5 — Privind aprobarea modificărilor Regulamentului intern al Curții Supreme de Justiție

5 — Privind aprobarea modificărilor Regulamentului intern al Curții Supreme de Justiție (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Plenul Curții Supreme de Justiție

H O T Ă R Â R E

privind aprobarea modificărilor Regulamentului intern

al Curții Supreme de Justiție

În temeiul art.16 lit. i) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție,

Plenul Curții Supreme de Justiție

ho t ă r ă ș t e:

intern al Curții Supreme de Justiție, aprobat prin Hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 15 din 04 decembrie 2017 prin expunerea

în următoarea redacție: „Programul zilnic de lucru începe la ora 830 și se

încheie la ora 1730”.

(www.csj.md).

Președintele

Curții Supreme de Justiție Ion Druță

Chișinău,

nr. 5 din 14 mai 2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

APROBAT

prin Hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție

nr. 15 din 04 decembrie 2017

(modificat prin Hotărârea

Plenului CSJ nr.5 din14.05.2018)

REGULAMENTUL INTERN

al Curții Supreme de Justiție

I. DISPOZIȚII GENERALE

personal:

a) judecători;

b) funcționari publici;

c) personal auxiliar de specialitate;

d) personal contractual.

igiena și securitatea în muncă, drepturile și obligațiile angajatorului și ale

angajaților, procedura de soluționare a cererilor sau reclamațiilor individuale ale

angajaților, regulile privind disciplina muncii în unitate, abaterile disciplinare și

sancțiunile aplicabile și modalitățile de aplicare a dispozițiilor legale sau

contractuale specifice.

indiferent de durata contractului individual de muncă, de atribuțiile pe care le

îndeplinesc și de funcția pe care o ocupă.

(2). Toate situațiile neincluse în prezentul Regulament sunt completate de

dispozițiile Codului muncii, Legii nr.789-XIII din 26 martie 1996 cu privire la

Curtea Supremă de Justiție, Legii nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la

statutul judecătorului, Legii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii, Codului de etică al judecătorului, Legii nr. 154 din 05

iulie 2012privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor, Legii

nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor,

Legii nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, Legii nr. 25-XVI din 22 februarie 2008 privind codul de

conduită a funcționarului public și de contractele individuale de muncă.

(3). Prezentul Regulament este un act juridic, care, conform dispozițiilor

art.199 din Codul muncii, conține următoarele prevederi:

2

a) securitatea și sănătatea în muncă în cadrul unității;

b) respectarea principiului nediscriminării, eliminarea hărțuirii sexuale și a

oricărei forme de lezare a demnității în muncă;

c) drepturile, obligațiile și răspunderea angajatorului și ale salariaților;

d) disciplina muncii în unitate;

e) abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile potrivit legislației în

vigoare;

f) procedura disciplinară;

g) regimul de muncă și de odihnă.

Regulamentul intern al unității poate cuprinde și alte reglementări privind

raporturile de muncă în unitate.

(4). Conținutul Regulamentului intern se aduce la cunoștința tuturor

angajaților, sub semnătură, de către angajator în termen de 5 zile lucrătoare de la

data aprobării și produce efecte juridice pentru aceștia de la data încunoștințării.

Regulamentul intern se afișează în toate subdiviziunile structurale ale Curții Supreme

de Justiție.

cu dispozițiile Codului muncii, legilor speciale, contractului individual de muncă

și ale actelor normative în vigoare.

efectuează conform prevederilor art. 116 din Constituție, Legii nr. 947-XIII din 19

iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Legii nr.789-XIII din

26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiție, Legii nr. 544-XIII din 20

iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, Legii nr. 154 din 05 iulie

2012privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor.

(2). Președintele, vicepreședinții Curții - președinți ai colegiilor,

vicepreședinții colegiilor și judecătorii Curții sunt numiți în funcție de Parlament,

la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, având o vechime în muncă în

funcția de judecător de cel puțin 10 ani, până la atingerea plafonului de vârstă - 65

ani.

(3). Președintele, vicepreședinții Curții - președinți ai colegiilor,

vicepreședinții colegiilor sunt numiți în funcție pentru un mandat de 4 ani și pot

deține funcțiile respective pe durata a cel mult 2 mandate consecutive.

(4). Suspendarea, detașarea, eliberarea din funcție, precum și demisia

judecătorului se efectuează potrivit prevederilor articolelor 24-26 din Legea nr.

544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului și articolul 20 din

Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii.

(5). Promovarea și transferarea judecătorilor se face numai cu acordul

acestora și în condițiile prevăzute de Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu

privire la statutul judecătorului, Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii, Legea nr. 154 din 05 iulie 2012privind selecția,

evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor și de regulamentele Consiliului

Superior al Magistraturii.

3

(6). Funcția de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte

funcții retribuite, cu excepția activității didactice și științifice.

XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public

și a Regulamentului cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11.03.2009.

(2). Pentru funcționarul public debutant, Legea nr. 158-XVI din 04 iulie

2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public prevede o

perioadă de probă de 6 luni, cuprinsă între data numirii ca funcționar public

debutant și data confirmării acestuia în funcția publică. Modul de organizare și

desfășurare a perioadei de probă pentru funcționarul public debutant este stabilit în

Regulamentul cu privire la perioada de probă pentru funcționarul public debutant,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009.

(3). La angajarea în serviciu, conducerea este obligată să informeze persoana

despre munca care i se încredințează, condițiile de muncă, locul de muncă,

drepturile și obligațiile sale, să-i aducă la cunoștință, sub semnătură, regulamentul

intern al instituției și să o familiarizeze cu toate regulile de protecție a muncii.

(4). Angajarea se legalizează prin emiterea de către președintele Curții

Supreme de Justiție a actului administrativ de numire în funcția publică.

Funcționarului public i se aduce la cunoștință actul administrativ de numire, la care

se anexează fișa postului de care funcționarul public a luat cunoștință sub

semnătură. O copie de pe fișa postului, unde sunt specificate toate sarcinile,

responsabilitățile și obligațiile de serviciu, se înmânează funcționarului public și

conducătorului ierarhic superior al acestuia.

prevederilor legislației muncii în baza contractului individual de muncă. Ordinul de

angajare este adus la cunoștință salariatului, sub semnătură, în termen de cel mult 3

zile lucrătoare de la data semnării contractului de către părți.

(2). Conținutul contractului individual de muncă este determinat prin acordul

părților, ținându-se cont de prevederile legislației în vigoare, și include:

a) numele și prenumele salariatului;

b) datele de identificare ale angajatorului;

c) durata contractului;

d) data de la care contractul urmează să-și producă efectele;

d1) specialitatea, profesia, calificarea, funcția conform Regulamentului Curții

Supreme de Justiție, precum și fișa postului, cu specificarea atribuțiilor postului;

e) atribuțiile funcției;

f) riscurile specifice funcției;

f1) denumirea lucrării ce urmează a fi îndeplinită (în cazul contractului

individual de muncă pentru perioada îndeplinirii unei anumite lucrări – art.312–

316 din Codul muncii);

g) drepturile și obligațiile salariatului;

h) drepturile și obligațiile angajatorului;

4

i) condițiile de retribuire a muncii, inclusiv salariul funcției sau cel tarifar,

suplimentele, premiile și ajutoarele materiale (în cazul în care acestea fac parte din

sistemul de salarizare al unității), precum și periodicitatea achitării plăților;

j) compensațiile și alocațiile, inclusiv pentru munca prestată în condiții grele,

vătămătoare și/sau periculoase;

k) locul de muncă. Dacă locul de muncă nu este fix, se menționează că

salariatul poate avea diferite locuri de muncă și se indică adresa juridică a unității;

l) regimul de muncă și de odihnă, inclusiv durata zilei și a săptămînii de

muncă a salariatului;

m) perioada de probă, după caz;

n) durata concediului de odihnă anual și condițiile de acordare a acestuia;

o) condițiile de asigurare socială;

p) condițiile de asigurare medicală;

r) clauzele specifice (art.51 din Codul muncii), după caz.

(3). Contractul individual de muncă poate conține și alte prevederi ce nu

contravin legislației în vigoare.

(4). Este interzisă stabilirea pentru salariat, prin contractul individual de

muncă, a unor condiții sub nivelul celor prevăzute de actele normative în vigoare.

(5). Contractul individual de muncă nu poate fi modificat decît printr-un

acord suplimentar semnat de părți, care se anexează la contract și este parte

integrantă a acestuia. Modificare a contractului individual de muncă se consideră

orice modificare sau completare care vizează cel puțin una dintre clauzele

prevăzute la art.49 alin.(1) din Codul muncii.

(6). Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni în

circumstanțe ce nu depind de voința părților, prin acordul părților sau la inițiativa

uneia dintre părți. Suspendarea contractului individual de muncă presupune

suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor salarialе

(salariu, sporuri, alte plăți) de către angajator.

(7). Pe toată durata suspendării contractului individual de muncă, drepturile

și obligațiile părților, în afară de cele prevăzute la alin.(2) art.75 din Codul muncii,

continuă să existe dacă prin actele normative în vigoare și prin contractul

individual de muncă nu se prevede altfel.

(8). Suspendarea contractului individual de muncă și reluarea activității de

muncă, cu excepția cazurilor prevăzute la art.76 lit.a) și b) și art.78 alin.(1) lit.d1) și

e) din Codul muncii, se face prin ordinul Președintelui Curții Supreme de Justiție,

care se aduce la cunoștința salariatului, contra semnătură, cel tîrziu la data

suspendării contractului individual de muncă sau a reluării activității de muncă.

a) în circumstanțe ce nu depind de voința părților;

b) prin acordul scris al părților;

c) la inițiativa uneia dintre părți.

În toate cazurile menționate, ziua încetării contractului individual de muncă

se consideră ultima zi de muncă.

5

(2). Contractul individual de muncă încetează în temeiul ordinului

Președintelui Curții Supreme de Justiție, care se aduce la cunoștința salariatului,

sub semnătură, cel târziu la data eliberării din serviciu, cu excepția cazului în care

salariatul nu lucrează până în ziua eliberării din serviciu. Ordinul cu privire la

încetarea contractului individual de muncă trebuie să conțină referire la articolul,

alineatul, punctul și litera corespunzătoare din lege.

(3). Nerespectarea oricărei dintre condițiile stabilite de Codul muncii, alte

acte normative pentru încheierea contractului individual de muncă atrage nulitatea

acestuia.

(4). Constatarea nulității contractului individual de muncă produce efecte

pentru viitor.

(5). Nulitatea contractului individual de muncă se constată prin hotărîrea

instanței de judecată.

II. SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

protecția muncii. Organizarea privind securitatea și sănătatea în muncă se

efectuează în conformitate cu prevederile Codului muncii, Legii securității și

sănătății în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008 și altor acte normative din

domeniul securității și sănătății în muncă. Actele normative privind securitatea și

sănătatea în muncă se aprobă de Guvern.

(2). Angajatorul este obligat să asigure securitatea și sănătatea angajaților

sub toate aspectele ce țin de activitatea desfășurată, să ia toate masurile necesare

pentru protejarea vieții și sănătății angajaților, inclusiv pentru prevenirea riscurilor

profesionale, asigurarea informării și instruirii, precum și pentru asigurarea

organizării și a mijloacelor necesare în baza următoarelor principii generale:

a) evitarea riscurilor profesionale;

b) evaluarea riscurilor profesionale ce nu pot fi evitate;

c) combaterea riscurilor profesionale la sursă;

d) adaptarea locului de muncă în funcție de necesitățile persoanei, inclusiv

ale persoanelor cu dezabilități, în special în ceea ce privește adaptarea rezonabilă a

locului de muncă, alegerea echipamentelor de lucru, a metodelor de lucru, în

vederea atenuării muncii monotone și a muncii normate și reducerii efectelor

acestora asupra sănătății;

e) adaptarea la progresul tehnic;

f) înlocuirea aspectelor periculoase prin aspecte nepericuloase sau mai puțin

periculoase;

g) dezvoltarea unei politici de prevenire ample și coerente, care să includă

tehnologia, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența

factorilor legați de mediul de lucru;

h) acordarea priorității măsurilor de protecție colectivă față de măsurile de

protecție individuală, cu excepția cazurilor cînd acestea se referă la persoanele cu

dezabilități;

6

i) asigurarea angajatorilor cu instrucțiunile corespunzătoare privind

securitatea și sănătatea în muncă;

j) crearea și menținerea unor condiții igienice pentru viață și muncă;

k) propagarea odihnei active în rândul angajaților.

(3). Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții ale prevederilor legale și

ținând seama de natura activităților din unitate, angajatorul este obligat:

a) să ia în considerare capacitatea lucrătorilor în ceea ce privește sănătatea și

securitatea acestora ori de cîte ori le încredințează o sarcină;

b) să se asigure că planificarea și introducerea de noi tehnologii fac obiectul

consultării angajaților în ceea ce privește consecințele alegerii echipamentului,

condițiilor de lucru și mediului de lucru asupra securității și sănătății lor.

(4). Condițiile de muncă trebuie să corespundă cerințelor de securitate și

sănătate în muncă. Locurile de munca trebuie sa fie organizate astfel încât sa

garanteze securitatea și sănătatea angajaților.

(5). Regulile și măsurile privind securitatea și sănătatea în muncă vor

constitui Anexe la prezentul Regulament intern.

a) să aibă un loc de muncă corespunzător cerințelor securității și sănătății în

muncă;

b) să fie asigurat în mod obligatoriu contra accidentelor de muncă și contra

riscului profesional;

c) să obțină de la angajator informații veridice despre condițiile de muncă,

despre existența riscului de vătămare a sănătății și despre măsurile de protecție

împotriva influenței factorilor de risc;

d) să fie instruit în domeniul securității și sănătății în muncă și să beneficieze

de reciclare profesională pentru motive legate de protecția muncii, din contul

angajatorului;

e) să fie supus unui control medical extraordinar potrivit recomandărilor

medicale, cu menținerea locului de muncă și a salariului mediu pe durata efectuării

controlului respectiv;

(2). Angajatul are următoarele obligații în domeniul securității și sănătății în

muncă:

a) să respecte instrucțiunile de securitate și sănătate în muncă

corespunzătoare activității desfășurate;

b) să utilizeze mijloacele de protecție individuală din dotare conform

destinației;

c) să-și desfășoare activitatea fără a pune în pericol atât persoana proprie, cât

și ceilalți angajați;

d) să nu ridice, să nu deplaseze, să nu distrugă dispozitivele de protecție, de

semnalizare și de avertizare, să nu împiedice aplicarea metodelor și procedeelor de

reducere sau eliminare a influenței factorilor de risc;

e) să aducă la cunoștința conducătorului său nemijlocit orice defecțiune

tehnică sau altă situație în care nu sînt respectate cerințele securității și sănătății în

muncă;

7

f) să-și întrerupă activitatea la apariția unui pericol iminent de accidentare și

să anunțe imediat despre aceasta conducătorul său nemijlocit;

g) să aducă la cunoștința conducătorului său nemijlocit orice accident sau

îmbolnăvire la locul de muncă.

următoarele obligații în acest domeniu:

a) să organizeze serviciul în domeniul securității și sănătății în muncă;

b) să stabilească împuternicirile și obligațiile persoanei responsabile privind

realizarea măsurilor de protecție a muncii;

c) să asigure evaluarea factorilor de risc la locurile de muncă;

d) să asigure elaborarea și realizarea planului anual privind măsurile de

protecție a muncii în unitate;

e) să admită la lucru numai persoane care, în urma controlului (examenului)

medical, corespund sarcinilor de muncă ce urmează să le execute; să asigure

periodicitatea acestor controale (examene);

f) să asigure informarea fiecărui angajat asupra riscurilor la care acesta este

expus în desfășurarea activității sale la locul de muncă, precum și asupra măsurilor

preventive necesare;

g) să asigure instruirea angajaților în materie în domeniul securității și

sănătății în muncă;

h) să elaboreze și să aprobe instrucțiuni în domeniul securității și sănătății în

muncă, corespunzătoare condițiilor în care se desfășoară activitatea la locurile de

muncă;

i) să asigure dotarea cu echipament individual de protecție și de lucru,

precum și păstrarea, întreținerea, repararea, curățarea și dezintoxicarea acestuia;

j) să acorde materiale igienico-sanitare salariaților care lucrează la locuri de

muncă cu condiții de murdărire excesivă a pielii sau unde este posibilă acțiunea

substanțelor nocive asupra mâinilor;

k) să asigure publicitatea, cercetarea, evidența și raportarea corectă și în

termenele stabilite a accidentelor de muncă produse în unitate, elaborarea și

realizarea măsurilor de prevenire a acestora;

l) să asigure, în caz de accidentare sau de îmbolnăvire la locul de muncă,

acordarea primului ajutor și transportarea angajaților în instituții medicale;

m) să efectueze, în modul stabilit de prevederile Codului muncii transferul

la o muncă mai ușoară a angajaților care au nevoie de aceasta din motive de

sănătate.

sunt finanțate integral din mijloacele proprii ale Curții Supreme de Justiție, iar

angajații nu vor suporta nici un fel de cheltuieli legate de finanțarea măsurilor în

domeniul securității și sănătății în muncă.

III. RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII ȘI AL

ÎNLĂTURĂRII ORICĂREI FORME DE ÎNCĂLCARE A DEMNITĂȚII

8

drepturi a tuturor angajaților. Orice discriminare, directă sau indirectă, pe criterii

de sex, vârstă, rasă, culoare a pielii, etnie, religie, opțiune politică, origine socială,

domiciliu, dezabilitate, infectare cu HIV/SIDA, apartenență sau activitate

sindicală, precum și pe alte criterii nelegate de calitățile profesionale a angajatului,

este interzisă.

(2). Nu constituie discriminare stabilirea unor diferențieri, excepții,

preferințe sau drepturi ale angajaților, care sînt determinate de cerințele specifice

unei munci, stabilite de legislația în vigoare, sau de grija deosebită a statului față

de persoanele care necesită o protecție socială și juridică sporită.

(3). Constituie discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire,

restricție sau preferință, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute

la alin. (1), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrîngerea ori înlăturarea

recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii.

(4). Constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod

aparent pe alte criterii decît cele prevăzute la alin. (1), dar care produc efectele unei

discriminări directe.

sunt recunoscute dreptul la plata egală pentru munca egală, dreptul la negocieri

colective, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, precum și dreptul la

protecție împotriva concedierilor nelegale.

practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relațiile de

muncă, referitoare la:

a) anunțarea, organizarea concursurilor sau examenelor și selecția

candidaților pentru ocuparea posturilor vacante;

b) încheierea, suspendarea, modificarea si/sau încetarea raportului juridic de

munca ori de serviciu;

c) stabilirea sau modificarea atribuțiilor din fisa postului;

d) stabilirea remunerației;

e) beneficii, altele decât cele de natura salarială și măsuri de protecție;

f) evaluarea performanțelor profesionale individuale;

h) promovarea profesională;

g) evaluarea performanțelor profesionale individuale;

i) aplicarea măsurilor disciplinare;

j) orice alte condiții de prestare a muncii, potrivit legislației in vigoare.

nonverbal, de natură sexuală, care lezează demnitatea persoanei ori creează o

atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare sau insultătoare.

(2). Hărțuirea sexuală a unei persoane de către o alta persoană la locul de

muncă este considerată discriminare după criteriul de sex și este interzisă.

(3). Toți angajații trebuie sa respecte regulile de conduită și să răspundă în

condițiile legii pentru încălcarea acestora. Angajații au obligația să facă eforturi în

vederea promovării unui climat normal de munca în unitate, cu respectarea

9

prevederilor legii, a contractelor de munca, a regulamentului intern, precum si a

drepturilor si intereselor tuturor salariaților.

psihoemoțional confortabil în raporturile de muncă ce exclude orice formă de

comportament verbal sau nonverbal din partea angajatorului sau a altor angajați

care poate aduce atingere integrității morale și psihice a salariatului.

IV. DREPTURILE, OBLIGAȚIILE ȘI RĂSPUNDEREA

ANGAJATORULUI ȘI ALE SALARIAȚILOR

Justiție, atât conducerii cât și angajaților Curții le revin anumite drepturi și

obligații.

(2). Conducerea Curții Supreme de Justiție are, în principal, următoarele

drepturi:

a) să stabilească organizarea și funcționarea Curții Supreme de Justiție;

b) să stabilească atribuțiile corespunzătoare pentru fiecare angajat, să

numească în funcție funcționarii publici, să modifice, să suspende și să înceteze, în

condițiile legii, raporturile de serviciu ale acestora, să angajeze, să modifice, să

suspende și să înceteze raporturile de muncă ale personalului contractual;

c) să ceară colaboratorilor îndeplinirea conștiincioasă a obligațiilor de

serviciu și respectarea întocmai a disciplinei muncii, să exercite controlul asupra

modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;

d) să motiveze, să încurajeze și să stimuleze angajații pentru munca eficientă

și conștiincioasă;

e) să constate săvârșirea abaterilor disciplinare și să aplice, în caz de

necesitate, sancțiunile corespunzătoare față de angajați, potrivit legii;

f) să ceară colaboratorilor manifestarea unei atitudini responsabile față de

bunurile Curții Supreme de Justiție.

obligații:

a) să informeze angajații asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor

care privesc desfășurarea relațiilor de muncă;

b) să asigure angajații cu spațiu de lucru adecvat, dotat cu mijloace materiale

necesare îndeplinirii sarcinilor și obligațiilor de muncă ce le revin;

c) să creeze angajaților condițiile de muncă corespunzătoare cerințelor de

securitate și sănătate în muncă;

d) să organizeze corect și eficient munca angajaților, încât fiecare să lucreze

după specialitate și calificare, la timp să li se aducă la cunoștință sarcinile stabilite

și obligațiile funcționale;

e) să organizeze activitatea angajaților conform strategiei de dezvoltare și

planului de acțiuni, ținând cont de atribuțiile, studiile, pregătirea profesională și

specialitatea fiecăruia, stabilind volumul optimal de muncă pentru fiecare angajat;

10

f) să asigure egalitatea de șanse și de tratament tuturor persoanelor la

angajare potrivit profesiei, la orientare și formare profesională, la promovare în

serviciu, fără nici un fel de discriminare;

g) să poarte responsabilitate pentru legalitatea și oportunitatea dispozițiilor

date subalternilor;

h) să asigure specializarea și perfecționarea profesională pentru toți angajații

în scopul îmbunătățirii permanente a performanței acestora și sporirii nivelului

calității muncii;

i) să întreprindă măsuri de prevenire a hărțuirii sexuale la locul de muncă,

precum și măsuri de prevenire a persecutării pentru depunere în organul competent

a plângerilor privind discriminarea;

j) să sprijine, să încurajeze și să stimuleze inițiativa individuală a fiecărui

angajat;

k) să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum

și să rețină contribuțiile și impozitele datorate de angajați;

l) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de angajat,

în condițiile legii;

m) să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal ale angajaților;

n) să îndeplinească alte obligații prevăzute de lege.

Angajații Curții Supreme de Justiție au, în principal, următoarele drepturi:

a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;

b) dreptul la repaus zilnic și săptămânal, la concediul de odihnă anual,

precum și alte asigurări sociale stabilite de legislația în vigoare;

c) dreptul la muncă, corespunzător pregătirii profesionale și calificării;

d) dreptul la egalitate de șanse și de tratament;

e) dreptul la demnitate, securitate și sănătate în muncă;

f) dreptul de acces la formarea profesională, la dezvoltare profesională

continuă prin participare la cursuri de instruire;

g) dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă

și a mediului de muncă;

h) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele individuale de muncă.

obligații:

a) obligația de a îndeplini atribuțiile ce le revin conform fișei postului;

b) obligația de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, lege

sau contractul individual de muncă;

c) obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de

serviciu: să păstreze confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau

documentele la care are acces pe durata exercitării funcției, secretul de serviciu;

d) obligația de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii;

e) respectarea programului de lucru și folosirea integrală și eficientă a

timpului de lucru pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu, respectarea cu

strictețe a ordinii și disciplinei la locul de muncă;

11

f) să respecte ținuta vestimentară corespunzătoare în procesul exercitării

funcției, să poarte ecusoane de identificare, cu indicarea numelui, prenumelui

persoanei și a funcției deținute;

g) utilizarea responsabilă și în conformitate cu documentațiile tehnice a

aparaturii, echipamentelor, instalațiilor aflate în dotarea serviciului, folosirea

mijloacele tehnice și informaționale din dotare doar în interesul serviciului;

h) să nu admită în activitatea lor acte de corupție, acte conexe corupției și

fapte de comportament corupțional;

i) comportarea corectă în cadrul relațiilor de serviciu, respectarea muncii

celorlalți angajați, asigurarea unui climat de disciplină, ordine și bună înțelegere;

j) respectarea regulilor de acces în perimetrul Curții Supreme de Justiție,

posedarea legitimației de serviciu;

k) să raporteze situațiile care pot genera încălcarea legislației în vigoare, acte

de corupție, periclita activitatea Curții Supreme de Justiție, leza drepturile

justițiabililor sau pot dăuna imaginii justiției;

l) anunțarea șefului ierarhic de îndată, prin orice mijloc, cu privire la

imposibilitatea prezentării la serviciu (boală, situații fortuite);

m) înștiințarea fără întîrziere a șefului ierarhic în legătură cu observarea

existenței unor nereguli, abateri sau lipsuri în activitatea de la locul de muncă;

n) îndeplinirea, temporar sau permanent, a sarcinilor de serviciu

suplimentare stabilite de conducerea Curții Supreme de Justiție pentru buna

desfășurare a activității.

V. DISCIPLINA MUNCII, ABATERILE DISCIPLINARE ȘI

SANCȚIUNILE APLICABILE. PROCEDURA DISCIPLINARĂ

subordona unor reguli de comportare stabilite în conformitate cu prevederile

Codului muncii, cu alte acte normative, cu contractele individuale de muncă,

precum și cu actele normative la nivel de unitate, inclusiv cu regulamentul intern al

unității.

crearea de către conducere a condițiilor economice, sociale, juridice și

organizatorice necesare prestării unei munci de înaltă productivitate, prin formarea

unei atitudini conștiente față de muncă, prin aplicarea de stimulări și recompense

pentru munca conștiincioasă, precum și de sancțiuni în caz de comitere a unor

abateri disciplinare.

conformitate cu prezentul regulament intern al Curții Supreme de Justiție și cu

contractul individual de muncă, îl folosește pentru îndeplinirea obligațiilor de

muncă.

(2). Durata normală a timpului de muncă al angajaților Curții Supreme de

Justiție nu poate depăși 40 de ore pe săptămână. Repartizarea timpului de muncă în

cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două

12

zile de repaus, de regulă sâmbătă și duminică. Derogările individuale de la acest

program pot fi aprobate numai de conducerea Curții Supreme de Justiție, care

poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea

angajaților. Programul individualizat de muncă poate funcționa numai cu

respectarea dispozițiilor Codului muncii.

(3). Programul zilnic de lucru începe la ora 830 și se încheie la ora 1730 , cu

durata pauzei de masă de la ora 1200 până la ora 1300. Excepție de la această regulă

este reducerea duratei timpului de muncă cu cel puțin o oră din ajunul zilelor de

sărbătoare nelucrătoare.

(modificat prin Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 14 mai

2018)

(4). Persoanele care întârzie de la programul de lucru stabilit, trebuie să

informeze conducătorul ierarhic superior, chiar dacă este vorba de un caz

imprevizibil.

(5). Toate învoirile în interes personal ale angajaților trebuie autorizate de

conducătorul ierarhic superior și înregistrate în registrul de evidență a timpului de

muncă. În cazul judecătorilor, învoirile în interes personal se aprobă de

președintele/vicepreședintele colegiului respectiv, iar în privința asistenților

judiciari - de către judecătorul cu care activează, cu informarea

președintelui/vicepreședintelui colegiului respectiv.

VI. CONCEDIUL DE ODIHNĂ ANUAL ȘI ALTE CONCEDII

angajații Curții Supreme de Justiție.

(2). Judecătorilor Curții Supreme de Justiție, vicepreședinților președinți ai

colegiilor, vicepreședinților colegiilor li se acordă concediul de odihnă anual plătit

de către Președintele Curții Supreme de Justiție în condițiile art.29 din Legea nr.

544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului. Președintelui Curții

concediul de odihnă anual se acordă prin Hotărârea Plenului Curții Supreme de

Justiție.

(3). Programul concediilor pentru judecători se aprobă, cu cel puțin două

săptămâni înainte de sfârșitul fiecărui an calendaristic, de către Plenul Curții

Supreme de Justiție.

(4). Funcționarilor publici li se acordă concediul anual de odihnă plătit în

condițiile art. 43 din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public.

(5). Concediul anual de odihnă plătit pentru ceilalți angajați se acordă pentru

o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepția zilelor de sărbătoare

nelucrătoare, conform prevederilor Codului muncii.

(6). Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări

colective sau individuale, cu cel puțin 2 săptămâni înainte de sfârșitul fiecărui an

calendaristic. Asistenții judiciari își coordonează concediile anuale de odihnă

nemijlocit cu judecătorii.

13

(7). Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite

nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

(8). Rechemarea din concediul de odihnă anual poate avea loc numai cu

acordul scris al angajatului și doar în situații neprevăzute, care fac necesară

prezența lui la serviciu. În acest caz, angajatul nu este obligat să restituie

indemnizația pentru zilele de concediu nefolosite. Retribuirea muncii se efectuează

în baze generale. Zilele de concediu rămase se folosesc, prin acordul părților, în

altă perioadă a aceluiași an calendaristic, fără o indemnizație suplimentară pentru

concediu.

(9). Pentru perioada concediului de odihnă anual angajatul beneficiază de o

indemnizație de concediu calculată potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

(10). Sunt considerate zile de sărbătoare nelucrătoare, cu plata salariului

mediu, zilele indicate la art.111 din Codul muncii.

neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în condițiile art.120 din

Codul muncii.

(2). La cererea unuia dintre părinții care au 2 și mai mulți copii în vârstă de

până la 14 ani (sau un copil cu dizabilități) li se acordă, în baza unei cereri scrise,

un concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de 4 zile calendaristice.

(3). Concediile de odihnă anuale suplimentare se alipesc la concediul de

odihnă anual de bază.

evidenței privind concediile de odihnă, concediile fără plată, zilele libere plătite și

alte aspecte care privesc timpul de muncă și odihnă ale angajaților.

VII. SALARIZAREA

cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adausuri.

Fiecare angajat are dreptul la un salariu exprimat în bani, care se stabilește cu

respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

(2). Salariul este confidențial, conducerea Curții Supreme de Justiție avînd

obligația de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidențialității.

(3). Salariul în Curtea Supremă de Justiție se plătește o dată pe lună. Plata

salariului se efectuează prin virament într-un cont bancar.

(4). În caz de deces al angajatului, drepturile salariale datorate pînă la data

decesului sunt plătite în condițiile dreptului comun.

(5). Nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și

condițiilor prevăzute de lege. Reținerile din salariu nu pot depăși în fiecare lună

jumătate din salariul net.

VIII. REGULI CONCRETE PRIVIND DISCIPLINA MUNCII ÎN

CADRUL CURȚII SUPREME DE JUSTIȚIE

14

disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare

angajaților săi ori de cate ori constată că aceștia au săvîrșit o abatere disciplinară

prin încălcarea cu vinovăție a obligațiilor de serviciu prevăzute în contractele

individuale de muncă, în fișa postului, în Regulamentul intern, ori de ordinele si

dispozițiile conducerii Curții Supreme de Justiție.

(2). Încălcarea cu vinovăție de către angajați a obligațiilor lor de serviciu,

inclusiv a normelor de comportare constituie abatere disciplinară și se sancționează

ca atare, indiferent de funcția sau postul pe care îl ocupa persoana care a săvîrșit

fapta.

a) prezentarea la serviciu în stare de ebrietate, consumul de băuturi alcoolice,

practicarea de activități care contravin atribuțiilor de serviciu sau care ar perturba

activitatea altor angajați;

b) nerespectarea programului de lucru, întârzierea sau absentarea

nemotivata;

c) părăsirea locului de muncă în timpul programului de lucru fără aprobare

sau pentru alte interese decît cele legate de serviciu;

d) executarea în timpul programului de muncă a unor lucrări personale;

c) scoaterea din unitate, prin orice mijloace, a oricăror bunuri și documente,

fără acordul scris al conducerii Curții Supreme de Justiție;

d) înstrăinarea oricăror bunuri date în folosința, păstrare, sau de uz comun,

precum și deteriorarea funcțională sau descompletarea acestora, ca rezultat al unor

utilizări ori manevrări necorespunzătoare;

e) folosirea în scopuri personale, aducerea la cunoștință pe orice cale sau

copierea pentru alții, fără aprobarea scrisă a conducerii, a unor documente sau

informații privind activitatea Curții Supreme de Justiție sau a datelor specificate în

fișele sau dosarele personale ale angajaților;

f) prestarea oricărei activități remunerate sau neremunerate, în timpul orelor

de lucru;

g) atitudinea necorespunzătoare față de ceilalți angajați sau față de cetățeni;

h) manifestări de natură a aduce atingere imaginii Curții Supreme de Justiție;

i) fumatul în incinta Curții Supreme de Justiție este strict interzis. Fumatul

este permis în spații special amenajate pentru fumat, care nu va prejudicia

sănătatea personalului și a publicului.

IX. SANCȚIUNILE DISCIPLINARE APLICABILE

de Justiție are dreptul să aplice față de angajat sancțiuni disciplinare.

(2). Judecătorii răspund disciplinar pentru comiterea abaterilor disciplinare

prevăzute de Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară

a judecătorilor. Încălcarea prevederilor altor acte normative atrage răspunderea

15

disciplinară numai în cazurile în care fapta constituie o abatere disciplinară în

conformitate cu art.4 al legii menționate.

(3). Funcționarii publici răspund disciplinar pentru comiterea abaterilor

disciplinare conform prevederilor Legii nr.158 - XVI din 04 iulie 2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public și dispozițiilor Codului muncii.

(4). Sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica conducerea Curții

Supreme de Justiție în cazul în care angajatul săvârșește o abatere disciplinară sunt:

a) avertismentul;

b) mustrarea;

c) mustrarea aspră;

d) concedierea.

De legi speciale pot fi prevăzute și alte sancțiuni disciplinare.

(5). Sancțiunea disciplinară se aplică prin ordinul Președintelui Curții

Supreme de Justiție.

(6). Se interzice aplicarea amenzilor și altor sancțiuni pecuniare pentru

încălcarea disciplinei de muncă. Pentru aceeași abatere disciplinară nu se poate

aplica decît o singură sancțiune disciplinară.

(7). Până la aplicarea sancțiunii disciplinare, comisia de disciplină a Curții

Supreme de Justiție este obligată să ceară angajatului o explicație scrisă privind

fapta comisă. În funcție de gravitatea faptei comise de angajat poate fi dispusă

organizarea unei anchete de serviciu, în cadrul căreia, angajatul are dreptul să-și

explice atitudinea și să prezinte persoanei abilitate cu efectuarea anchetei toate

probele și justificările pe care le consideră necesare.

(8). După cercetarea prealabilă, comisia de disciplină propune președintelui

Curții Supreme de Justiție sancțiunea aplicabilă angajatului vinovat. Actul

administrativ cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare se aduce la cunoștința

angajatului în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, sub semnătură.

(9). Refuzul angajatului de a se prezenta la audiere, de a-și prezenta

argumentele, precum și refuzul acestuia de a semna actul administrativ cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare se consemnează într-un proces-verbal.

(10). Actul administrativ de sancționare disciplinară poate fi atacat de către

salariat în instanța de contencios administrativ în modul prevăzut de lege.

X. STIMULĂRI PENTRU SUCCESE ÎN MUNCĂ

măsuri de stimulare morală și materială, judecătorului i se aplică următoarele

încurajări:

a) conferirea Diplomei de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii,

potrivit Regulamentului cu privire la condițiile de acordare a Diplomei de Onoare a

CSM, aprobat prin hotărârea CSM nr. 523/21 din 03 iulie 2013;

b) conferirea titlului onorific „Veteran al sistemului judiciar”, potrivit

condițiilor din Regulamentului privind conferirea titlului onorific „Veteran al

sistemului judiciar”, aprobat prin hotărârea CSM nr. 523/21 din 03 iulie 2013;

16

c) conferirea titlului onorific „Decan al autorității judecătorești”, conform

prevederilor Regulamentului privind conferirea titlului onorific ,,Decan al

autorității judecătorești”, aprobat prin hotărârea CSM nr. 523/21 din 03 iulie 2013.

(2). Pentru merite și succese deosebite în activitate, înalt profesionalism și

contribuții la consolidarea sistemului judecătoresc, Consiliul Superior al

Magistraturii înaintează Președintelui Republicii Moldova candidaturile

judecătorilor pentru decorarea cu distincții de stat, în temeiul Legii nr. 1123-XII

din 30 iulie 1992 cu privire la distincțiile de stat ale Republicii Moldova.

(3). Judecătorii pot beneficia de premii unice, în condițiile stabilite de Legea

nr. 328 din 23.12.2013 privind salarizarea judecătorilor, cu prilejul jubileelor, al

sărbătorii profesionale Ziua juristului și al zilelor de sărbătoare nelucrătoare, care

se plătesc din economiile mijloacelor bănești destinate retribuirii muncii, alocate

pentru anul respectiv. Suma cumulată a premiilor unice acordate unui judecător pe

parcursul unui an bugetar nu poate depăși salariul de funcție al acestuia. Nu

beneficiază de premii unice judecătorii care în cursul anului au săvârșit abateri

pentru care au fost sancționați disciplinar, în corespundere cu prevederile

legislației.

inițiativă, creativitate și loialitate, sporirea calității și productivității muncii,

activitate îndelungată și ireproșabilă și pentru alte realizări în muncă, angajaților li

se acordă următoarele încurajări:

a) mulțumiri;

b) premii;

c) cadouri de preț;

d) diplome de onoare.

(2) Regulamentul intern al unității, legile speciale, statutele și regulamentele

disciplinare pot să prevadă și alte modalități de stimulare a angajatorilor.

(3). Stimulările se stabilesc și se aplică angajaților prin ordinul Președintelui

Curții Supreme de Justiție.

XI. CRITERIILE ȘI PROCEDURILE DE EVALUARE PROFESIONALĂ

A ANGAJAȚILOR

cu prevederile Legii nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul

judecătorului, Legii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior

al Magistraturii, Legii nr. 154 din 05 iulie 2012privind selecția, evaluarea

performanțelor și cariera judecătorilor și a Regulamentului cu privire la criteriile,

indicatorii și procedura de evaluare a performanțelor judecătorilor, aprobat prin

hotărârea CSM nr.212/8 din 05.03.2013.

(2). Performanțele judecătorilor se evaluează de către Colegiul de evaluare a

performanțelor judecătorilor, evaluarea având ca scop stabilirea nivelului de

cunoștințe și aptitudini profesionale ale judecătorilor, cât și a capacității de a aplica

cunoștințele teoretice și aptitudinile necesare în practica profesiei de judecător,

17

stabilirea aspectelor slabe și aspectelor forte din activitatea judecătorilor,

stimularea tendinței de perfecționare a abilităților profesionale și sporirea eficienței

activității judecătorilor la nivel individual și la nivel de instanțe judecătorești.

(3). Toți judecătorii sunt evaluați pentru activitatea în calitate de judecător

conform următoarelor criterii: eficienta activității, calitatea activității și integritatea

lor profesională. Președintele și vicepreședinții Curții Supreme de Justiție sunt

evaluați atât în ceea ce privește activitatea de judecător, cît și activitatea lor în

funcția de președinte sau vicepreședinte, conform următoarelor criterii: capacitatea

de conducere, control și comunicare.

(4). Evaluarea performanțelor judecătorilor se desfășoară în două forme:

evaluarea periodică și evaluarea extraordinară. Evaluarea periodică are loc o dată

la trei ani, conform orarului stabilit de către Colegiul de evaluare.

(5). Judecătorul este supus evaluării performanțelor în mod extraordinar fie

din propria inițiativă a acestuia, fie în cazul obținerii calificativului „insuficient” la

evaluarea periodică. Evaluarea performanțelor judecătorilor în mod extraordinar se

efectuează și în cazurile prevăzute de art. 13 alin.(4) din Legea nr. 154 din 05 iulie

2012privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor.

efectuează potrivit prevederilor Legii nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public și a Regulamentului cu privire la

evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11.03.2009.

(2). Evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public se

efectuează anual și reprezintă procedura de personal prin care se determină nivelul

de îndeplinire a obiectivelor individuale de activitate și nivelul de manifestare a

abilităților profesionale și a caracteristicilor comportamentale de către funcționarul

public, în vederea aprecierii rezultatelor obținute și identificării necesităților de

dezvoltare profesională.

(3). În urma evaluării performanțelor profesionale, funcționarului public i se

acordă unul dintre următoarele calificative: “foarte bine”, “bine”, “satisfăcător”,

“nesatisfăcător”.

(4). Rezultatele evaluării performanțelor profesionale ale funcționarului

public se iau în considerare la luarea deciziilor:

a) cu privire la avansarea sau menținerea în trepte de salarizare;

b) cu privire la conferirea unui grad de calificare superior;

c) cu privire la promovarea într-o funcție publică superioară;

d) cu privire la destituirea din funcția publică.

(5). Evaluarea periodică se va realiza prin utilizarea de Fișe de evaluare.

Rezultatele evaluării vor fi exprimate prin punctaje.

XII. PROCEDURA DE SOLUȚIONARE A CERERILOR SAU

RECLAMAȚIILOR INDIVIDUALE ALE ANGAJAȚILOR

18

Justiție, în scris, petiții individuale, dar numai în legătură cu probleme proprii

apărute la locul de muncă în legătură cu activitatea desfășurată.

(2). Prin petiție se înțelege orice cerere sau reclamație individuală pe care un

angajat o adresează conducerii Curții Supreme de Justiție în condițiile legii și ale

regulamentului intern.

(3). Petițiile anonime nu vor fi examinate.

soluționeze conflictele de muncă prin buna înțelegere sau prin procedurile stabilite

de dispozițiile legale în vigoare.

XIII.UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE LUCRU DIN DOTARE

fiecărei subdiviziuni sunt păstrate în birourile de lucru asigurate cu sisteme și

dispozitive de închidere.

(2). Sunt considerate echipamente tehnice: dispozitivele de calcul, birotică,

aparate, în general toate materialele încredințate angajatului în vederea executării

atribuțiilor sale de serviciu.

(3). Este interzisă intervenția din propria inițiativă asupra echipamentului

tehnic sau de protecție, dacă întreținerea acestuia este încredințată unui specialist,

angajatul fiind obligat să apeleze la serviciile acestuia.

XIV.ACCESUL ÎN SEDIILE CURȚII SUPREME DE JUSTIȚIE

pe bază de legitimație de serviciu sau a permiselor temporare.

(2). Este strict interzis accesul participanților la proces și al altor persoane

străine în birourile de serviciu ale judecătorilor și personalului instituției, cu

excepția sălilor de judecată și de audiență.

(3). Accesul judecătorilor și altor funcționari din curțile de apel și judecătorii

este permis doar pentru chestiuni de serviciu și la prezentarea legitimațiilor de

serviciu.

(4). În cazul vizitelor efectuate de delegații sau de grupuri de lucru, accesul

este permis în baza listelor de persoane, coordonate în prealabil cu conducerea

Curții Supreme de Justiție și cu însoțirea funcționarului responsabil din Direcția

protocol și relații internaționale.

(5). În zilele de odihnă și de sărbătoare, accesul se permite doar

judecătorilor, iar celorlalți angajați – doar cu aprobarea conducerii Curții Supreme

de Justiție. Accesul persoanelor străine este interzis în zilele de odihnă sau de

sărbătoare.

(6). Accesul tuturor persoanelor, cu excepția judecătorilor Curții Supreme de

Justiție și a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, se permite doar după

verificarea lor prin detectorul de metale.

19

(7). Accesul persoanelor străine, indiferent de statut și rangul funcției

deținute, cu excepția angajaților Curții Supreme de Justiție și a persoanelor care

vizitează sălile de judecată, de audiență, urmează a fi consemnat obligatoriu în

registrul de evidență al unității de pază. Unitatea de pază va consemna în registrul

de evidență numele și prenumele vizitatorului, funcția lui, scopul vizitei, persoana

vizitată, ora intrării și ora plecării din sediul Curții Supreme de Justiție.

(8). Se interzice accesul persoanelor înarmate sau care dețin asupra sa

obiecte sau substanțe care pot crea pericol pentru viața și sănătatea persoanei sau

ordinea publică.

(9). Unitatea de pază va informa de urgență șeful Secretariatului Curții

Supreme de Justiție despre toate incidentele aferente accesului în sediile Curții, pe

care le va investiga și le va raporta Președintelui Curții.

(10). Se interzice parcarea și păstrarea autoturismelor personale pe teritoriul

Curții Supreme de Justiție. Accesul pentru parcarea mijloacelor de transport se

permite numai pentru transportul de deservire a instituției și al personalului Curții,

conform listelor aprobate de Președintele Curții Supreme de Justiție și prezentate

serviciului de pază, sau cu permisiunea conducerii.

contractului individual de muncă.

XV. DISPOZIȚII ÎN CAZ DE PERICOL

efectuează conform Planului individual de evacuare aprobat de către Direcția

asigurare organizatorică și economico-administrativă pentru ambele clădiri ale

Curții Supreme de Justiție.

XVI. DISPOZIȚII FINALE

vigoare. Regulamentul se completează cu dispozițiile cuprinse în Codul muncii și

în celelalte acte normative în vigoare.

reglementate de legislația în vigoare.

Supreme de Justiție, se aplică în baza condițiilor egale pentru toți. Direcția resurse

umane va aduce la cunoștință prezentul Regulament sub semnătură fiecărui

angajat.

normative noi privitoare la organizarea și disciplina muncii, precum și ori de cîte

ori interesele Angajatorului o impun.

20

Regulamentul de ordine internă al Curții Supreme de Justiție, aprobat prin

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 6 din 25 aprilie 2005.

21