2012, în temeiul articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituție, 25 alin.(1) lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicției constituționale, un grup de deputați din fracțiunea parlamentară a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova a depus o sesizare pentru controlul constituționalității hotărîrilor Parlamentului: nr.38 din 7 martie 2012 privind stabilirea datei pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova; nr.39 din 7 martie 2012 privind comisia specială de desfășurare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova; nr.46 din 16 martie 2012 cu privire la confirmarea alegerii Președintelui Republicii Moldova.

Prin decizia din 19 martie 2012 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond și conexată cu sesizarea nr.4e, depusă la 16 martie 2012.

La ședința plenară publică a Curții au participat dl Tudor Deliu, deputat în Parlament, președintele comisiei speciale de desfășurare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, dl Valeriu Munteanu, deputat în Parlament, secretar al comisiei speciale, dl Ion Creangă, reprezentantul permanent al Parlamentului la Curtea Constituțională, și autorii sesizării, deputații în Parlament Artur Reșetnicov și Serghei Sîrbu. Au fost prezenți dl Nicolae Timofti, Președintele ales al Republicii Moldova, dl Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Parlamentului.

Prevederile relevante ale Legii nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova (M.O. nr.139-140/996, 2000) sunt următoarele: Articolul 1 Alegerea Președintelui Republicii Moldova (1) Președintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret. Articolul 2 Organizarea alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova (1) Organizarea alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova presupune: stabilirea datei alegerilor, crearea unei comisii speciale de desfășurare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, desfășurarea turului întîi al alegerilor ordinare în ședință publică specială a Parlamentului. [...] (4) Data alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova se stabilește prin hotărîre a Parlamentului. Articolul 3 Condițiile pentru candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova În funcția de Președinte al Republicii Moldova poate fi aleasă persoana cu drept de vot, care deține cetățenia Republicii Moldova, are 40 de ani împliniți, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10 ani, posedă limba de stat și întrunește condițiile prezentei legi. Articolul 4 Crearea unei comisii speciale, atribuțiile ei (1) Parlamentul, la propunerea fracțiunilor parlamentare, instituie o comisie specială de desfășurare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova (denumită în continuare comisie specială), care: (2) Membrii comisiei speciale aleg președintele și secretarul, determină competența și aprobă regulamentul de activitate al comisiei. (3) Ședințele comisiei speciale sînt deliberative în prezența majorității membrilor, iar hotărîrile se adoptă cu votul majorității membrilor. Hotărîrile și procesele-verbale sînt semnate de președintele și secretarul comisiei și ștampilate cu sigiliul Parlamentului Republicii Moldova. Articolul 8 Votarea (1) Votarea pentru candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova se efectuează în mod secret. (2) Numele candidaților se includ în buletinul de vot în ordinea desemnării lor. (3) Fiecărui deputat i se înmînează un buletin de vot. (4) Deputații votează ștergînd cu o linie din buletinul de vot numele candidaților contra cărora votează. (5) Imediat după terminarea votării, comisia specială întocmește un proces-verbal care va conține: a) numărul total de deputați care au primit buletine de vot; b) numărul total de buletine introduse în urnă; c) numărul total de voturi acumulate de fiecare candidat; d) numărul total de buletine declarate nevalabile; e) alte date necesare. Articolul 9 Prevederi speciale privind alegerile ordinare (1) La alegerile ordinare pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova pot participa unul sau mai mulți candidați. (2) Este ales candidatul care a obținut votul a trei cincimi din numărul deputaților aleși. [...] Articolul 11 Rezultatele alegerilor (1) Comisia specială totalizează rezultatele votării și prezintă informația respectivă Parlamentului. (2) În baza informației prezentate de comisia specială, Parlamentul adoptă o hotărîre prin care confirmă că Președintele Republicii Moldova este ales. (3) Hotărîrea Parlamentului și actele comisiei speciale se prezintă de îndată Curții Constituționale. Articolul 12 Validarea rezultatelor alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova Curtea Constituțională, în termen de 3 zile de la primirea hotărîrii Parlamentului privind alegerea Președintelui Republicii Moldova, examinează în ședință publică constituționalitatea alegerii Președintelui Republicii Moldova și emite o hotărîre cu privire la validarea rezultatelor alegerilor, care se publică imediat. ÎN DREPT

Prin Hotărîrea privind stabilirea datei pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova nr.38 din 7 martie 2012 Parlamentul a decis că va desfășura alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova la 16 martie 2012.

Prin Hotărîrea privind comisia specială de desfășurare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova nr.39 de la aceeași dată Parlamentul a instituit și a stabilit componența nominală a comisiei speciale pentru desfășurarea scrutinului prezidențial.

La 16 martie 2012 Parlamentul a adoptat Hotărîrea nr.46 cu privire la confirmarea alegerii Președintelui Republicii Moldova, prin care a luat act de informația privind totalizarea rezultatelor votării în cadrul alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, desfășurate la 16 martie 2012, prezentată de comisia specială, și a confirmat alegerea domnului Nicolae Timofti în funcția de Președinte al Republicii Moldova.

La aceeași dată comisia specială de desfășurare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova a prezentat Curții Constituționale Hotărîrea Parlamentului nr.46 din 16 martie 2012 și actele respective în vederea confirmării rezultatelor alegerii Președintelui Republicii Moldova.

În opinia grupului de deputați, hotărîrile contestate ale Parlamentului nr.38, nr.39 și nr.46 au fost adoptate cu încălcarea prevederilor articolelor 2, 60, 78 și 90 din Constituție.

Autorii sesizării menționează că una din atribuțiile de bază ale Parlamentului este alegerea șefului statului, subliniind că funcția de șef al statului a devenit vacantă începînd cu 11 septembrie 2009. În același context ei observă că art. 90 alin. (4) din Constituție prevede că, în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Președinte. Avînd în vedere posibilitatea dizolvării Parlamentului nu mai frecvent decît o dată pe an, ei consideră că la 28 septembrie 2011 au apărut circumstanțe pentru dizolvarea Parlamentului.

Autorii sesizării menționează de asemenea că prin anularea, din motivul neînregistrării nici unui candidat, a Hotărîrii nr.199 din 20 octombrie 2011 privind stabilirea datei alegerii Președintelui Republicii Moldova pentru 18 noiembrie 2011 Parlamentul și-a depășit competența și a întrerupt nefondat procesul de alegere a șefului statului.

Deși la 16 decembrie 2011, conform Hotărîrii Parlamentului nr.239 din 2 decembrie 2011, a avut loc scrutinul prezidențial, candidatul la funcția de Președinte nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi ales. Autorii sesizării relatează că prin Hotărîrea nr.287 din 28 decembrie 2011 Parlamentul a fixat pentru 15 ianuarie 2012 desfășurarea alegerilor repetate pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova. La 12 ianuarie 2012, prin Hotărîrea nr.1, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale hotărîrile Parlamentului nr.266 din 23 decembrie 2011 cu privire la rezultatele alegerilor ordinare pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și nr.287 din 28 decembrie 2011 privind stabilirea datei alegerii repetate a Președintelui Republicii Moldova.

Acțiunile ulterioare ale Parlamentului, avînd în vedere abrogarea hotărîrilor declarate neconstituționale fără a se stabili data scrutinului prezidențial, prin care fapt din nou s-a întrerupt în mod nefondat procesul de alegere a șefului statului, fixarea pentru 16 martie 2012 a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, constituirea comisiei speciale, procedura de votare, confirmarea alegerilor din 16 martie 2012 de către Parlament, în opinia autorilor sesizării, au avut loc cu încălcarea prevederilor constituționale menționate și ignorarea dreptului la vot secret și liber exprimat.

Curtea reține că, în esență, sesizarea vizează respectarea de către Parlament a procedurii de alegere a Președintelui Republicii Moldova, prevăzută de articolul 78 din Constituție.

În acest context, Curtea relevă că prerogativa care i-a fost acordată prin articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituție privind controlul constituționalității hotărîrilor Parlamentului presupune stabilirea corelației dintre normele contestate și textul Constituției, ținînd cont de principiul supremației acesteia. În același timp, Curtea menționează că, în conformitate cu prevederile articolului 135 alin.(1) lit.e) din Constituție, Curtea Constituțională confirmă rezultatele alegerii Președintelui Republicii Moldova.

Astfel, pentru a stabili respectarea articolului 78 din Constituție, Curtea va verifica dacă n-a fost încălcată procedura constituțională de alegere a Președintelui Republicii Moldova, avînd drept reper și jurisprudența sa anterioară, potrivit căreia Curtea are atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea alegerilor Președintelui conform principiilor democratice, cu respectarea dispozițiilor constituționale, legale și standardelor internaționale în domeniu. În înțelesul prevederii constituționale menționate, soluționarea sesizărilor care îi sînt adresate cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru funcția de Președinte ține de sfera sa de competență, în măsura în care soluționarea contestațiilor nu intră în atribuțiile organelor electorale sau ale instanțelor judecătorești (HCC nr.1 din 12.01.2012).

În lumina celor expuse, Curtea Constituțională va analiza constituționalitatea actelor contestate prin prisma normelor constituționale invocate de autorii sesizării. În acest sens, Curtea va examina pretinsa încălcare a articolului 78 din Constituție combinat cu articolele 2, 60 și 90 din Constituție.

Conform dispozițiilor articolului 78 alin.(1) din Constituție, Președintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret. Curtea relevă că art.78 din Legea Supremă stipulează condițiile pentru a putea candida la funcția de Președinte al Republicii Moldova: „ (2) Poate fi ales Președinte al Republicii Moldova cetățeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniți, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10 ani și posedă limba de stat"; circumstanțele care condiționează organizarea și desfășurarea turului doi de scrutin și a alegerilor repetate: „ (3) Este ales candidatul care a obținut votul a trei cincimi din numărul deputaților aleși. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului descrescător de voturi obținute în primul tur. (4) Dacă și în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate."; consecințele nealegerii șefului statului: „ (5) Dacă și după alegerile repetate Președintele Republicii Moldova nu va fi ales, Președintele în exercițiu dizolvă Parlamentul și stabilește data alegerilor în noul Parlament."

Reglementînd principiile generale de alegere a șefului statului, constituanta legislativă a prevăzut că: „(6) Procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică." Astfel, reglementările complementare referitoare la alegerile prezidențiale, la care trebuie să se conformeze organele abilitate, sînt cuprinse în Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova.

În speță, Curtea atestă că după expirarea unui an de la ultima dizolvare a Parlamentului (28 septembrie 2011) au fost întreprinse măsuri pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova, lucru recunoscut și de autorii sesizării. Or, în cazul în care pentru alegerile la funcția de Președinte al Republicii Moldova din 18 noiembrie 2011 nu a fost înregistrat nici un candidat, nu se poate considera că a avut loc turul întîi al acestora și că prin anularea Hotărîrii nr.199 din 20 octombrie 2011 s-a întrerupt procesul de alegere a șefului statului, deoarece ulterior scrutinul prezidențial a fost stabilit pentru 16 decembrie 2011, adică în termen de o lună, ceea ce nu contravine prevederilor Legii nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000. În urma procedurii de alegere a Președintelui Republicii Moldova din 16 decembrie 2011 candidatul la funcția de Președinte nu a întrunit numărul necesar de voturi, în consecință, s-a stabilit o nouă dată a alegerilor prezidențiale repetate - 15 ianuarie 2012.

Prin Hotărîrea nr.1 din 12 ianuarie 2012 Curtea Constituțională a declarat neconstituționale Hotărîrea Parlamentului nr. 266 din 23 decembrie 2011 cu privire la rezultatele alegerilor ordinare pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și Hotărîrea Parlamentului nr. 287 din 28 decembrie 2011 privind stabilirea datei alegerii repetate a Președintelui Republicii Moldova pentru 15 ianuarie 2012, astfel Parlamentul fiind readus la etapa inițială de alegere a șefului statului.

Autorii sesizării argumentează neconstituționalitatea Hotărîrii Parlamentului nr. 38 din 7 martie 2012 privind stabilirea datei pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova pentru 16 martie 2012 și, drept consecință, a Hotărîrii Parlamentului nr.39 din 7 martie 2012 privind comisia specială de desfășurare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și a Hotărîrii Parlamentului nr.46 din 16 martie 2012 cu privire la confirmarea alegerii Președintelui Republicii Moldova prin încălcarea prevederilor art.90 din Constituție, care prevede pentru inițierea procedurii de alegere a șefului statului un termen de 2 luni.

În acest context, Curtea Constituțională readuce în atenție concluziile expuse în Hotarîrea nr.2 din 8 februarie 2011: „... termenul de 2 luni început la 11.09.2009 s-a consumat, acest termen nemaifiind aplicabil actualmente, decît în cazul constatării de către Curtea Constituțională a circumstanțelor pentru instituirea unui nou interimat în situațiile prevăzute de alin.(1) art.90 din Constituție... Parlamentul Republicii Moldova, desemnînd la 30 decembrie 2010 un nou Președinte interimar, a instituit o situație juridică inedită: de interimat al funcției de Președinte interimar, situație nereglementată de Constituție sau legislație". Or, după cum a apreciat Curtea Constituțională, termenul privind desfășurarea alegerilor prezidențiale în cadrul perioadei de exercitare a interimatului funcției de Președinte ține de procedura cu privire la alegerea Președintelui și, în conformitate cu alin.(6) art.78 din Constituție, Parlamentul are deplina putere de a reglementa această problemă, respectînd principiile constituționale.

Deoarece Legea specială cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova nu conține astfel de reglementări, Curtea nu poate reține argumentele autorilor sesizării cu privire la aplicabilitatea, prin analogie, a prevederilor art.90 alin.(4) din Constituție, care, în opinia lor, ar putea servi drept temei pentru a recunoaște neconstituționale actele contestate.

Curtea consideră inacceptabile și argumentele invocate în susținerea încălcării dreptului la vot secret și liber exprimat, deoarece procedura instituită de comisia specială și modul în care s-a desfășurat votarea sînt conforme dispozițiilor constituționale și legale și concluziilor Curții Constituționale expuse în Hotărîrea nr.1 din 12 ianuarie 2012 (paragrafele 42-46).

În baza celor expuse, Curtea conchide că hotărîrile Parlamentului nr.38, nr.39 și nr.46 nu contravin articolului 78 combinat cu articolele 2, 60 și 90 din Constituție.

Astfel, Curtea reține că prin Hotărîrea nr.3/1 din 12 martie 2012, în conformitate cu Legea cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova, comisia specială a înregistrat în calitate de candidat pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova pe dl Nicolae Timofti, eliberîndu-i certificatul de înregistrare cu nr.1.

Prin Hotărîrea nr.4/1 din 13 martie 2012 comisia specială a aprobat lista candidaților pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, înscriindu-l pe dl Nicolae Timofti și anexînd copiile actelor depuse de candidat. În conformitate cu Hotărîrea comisiei speciale nr.4/2, dosarul unicului candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova a fost distribuit deputaților în Parlament.

La 16 martie 2012 a avut loc ședința specială a Parlamentului pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova.

Potrivit procesului-verbal al comisiei speciale nr.6 din 16 martie 2012, în urma votării au fost stabilite următoarele: a) numărul total de buletine de vot elaborate de comisia specială - 111 b) numărul total de deputați care au primit buletine de vot - 62 c) numărul total de buletine introduse în urnă - 62 d) numărul total de buletine declarate nevalabile - 0 e) numărul total de buletine neutilizate și anulate - 49 f) numărul total de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat: 1. TIMOFTI Nicolae - 62

Conducîndu-se de articolul 9 din Legea cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova, comisia specială a constatat că dl Nicolae Timofti a întrunit 62 de voturi, ceea ce constituie mai mult de trei cincimi din numărul deputaților aleși, conform cerințelor prevederilor articolului 78 alin.(3) din Constituție. În baza informației prezentate de comisia specială, Parlamentul a adoptat Hotărîrea nr.46 din 16 martie 2012, prin care a confirmat alegerea domnului Nicolae Timofti în funcția de Președinte al Republicii Moldova, transmițînd hotărîrea și actele comisiei speciale Curții Constituționale.

Analizînd Hotărîrea Parlamentului nr.46 din 16 martie 2012 cu privire la confirmarea alegerii Președintelui Republicii Moldova și actele prezentate de comisia specială, Curtea Constituțională reține următoarele. Candidatul Nicolae Timofti corespunde cerințelor articolului 78 alin.(2) din Constituție și articolului 3 din Legea cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova, fiind inclus în lista candidaților pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova cu respectarea prevederilor articolului 5 din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000.

Curtea reține că organizarea și desfășurarea de către comisia specială a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova cu un singur candidat nu contravine prevederilor articolului 78 alin.(3) din Constituție, fiind în concordanță și cu jurisprudența anterioară a Curții Constituționale (HCC nr. 20 din 27 noiembrie 2009). Curtea relevă că nu au fost atestate încălcări de natură să influențeze rezultatele scrutinului prezidențial.

În exercitarea atribuției ce-i revine potrivit Constituției, Curtea Constituțională confirmă că alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 16 martie 2012 s-au desfășurat conform principiilor democratice, cu respectarea dispozițiilor constituționale, legale și standardelor internaționale în domeniu.

Curtea atestă că la 16 martie 2012, în conformitate cu articolul 78 din Legea Supremă, Parlamentul Republicii Moldova, prin vot secret, exprimînd voința suverană a poporului și reprezentîndu-i interesele cu bună-credință și onestitate, a ales Președintele Republicii Moldova. Pentru motivele arătate, în temeiul dispozițiilor articolului 78 alin.(1), alin.(2) și alin.(3), articolului 79 alin.(1) și articolului 140 alin.(2) din Constituție, articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, articolului 61 și articolului 62 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională HOTĂRĂȘTE : 1 . Se declară constituționale Hotărîrea Parlamentului nr.38 din 7 martie 2012 privind stabilirea datei pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova, Hotărîrea Parlamentului nr. 39 din 7 martie 2012 privind comisia specială de desfășurare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și Hotărîrea Parlamentului nr.46 din 16 martie 2012 cu privire la confirmarea alegerii Președintelui Republicii Moldova. 2 . Se confirmă constituționalitatea alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 16 martie 2012. 3. Se validează alegerea dlui Nicolae Timofti în funcția de Președinte al Republicii Moldova. 4. Prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în „ Monitorul Oficial al Republicii Moldova ". Președinte Alexandru TĂNASE Chișinău, 19 martie 2012, nr.4 Dosarul nr.4e/2012, nr.5a/2012