20 — privind aprobarea modificărilor Regulamentului intern al Curții Supreme de Justiție

Se modifică pct. 32 (subpunctul (3), din Regulamentul intern al Curții Supreme de Justiție, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 15 din 04 decembrie 2017 prin expunerea în următoarea redacție: „Judecătorii pot beneficia de premii unice, în condițiile stabilite de Legea nr.270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, cu prilejul sărbătorii profesionale Ziua juristului și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din contul economiei mijloacelor pentru retribuirea muncii alocate pentru anul respectiv, dar nu mai mult de 5% din fondul anual de salarizare la nivel de unitate bugetară. Nu beneficiază de premii unice judecătorii care în cursul anului au săvârșit abateri pentru care au fost sancționați disciplinar, în corespundere cu prevederile legislației”.

Se modifică pct. 33 (subpunctul (1) lit. c) din Regulamentul intern al Curții Supreme de Justiție, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 15 din 04 decembrie 2017 prin expunerea în următoarea redacție: „spor de performanță”.

Se modifică pct. 35 (subpunctul (4) lit. a) din Regulamentul intern al Curții Supreme de Justiție, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 15 din 04 decembrie 2017 prin expunerea în următoarea redacție:„cu privire la stabilirea sporului pentru performanță”.

Prezenta hotărâre se publică pe pagina web aCurții Supreme de Justiție (www.csj.md). Președintele Curții Supreme de Justiție Ion Druță Chișinău, nr.20 din 17decembrie 2018

(1). Numirea judecătorilor în cadrul Curții Supreme de Justiție se efectuează conform prevederilor art. 116 din Constituție, Legii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Legii nr.789-XIII din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiție, Legii nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, Legii nr. 154 din 05 iulie 2012privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor. (2). Președintele, vicepreședinții Curții - președinți ai colegiilor, vicepreședinții colegiilor și judecătorii Curții sunt numiți în funcție de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, având o vechime în muncă în funcția de judecător de cel puțin 10 ani, până la atingerea plafonului de vârstă - 65 ani. (3). Președintele, vicepreședinții Curții - președinți ai colegiilor, vicepreședinții colegiilor sunt numiți în funcție pentru un mandat de 4 ani și pot deține funcțiile respective pe durata a cel mult 2 mandate consecutive. (4). Suspendarea, detașarea, eliberarea din funcție, precum și demisia judecătorului se efectuează potrivit prevederilor articolelor 24-26 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului și articolul 20 din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. (5). Promovarea și transferarea judecătorilor se face numai cu acordul acestora și în condițiile prevăzute de Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Legea nr. 154 din 05 iulie 2012privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor și de regulamentele Consiliului Superior al Magistraturii. (6). Funcția de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții retribuite, cu excepția activității didactice și științifice.

(1). Angajarea în funcție publică se efectuează în condițiile Legii nr. 158- XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și a Regulamentului cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11.03.2009. (2). Pentru funcționarul public debutant, Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public prevede o perioadă de probă de 6 luni, cuprinsă între data numirii ca funcționar public debutant și data confirmării acestuia în funcția publică. Modul de organizare și desfășurare a perioadei de probă pentru funcționarul public debutant este stabilit în Regulamentul cu privire la perioada de probă pentru funcționarul public debutant, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009. (3). La angajarea în serviciu, conducerea este obligată să informeze persoana despre munca care i se încredințează, condițiile de muncă, locul de muncă, drepturile și obligațiile sale, să-i aducă la cunoștință, sub semnătură, regulamentul intern al instituției și să o familiarizeze cutoate regulile de protecție a muncii. (4). Angajarea se legalizează prin emiterea de către președintele Curții Supreme de Justiție a actului administrativ de numire în funcția publică. Funcționarului public i se aduce la cunoștință actul administrativ de numire, la care se anexează fișa postului de care funcționarul public a luat cunoștință sub semnătură. O copie de pe fișa postului, unde sunt specificate toate sarcinile, responsabilitățile și obligațiile de serviciu, se înmânează funcționarului public și conducătorului ierarhic superior al acestuia.

(1). Personalul contractualal secretariatului Curții se angajează conform prevederilor legislației muncii în baza contractului individual de muncă. Ordinul de angajare este adus la cunoștință salariatului, sub semnătură, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data semnării contractului de către părți. (2). Conținutul contractului individual de muncă este determinat prin acordul părților, ținându-se cont de prevederile legislației în vigoare, și include: a) numele și prenumele salariatului; b) datele de identificare ale angajatorului; c) durata contractului; d) data de la care contractul urmează să-și producă efectele; d1) specialitatea, profesia, calificarea, funcția conform Regulamentului Curții Supreme de Justiție, precum și fișa postului, cu specificarea atribuțiilor postului; e) atribuțiile funcției; f) riscurile specifice funcției; f1) denumirea lucrării ce urmează a fi îndeplinită (în cazul contractului individual de muncă pentru perioada îndeplinirii unei anumite lucrări – art.312– 316 din Codul muncii); g) drepturile și obligațiile salariatului; h) drepturile și obligațiile angajatorului; i) condițiile de retribuire a muncii, inclusiv salariul funcției sau cel tarifar, suplimentele, premiile și ajutoarele materiale (în cazul în care acestea fac parte din sistemul de salarizare al unității), precum și periodicitatea achitării plăților; j) compensațiile și alocațiile, inclusiv pentru munca prestată în condiții grele, vătămătoare și/sau periculoase; k) locul de muncă. Dacă locul de muncă nu este fix, se menționează că salariatul poate avea diferite locuri de muncă și se indică adresa juridică a unității; l) regimul de muncă și de odihnă, inclusiv durata zilei și a săptămînii de muncă a salariatului; m) perioada de probă, după caz; n) durata concediului de odihnă anual și condițiile de acordare a acestuia; o) condițiile de asigurare socială; p) condițiile de asigurare medicală; r) clauzele specifice (art.51 din Codul muncii), după caz. (3). Contractul individual de muncă poate conține și alte prevederi ce nu contravin legislației în vigoare. (4). Este interzisă stabilirea pentru salariat, prin contractul individual de muncă, a unor condiții sub nivelul celor prevăzute de actele normative în vigoare. (5). Contractul individual de muncă nu poate fi modificat decît printr-un acord suplimentar semnat de părți, care se anexează la contract și este parte integrantă a acestuia. Modificare a contractului individual de muncă se consideră orice modificare sau completare care vizează cel puțin una dintre clauzele prevăzute la art.49 alin.(1) din Codul muncii. (6). Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni în circumstanțe ce nu depind de voința părților, prin acordul părților sau la inițiativa uneia dintre părți. Suspendarea contractului individual de muncă presupune suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor salarialе (salariu, sporuri, alte plăți) de către angajator. (7). Pe toată durata suspendării contractului individual de muncă, drepturile și obligațiile părților, în afară de cele prevăzute la alin.(2) art.75 din Codul muncii, continuă să existe dacă prin actele normative în vigoare și prin contractul individual de muncă nu se prevede altfel. (8). Suspendarea contractului individual de muncă și reluarea activității de muncă, cu excepția cazurilor prevăzute la art.76 lit.a) și b) și art.78 alin.(1) lit.d1) și e) din Codul muncii, se face prin ordinul Președintelui Curții Supreme de Justiție, care se aduce la cunoștința salariatului, contra semnătură, cel tîrziu la data suspendării contractului individual de muncă sau a reluării activității de muncă.

(1). Contractul individual de muncă poate înceta: a) în circumstanțe ce nu depind de voința părților; b) prin acordul scris al părților; c) la inițiativa uneia dintre părți. În toate cazurile menționate, ziua încetării contractului individual de muncă se consideră ultima zi de muncă. (2). Contractul individual de muncă încetează în temeiul ordinului Președintelui Curții Supreme de Justiție, care se aduce la cunoștința salariatului, sub semnătură, cel târziu la data eliberării din serviciu, cu excepția cazului în care salariatul nu lucrează până în ziua eliberării din serviciu. Ordinul cu privire la încetarea contractului individual de muncă trebuie să conțină referire la articolul, alineatul, punctul și litera corespunzătoare din lege. (3). Nerespectarea oricărei dintre condițiile stabilite de Codul muncii, alte acte normative pentru încheierea contractului individual de muncă atrage nulitatea acestuia. (4). Constatarea nulității contractului individual de muncă produce efecte pentru viitor. (5). Nulitatea contractului individual de muncă se constată prin hotărîrea instanței de judecată.

(1). Fiecare angajat are dreptul: a) să aibă un loc de muncă corespunzător cerințelor securității și sănătății în muncă; b) să fie asigurat în mod obligatoriu contra accidentelor de muncă și contra riscului profesional; c) să obțină de la angajator informații veridice despre condițiile de muncă, despre existența riscului de vătămare a sănătății și despre măsurile de protecție împotriva influenței factorilor de risc; d) să fie instruit în domeniul securității și sănătății în muncă și să beneficieze de reciclare profesională pentru motive legate de protecția muncii, din contul angajatorului; e) să fie supus unui control medical extraordinar potrivit recomandărilor medicale, cu menținerea locului de muncă și a salariului mediu pe durata efectuării controlului respectiv; (2). Angajatul are următoarele obligații în domeniul securității și sănătății în muncă: a) să respecte instrucțiunile de securitate și sănătate în muncă corespunzătoare activității desfășurate; b) să utilizeze mijloacele de protecție individuală din dotare conform destinației; c) să-și desfășoare activitatea fără a pune în pericol atât persoana proprie, cât și ceilalți angajați; d) să nu ridice, să nu deplaseze, să nu distrugă dispozitivele de protecție, de semnalizare și de avertizare, să nu împiedice aplicarea metodelor și procedeelor de reducere sau eliminare a influenței factorilor de risc; e) să aducă la cunoștința conducătorului său nemijlocit orice defecțiune tehnică sau altă situație în care nu sînt respectate cerințele securității și sănătății în muncă; f) să-și întrerupă activitatea la apariția unui pericol iminent de accidentare și să anunțe imediat despre aceasta conducătorul său nemijlocit; g) să aducă la cunoștința conducătorului său nemijlocit orice accident sau îmbolnăvire la locul de muncă.

Angajatorul răspunde de asigurarea securității și sănătății în muncă și are următoarele obligații în acest domeniu: a) să organizeze serviciul în domeniul securității și sănătății în muncă; b) să stabilească împuternicirile și obligațiile persoanei responsabile privind realizarea măsurilor de protecție a muncii; c) să asigure evaluarea factorilor de risc la locurile de muncă; d) să asigure elaborarea și realizarea planului anual privind măsurile de protecție a muncii în unitate; e) să admită la lucru numai persoane care, în urma controlului (examenului) medical, corespund sarcinilor de muncă ce urmează să le execute; să asigure periodicitatea acestor controale (examene); f) să asigure informarea fiecărui angajat asupra riscurilor la care acesta este expus în desfășurarea activității sale la locul de muncă, precum și asupra măsurilor preventive necesare; g) să asigure instruirea angajaților în materie în domeniul securității și sănătății în muncă; h) să elaboreze și să aprobe instrucțiuni în domeniul securității și sănătății în muncă, corespunzătoare condițiilor în care se desfășoară activitatea la locurile de muncă; i) să asigure dotarea cu echipament individual de protecție și de lucru, precum și păstrarea, întreținerea, repararea, curățarea și dezintoxicarea acestuia; j) să acorde materiale igienico-sanitare salariaților care lucrează la locuri de muncă cu condiții de murdărire excesivă a pielii sau unde este posibilă acțiunea substanțelor nocive asupra mâinilor; k) să asigure publicitatea, cercetarea, evidența și raportarea corectă și în termenele stabilite a accidentelor de muncă produse în unitate, elaborarea și realizarea măsurilor de prevenire a acestora; l) să asigure, în caz de accidentare sau de îmbolnăvire la locul de muncă, acordarea primului ajutor și transportarea angajaților în instituții medicale; m) să efectueze, în modul stabilit de prevederile Codului muncii transferul la o muncă mai ușoară a angajaților care au nevoie de aceasta din motive de sănătate.

Cheltuielile aferente realizării măsurilor securității și sănătății în muncă sunt finanțate integral din mijloacele proprii ale Curții Supreme de Justiție, iar angajații nu vor suporta nici un fel de cheltuieli legate de finanțarea măsurilor în domeniul securității și sănătății în muncă.

Tuturor angajaților Curții Supreme de Justiție care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plata egală pentru munca egală, dreptul la negocieri colective, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, precum și dreptul la protecție împotriva concedierilor nelegale.

Este interzisă discriminarea prin utilizarea de către angajator a unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relațiile de muncă, referitoare la: a) anunțarea, organizarea concursurilor sau examenelor și selecția candidaților pentru ocuparea posturilor vacante; b) încheierea, suspendarea, modificarea si/sau încetarea raportului juridic de munca ori de serviciu; c) stabilirea sau modificarea atribuțiilor din fisa postului; d) stabilirea remunerației; e) beneficii, altele decât cele de natura salarială și măsuri de protecție; f) evaluarea performanțelor profesionale individuale; h) promovarea profesională; g) evaluarea performanțelor profesionale individuale; i) aplicarea măsurilor disciplinare; j) orice alte condiții de prestare a muncii, potrivit legislației in vigoare.

(1). Hărțuirea sexuală este orice formă de comportament fizic, verbal sau nonverbal, de natură sexuală, care lezează demnitatea persoanei ori creează o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare sau insultătoare. (2). Hărțuirea sexuală a unei persoane de către o alta persoană la locul de muncă este considerată discriminare după criteriul de sex și este interzisă. (3). Toți angajații trebuie sa respecte regulile de conduită și să răspundă în condițiile legii pentru încălcarea acestora. Angajații au obligația să facă eforturi în vederea promovării unui climat normal de munca în unitate, cu respectarea prevederilor legii, a contractelor de munca, a regulamentului intern, precum si a drepturilor si intereselor tuturor salariaților.

Respectarea demnității în muncă presupune respectarea climatului psihoemoțional confortabil în raporturile de muncă ce exclude orice formă de comportament verbal sau nonverbal din partea angajatorului sau a altor angajați care poate aduce atingere integrității morale și psihice a salariatului.

Conducerii Curții Supreme de Justiție îi revin, în principal, următoarele obligații: a) să informeze angajații asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care privesc desfășurarea relațiilor de muncă; b) să asigure angajații cu spațiu de lucru adecvat, dotat cu mijloace materiale necesare îndeplinirii sarcinilor și obligațiilor de muncă ce le revin; c) să creeze angajaților condițiile de muncă corespunzătoare cerințelor de securitate și sănătate în muncă; d) să organizeze corect și eficient munca angajaților, încât fiecare să lucreze după specialitate și calificare, la timp să li se aducă la cunoștință sarcinile stabilite și obligațiile funcționale; e) să organizeze activitatea angajaților conform strategiei de dezvoltare și planului de acțiuni, ținând cont de atribuțiile, studiile, pregătirea profesională și specialitatea fiecăruia, stabilind volumul optimal de muncă pentru fiecare angajat; f) să asigure egalitatea de șanse și de tratament tuturor persoanelor la angajare potrivit profesiei, la orientare și formare profesională, la promovare în serviciu, fără nici un fel de discriminare; g) să poarte responsabilitate pentru legalitatea și oportunitatea dispozițiilor date subalternilor; h) să asigure specializarea și perfecționarea profesională pentru toți angajații în scopul îmbunătățirii permanente a performanței acestora și sporirii nivelului calității muncii; i) să întreprindă măsuri de prevenire a hărțuirii sexuale la locul de muncă, precum și măsuri de prevenire a persecutării pentru depunere în organul competent a plângerilor privind discriminarea; j) să sprijine, să încurajeze și să stimuleze inițiativa individuală a fiecărui angajat; k) să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină contribuțiile și impozitele datorate de angajați; l) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de angajat, în condițiile legii; m) să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal ale angajaților; n) să îndeplinească alte obligații prevăzute de lege.

Drepturile și obligațiile angajaților Curții Supreme de Justiție. Angajații Curții Supreme de Justiție au, în principal, următoarele drepturi: a) dreptul la salarizare pentru munca depusă; b) dreptul la repaus zilnic și săptămânal, la concediul de odihnă anual, precum și alte asigurări sociale stabilite de legislația în vigoare; c) dreptul la muncă, corespunzător pregătirii profesionale și calificării; d) dreptul la egalitate de șanse și de tratament; e) dreptul la demnitate, securitate și sănătate în muncă; f) dreptul de acces la formarea profesională, la dezvoltare profesională continuă prin participare la cursuri de instruire; g) dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă; h) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele individuale de muncă.

Angajații Curții Supreme de Justiție au, în principal, următoarele obligații: a) obligația de a îndeplini atribuțiile ce le revin conform fișei postului; b) obligația de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, lege sau contractul individual de muncă; c) obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu: să păstreze confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele la care are acces pe durata exercitării funcției, secretul de serviciu; d) obligația de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii; e) respectarea programului de lucru și folosirea integrală și eficientă a timpului de lucru pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu, respectarea cu strictețe a ordinii și disciplinei la locul de muncă; f) să respecte ținuta vestimentară corespunzătoare în procesul exercitării funcției, să poarte ecusoane de identificare, cu indicarea numelui, prenumelui persoanei și a funcției deținute; g) utilizarea responsabilă și în conformitate cu documentațiile tehnice a aparaturii, echipamentelor, instalațiilor aflate în dotarea serviciului, folosirea mijloacele tehnice și informaționale din dotare doar în interesul serviciului; h) să nu admită în activitatea lor acte de corupție, acte conexe corupției și fapte de comportament corupțional; i) comportarea corectă în cadrul relațiilor de serviciu, respectarea muncii celorlalți angajați, asigurarea unui climat de disciplină, ordine și bună înțelegere; j) respectarea regulilor de acces în perimetrul Curții Supreme de Justiție, posedarea legitimației de serviciu; k) să raporteze situațiile care pot genera încălcarea legislației în vigoare, acte de corupție, periclita activitatea Curții Supreme de Justiție, leza drepturile justițiabililor sau pot dăuna imaginii justiției; l) anunțarea șefului ierarhic de îndată, prin orice mijloc, cu privire la imposibilitatea prezentării la serviciu (boală, situații fortuite); m) înștiințarea fără întîrziere a șefului ierarhic în legătură cu observarea existenței unor nereguli, abateri sau lipsuri în activitatea de la locul de muncă; n) îndeplinirea, temporar sau permanent, a sarcinilor de serviciu suplimentare stabilite de conducerea Curții Supreme de Justiție pentru buna desfășurare a activității.

Disciplina de muncă se asigură în Curtea Supremă de Justiție prin crearea de către conducere a condițiilor economice, sociale, juridice și organizatorice necesare prestării unei munci de înaltă productivitate, prin formarea unei atitudini conștiente față de muncă, prin aplicarea de stimulări și recompense pentru munca conștiincioasă, precum și de sancțiuni în caz de comitere a unor abateri disciplinare.

(1). Timpul de muncă reprezintă timpul pe care angajatul, în conformitate cu prezentul regulament intern al Curții Supreme de Justiție și cu contractul individual de muncă, îl folosește pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă. (2). Durata normală a timpului de muncă al angajaților Curții Supreme de Justiție nu poate depăși 40 de ore pe săptămână. Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus, de regulă sâmbătă și duminică. Derogările individuale de la acest program pot fi aprobate numai de conducerea Curții Supreme de Justiție, care poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea angajaților. Programul individualizat de muncă poate funcționa numai cu respectarea dispozițiilor Codului muncii. (3). Programul zilnic de lucru începe la ora 830și se încheie la ora 1730 , cu durata pauzei de masă de la ora 1200 până la ora 1300. Excepție de la această regulă este reducerea duratei timpului de muncă cu cel puțin o oră din ajunul zilelor de sărbătoare nelucrătoare. (modificat prin Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 14 mai 2018) (4). Persoanele care întârzie de la programul de lucru stabilit, trebuie să informeze conducătorul ierarhic superior, chiar dacă este vorba de un caz imprevizibil. (5). Toate învoirile în interes personal ale angajaților trebuie autorizate de conducătorul ierarhic superior și înregistrate în registrul de evidență a timpului de muncă. În cazul judecătorilor, învoirile în interes personal se aprobă de președintele/vicepreședintele colegiului respectiv, iar în privința asistenților judiciari - de către judecătorul cu care activează, cu informarea președintelui/vicepreședintelui colegiului respectiv.

(1). Angajații Curții Supreme de Justiție au dreptul la un concediu anual neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în condițiile art.120 din Codul muncii. (2). La cererea unuia dintre părinții care au 2 și mai mulți copii în vârstă de până la 14 ani (sau un copil cu dizabilități) li se acordă, în baza unei cereri scrise, un concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de 4 zile calendaristice. (3). Concediile de odihnă anuale suplimentare se alipesc la concediul de odihnă anual de bază.

Șeful direcției resurse umane poartă răspundere de organizarea și ținerea evidenței privind concediile de odihnă, concediile fără plată, zilele libere plătite și alte aspecte care privesc timpul de muncă și odihnă ale angajaților.

Se interzice: a) prezentarea la serviciu în stare de ebrietate, consumul de băuturi alcoolice, practicarea de activități care contravin atribuțiilor de serviciu sau care ar perturba activitatea altor angajați; b) nerespectarea programului de lucru, întârzierea sau absentarea nemotivata; c) părăsirea locului de muncă în timpul programului de lucru fără aprobare sau pentru alte interese decît cele legate de serviciu; d) executarea în timpul programului de muncă a unor lucrări personale; c) scoaterea din unitate, prin orice mijloace, a oricăror bunuri și documente, fără acordul scris al conducerii Curții Supreme de Justiție; d) înstrăinarea oricăror bunuri date în folosința, păstrare, sau de uz comun, precum și deteriorarea funcțională sau descompletarea acestora, ca rezultat al unor utilizări ori manevrări necorespunzătoare; e) folosirea în scopuri personale, aducerea la cunoștință pe orice cale sau copierea pentru alții, fără aprobarea scrisă a conducerii, a unor documente sau informații privind activitatea Curții Supreme de Justiție sau a datelor specificate în fișele sau dosarele personale ale angajaților; f) prestarea oricărei activități remunerate sau neremunerate, în timpul orelor de lucru; g) atitudinea necorespunzătoare față de ceilalți angajați sau față de cetățeni; h) manifestări de natură a aduce atingere imaginii Curții Supreme de Justiție; i) fumatul în incinta Curții Supreme de Justiție este strict interzis. Fumatul este permis în spații special amenajate pentru fumat, care nu va prejudicia sănătatea personalului și a publicului.

(1). Pentru exercitarea conștiincioasă a atribuțiilor de serviciu, spirit de inițiativă, creativitate și loialitate, sporirea calității și productivității muncii, activitate îndelungată și ireproșabilă și pentru alte realizări în muncă, angajaților li se acordă următoarele încurajări: a) mulțumiri; b) premii; c) spor de performanță; (modificat prin HotărâreaPlenului CSJ nr. din 17.12. 2018) d) diplome de onoare. (2) Regulamentul intern al unității, legile speciale, statutele și regulamentele disciplinare pot să prevadă și alte modalități de stimulare a angajatorilor. (3). Stimulările se stabilesc și se aplică angajaților prin ordinul Președintelui Curții Supreme de Justiție.

(1). Evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarilor publici se efectuează potrivit prevederilor Legii nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și a Regulamentului cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11.03.2009. (2). Evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public se efectuează anual și reprezintă procedura de personal prin care se determină nivelul de îndeplinire a obiectivelor individuale de activitate și nivelul de manifestare a abilităților profesionale și a caracteristicilor comportamentale de către funcționarul public, în vederea aprecierii rezultatelor obținute și identificării necesităților de dezvoltare profesională. (3). În urma evaluării performanțelor profesionale, funcționarului public i se acordă unul dintre următoarele calificative: “foarte bine”, “bine”, “satisfăcător”, “nesatisfăcător”. (4). Rezultatele evaluării performanțelor profesionale ale funcționarului public se iau în considerare la luarea deciziilor: cu privire la stabilirea sporului pentru performanță; a) (modificat prin Hotărârea Plenului nr. din 17.12.2018) b) cu privire la conferirea unui grad de calificare superior; c) cu privire la promovarea într-o funcție publică superioară; d) cu privire la destituirea din funcția publică. (5). Evaluarea periodică se va realiza prin utilizarea de Fișe de evaluare. Rezultatele evaluării vor fi exprimate prin punctaje.

Angajații și conducerea Curții Supreme de Justiție au obligația să soluționeze conflictele de muncă prin buna înțelegere sau prin procedurile stabilite de dispozițiile legale în vigoare.

Angajații au obligația să predea legitimația de serviciu la încetarea contractului individual de muncă.

Oricare alte situații neprevăzute în prezentul Regulament sunt reglementate de legislația în vigoare.

Prezentul Regulament este obligatoriu pentru toți angajații Curții Supreme de Justiție, se aplică în baza condițiilor egale pentru toți. Direcția resurse umane va aduce la cunoștință prezentul Regulament sub semnătură fiecărui angajat.

Regulamentul intern va putea fi modificat atunci cînd apar acte normative noi privitoare la organizarea și disciplina muncii, precum și ori de cîte ori interesele Angajatorului o impun.

Odată cu intrarea în vigoare a prezentului Regulament se abrogă Regulamentul de ordine internă al Curții Supreme de Justiție, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 6 din 25 aprilie 2005.