4s-10/13 — Sesizare privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Secțiunii a 5-a, Capitolul III, Titlul IV din Partea generală a Codului de procedură penală și art. 27 al Legii nr. 59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigații

Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 19.07.2012, Bejenaru Serghei a fost condamnat în baza art. 172 alin. (2) lit. c) Cod penal la pedeapsăcu închisoare pe un termen de 7 /șapte/ ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, care a devenit irevocabilă la 19 martie 2013. Prin încheierea Judecătoriei Hîncești din 10.06.2013, condamnatul Bejenaru Serghei care se eschiva de la executarea sentinței, a fost anunțat în căutare, fiind inițiat un dosar de căutare de către IP Hîncești. Prin demersul din 21 iunie 2013, procurorul interimar a Procuraturii Hîncești a solicitat judecătorului de instrucție a Judecătoriei Hîncești autorizarea monitorizării conexiunilor comunicațiilor a abonatului SA “Orange” – 068903414, pe motiv că condamnatul Bejenaru Serghei comunică prin acest telefon, dar nu se poate stabili adresa lui unde dînsul locuiește în mun. Chișinău.

Prin încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei Hîncești din 21 iunie 2013, s-a solicitat sesizarea Curții Constituționale privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Secțiunii a 5-a, Capitolul III, Titlul IV din Partea generală a Codului de procedură penală și art. 27 al Legii nr. 59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigații, care prevede efectuarea măsurilor speciale de investigație doar în cadrul urmăririi penale. În motivarea sesizării înaintate este invocat faptul că, din tot cuprinsul Secțiunii a 5-a, Capitolul III, Titlul IV al Părții generale Cod de procedură penală, rezultă că măsurile speciale de investigații pot fi efectuate doar în cadrul urmăririi penale și doar pentru prevenirea, descoperire și documentarea infracțiunilor. Totodată, conform prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigații, măsurile prevăzute la alin. (1) pct. 1), precum și cele prevăzute la alin. (1) pct. 2) lit. c), e) și f) al aceluiași articol se efectuează numai în cadrul unui proces penal, conform Codului de procedură penală. În contradicție cu norma respectivă - art. 18 al Legii vizate, art. 27 al aceleiași legi prevede că - măsurile speciale de investigații, ce se autorizează doar în cadrul urmăririi penale,se efectuează în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. În final, autorul sesizării concluzionează că - „... Normele legale indicate vin în contradicție cu Constituția RM și Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale și urmează a fi modificate astfel, încât instituțiile statului, în sarcina cărora este pusă căutarea și reținerea persoanelor pentru a fi supuse cercetării judiciare sau executării pedepselor penale, să dispună de posibilitatea utilizării măsurilor speciale de investigație eficiente și utile nu doar în cadrul urmăririi penale, ci și pe parcursul examinării cauzelor în instanțele judiciare și punerii în executare a pedepselor penale”. Astfel, avînd în vedere că controlul constituționalității prevederilor legale menționate sunt de competența Curții Constituționale, se solicită sesizarea acesteia pentru a verifica constituționalitatea articolelor menționate.

Plenul Curții Supreme de Justiție, examinînd propunerea de sesizare a Curții Constituționale, o consideră neîntemeiată, ea urmînd a fi respinsă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 7 alin.(3) Cod de procedură penală, dacă, în procesul judecării cauzei, instanța constată că norma juridică ce urmează a fi aplicată contravine prevederilor Constituției și este expusă într-un act juridic care poate fi supus controlului constituționalității, judecarea cauzei se suspendă, se informează Curtea Supremă de Justiție care, la rîndul său, sesizează Curtea Constituțională. Conform Hotărîrii Curții Constituționale nr.15 din 06 mai 1997, „Cu privire la interpretarea art.135 alin.(1) lit.g) din Constituția Republicii Moldova”, excepția de neconstituționalitate exprimă o legătură organică, logică între problema de constituționalitate și fondul litigiului principal. Elementele principale ale excepției de neconstituționalitate sunt: - necesitatea efectuării unui control de neconstituționalitate; - existența raportului triunghiular între partea aflată în proces, ale cărei drepturi sau interese au fost eventual lezate printr-o normă neconstituțională, instanța de judecată, în fața căreia se invocă neconstituționalitatea și Curtea Constituțională, chemată să soluționeze excepția de neconstituționalitate; - obiectul excepției de neconstituționalitate. Plenul Curții Supreme de Justiție constată că propunerea de sesizare înaintată de judecătorul Judecătoriei Hîncești, Vitalie Cotorobainu este argumentată, nefiind invocată legătura organică, sub aspectul raportului triunghiular existent dintre partea aflată în proces, ale cărei drepturi au fost eventual lezate printr-o normă neconstituțională, instanța de judecată, în care se invocă neconstituționalitatea și Curtea Constituțională. Mai mult ca atît, Plenul, examinînd propunerea de sesizare a Curții Constituționale, o găsește ca neîntemeiată, nefiind constatat faptul că normele de drept enunțate în încheierea instanței de judecată vin în contradicție cu prevederile Constituției RM și astfel neexistînd temei de sesizare a Curții Constituționale în temeiul art. 7 alin.(3) Cod de procedură penală, or, instanța nici nu a concretizat articolul respectiv din Constituție. Din aceste motive, avînd în vedere că excepția de neconstituționalitate invocată nu conține unul din elementele principale menționate mai sus, Plenul ajunge la concluzia de a respinge cererea de sesizare.

Totodată, referitor la cazul din speță, Plenul menționează că, dacă legiuitorul nu a prevăzut la etapa executării pedepselor penale posibilitatea utilizării unor măsuri speciale de investigație, această situație de drept nu echivalează cu neconstituționalitatea prevederilor Secțiunii a 5-a, Capitolul III, Titlul IV din Partea generală a Codului de procedură penală. Cu toate că, efectuarea măsurilor speciale de investigații prevăzute la art.18 rezultă din prevederile art. 2,sarcinile activității speciale de investigații(lit.c)-căutarea persoanelor care se eschivează de la executarea pedepsei)din Legea privind activitatea specială de investigații, - art. 20 din aceeași lege prevede că măsurile speciale de investigații specificate la art.18 alin.(1) pct.1) se autorizează în condițiile Codului de procedură penală al Republicii Moldova. În acest context, se relevă că art.1321Cod de procedură penală, prevede expres că activitatea specială de investigații se efectuează de către ofițerii de investigații în cadrul urmăririi penale numai în condițiile și în modul prevăzute de prezentul cod. La fel, art.1322 CPP, prevede că măsurile speciale de investigații se efectuează în vederea descoperirii și cercetării infracțiunilor,și nicidecum în vederea executării pedepselor penale.

Astfel, în conformitate cu art.341 alin.(4) Cod de procedură penală, Plenul Curții Supreme de Justiție HOTĂRĂȘTE : Respinge propunerea de sesizare a Curții Constituționale înaintată de judecătorul Judecătoriei Hîncești, VitalieCotorobai, în cadrul examinării demersului Procuraturii r-nuluiHîncești cu privire la autorizarea efectuării măsurilor speciale de investigație la etapa executării sentinței, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Secțiunii a 5-a, Capitolul III, Titlul IV din Partea generală a Codului de procedură penală și art. 27 al Legii nr. 59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigații. Hotărîrea este irevocabilă. Președintele Curții Supreme de Justiție Mihai Poalelungi Nr. 17