2ra-39/24 — recuperarea în mod de regres a prejudiciului material si încasarea dobânzii de întârziere

La 23 martie 2022, CA „General Asigurări” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Croitoru Tudor cu privire la recuperarea în mod de regres a prejudiciului material și încasarea dobânzii de întârziere.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, la 07 octombrie 2020, în mun. Chișinău, str. Grenoble, Croitoru Tudor, conducând autovehiculul de model Audi A6, cu numărul de înmatriculare XXXXX, încălcând Regulamentul Circulației Rutiere, a tamponat un alt autovehicul de model Hyundai IX35, cu numărul de înmatriculare XXXXX.

Evidențiază că, autovehiculul condus de Croitoru Tudor a fost asigurat cu asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă (RCAI) de către CA „General Asigurări” SA, fapt confirmat prin polița de asigurare RCAI nr. 005948949 din 03.07.2020.

Precizează că, prin procesul-verbal cu privire la contravenție seria MAI nr. 04779686 din 07 octombrie 2020, în comiterea accidentului rutier produs la 07 octombrie 2020 în mun. Chișinău, a fost recunoscut vinovat Croitoru Tudor.

Susține că, ulterior a fost deschis dosar de daună, iar în baza procesului- verbal de constatare a daunelor nr. 1815-20-RCA din 09 octombrie 2020, s-au constatat mai multe deteriorări la unitatea de transport de model Hyundai IX35.

Notează că, în baza ordinului organului executiv nr. 3678 din 18 noiembrie 2020, a fost aprobată suma despăgubirii de asigurare în mărime de 66 320 lei, iar în baza ordinului de plată nr. 1688 din 18 noiembrie 2020 valoarea pagubei pricinuite în urma accidentului rutier de către Tudor Croitoru a fost achitată către SRL „Testauto Service”.

Invocă faptul că, având acces la baza de date „Registru”, CA „General Asigurări” SA a stabilit că pe numele pârâtului nu a fost eliberat permis de conducere, fapt confirmat prin înscrisul anexat la acțiune, ceea ce se 1 încadrează în prevederile art. 29 lit. c) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

În drept, s-au invocat prevederile art. 29 lit. c) din Legea nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, art. 619, 1329, 1415 din Codul civil, în vigoare până la 01.03.2019, art. 94, 96, 166-167, 174, 175, 182 din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, s-a solicitat încasarea de la Tudor Croitoru a prejudiciului în sumă de 66 320 lei, dobânzii de întârziere în sumă de 6 682,51 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 martie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. Totodată, s-a încasat de la CA „General Asigurări” SA, în beneficiul lui Tudor Croitoru, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 5000 lei. În rest, cerința lui Tudor Croitoru cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 lei, s-a respins ca neîntemeiată.

La 17 martie 2023, CA „General Asigurări” SA a depus cerere de apel (nemotivată) împotriva hotărârii din 16 martie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, iar la 16 iunie 2023 a depus cerere de apel (motivată), prin care s-a solicitat casarea integrală a hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

La 23 martie 2023, Croitoru Tudor a depus cerere de apel (nemotivată) împotriva hotărârii din 16 martie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, iar la 07 iunie 2023 a depus cerere de apel (motivată), prin care s-a solicitat casarea parțială a hotărârii instanței de fond în latura compensării cheltuielilor de asistență juridică și emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie încasate cheltuielile de asistență juridică în sumă integrală de 10 000 lei.

Prin decizia din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, apelurile declarate de Tudor Croitoru și CA „General Asigurări” SA, s-au respins, iar hotărârea din 16 martie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a menținut.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, conform copiei înscrisului anexat la materialele cauzei, permisul de conducere nr. B00225497T valabil până la 13.11.2027 pe numele pârâtului Tudor Croitoru a fost eliberat de Autoritățile Române (SRPCIV Botoșani) la data de 13 noiembrie 2017.

Instanța de apel a evidențiat că, instanța ierarhic inferioară corect a stabilit că utilizatorul mijlocului de transport, Croitoru Tudor, la data producerii accidentului, deținea permis de conducere, or, în speță, sunt aplicabile prevederile art. 41 pct. 1) a Convenției asupra circulației 2 rutiere, încheiată la Viena în 1968, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1318 din 2 martie 1993, în vigoare din 26 mai 1994, care stipulează expres faptul că Părțile Contractante vor recunoaște: a) orice permis național, întocmit în limba lor sau într-una din limbile lor sau, dacă nu este întocmit într-o astfel de limbă, este însoțit de o traducere a certificatului autentificat; b) orice permis național conform dispozițiilor anexei 6 a prezentei Convenții; c) orice permis internațional conform dispozițiilor anexei 7 a prezentei Convenții, ca fiind valabil pentru conducerea pe teritoriul lor a unui vehicul care intră în categoriile cărora le corespunde permisul, cu condiția ca numitul permis să fie valabil și ca el să fi fost eliberat de o altă Parte Contractantă sau de una din subdiviziunile sale, sau de o asociație însărcinată în acest scop de această Parte Contractantă sau de una din subdiviziunile ei, or România a aderat și a ratificat Convenția de la Viena asupra circulației rutiere din 1968 prin decretul nr. 318 din 14 octombrie 1980, ceea ce denotă că atât Republica Moldova, cât și România sunt părți contractante ale Convenției, iar dispozițiile acesteia se aplică în baza principiului reciprocității.

Completul de judecată a menționat că, potrivit pct. 14 a H.G. nr. 1452, valabilitatea pe teritoriul Republicii Moldova a permiselor de conducere obținute în alte state nu este recunoscută, dacă titularul nu corespunde cerințelor de vârstă stipulate la pct. 13 al prezentului Regulament, astfel, permisul de conducere eliberat de Autoritățile Române (SRPCIV Botoșani) la data de 13 noiembrie 2017 cu valabilitate până la 13 noiembrie 2027, pe numele pârâtului Tudor Croitoru, născut în 1968, corespunde prevederilor legale, iar la data comiterii accidentului 07 octombrie 2020, era valabil și cuprindea data de 13.11.2017 – 13.11.2027. Astfel, nu au fost stabilite temeiurile legale pentru răspunderea în regres.

Într-o altă ordine de idei instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a constatat necesar de a compensa parțial pârâtului din contul reclamantului cheltuielile de judecată formate din cheltuieli de asistență juridică în mărime de 5 000 lei, apreciindu-le drept reale, necesare și rezonabile, or la stabilirea cuantumului asistenței juridice acordate instanța a ținut cont de complexitatea cauzei, or la examinarea prezentului litigiu nu au fost ridicate întrebări juridice noi, nu au fost utilizate cunoștințe tehnice speciale, la fel instanța a luat în considerație aportul avocatului la soluționarea cauzei, care a participat la ședințele de judecată, timpul și munca depusă de către avocat, precum și rezultatul obținut.

La 09 ianuarie 2024, Croitoru Tudor a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a solicitat casarea parțială a deciziei din 3 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 16 martie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, în latura compensării cheltuielilor de asistență juridică și emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie încasate cheltuielile de asistență juridică în sumă integrală de 10000 lei.

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele invocate la examinarea cererii de apel, accentuând temeinicia solicitării privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 10 000 lei.

În drept, s-au invocat prevederile art. 429 alin. (1), art. 434 alin. (1) și art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

La 01 martie 2024, CA „General Asigurări” SA a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a solicitat casarea integrală a deciziei din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 16 martie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele de fapt și de drept ce vizează fondul litigiului invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel.

În drept, recursul a fost întemeiat pe prevederile art. 429, 430, 431, 432 alin. (1) lit. a), b), e), art. 434, 437, 440, 444, 445 din Codul de procedură civilă.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copiile recursurilor declarate, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursurile declarate.

Însă, până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursurilor, intimații nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune referința.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.” 4

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursurilor va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor.

Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.

Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.

Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurenților cu soluția 5 instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale normelor de drept material sau procesual.

Invocând temeiul prevăzut la art. 432 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, interpretarea contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, recurentul (CA „General Asigurări” SA) nu a indicat nicio hotărâre a instanței supreme care ar fi fost încălcată de către instanța de apel. Simpla afirmație, nesusținută de jurisprudență relevantă și aplicabilă cauzei, nu poate constitui un temei de recurs valabil.

Referitor la art. 432 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, consolidarea sau schimbarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție, recurentul (CA „General Asigurări” SA) nu identifică o problematică de drept asupra căreia Curtea Supremă de Justiție ar fi chemată să-și revizuiască ori să-și unifice practica. Criticile se axează pe particularități factuale ale speței și nu descriu interpretări divergente ale normelor de drept.

În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța constată că probatoriul a fost analizat de instanța de apel în mod complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei versiuni asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, instanța de apel corect a apreciat ne-incidența temeiului de drept prevăzut de art. 29 lit. c) din Legea nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, care ar angaja răspunderea lui Croitoru Tudor.

Totodată, instanța de apel a dat o apreciere corectă obiecțiilor pârâtului referitor la cuantumul cheltuielilor de asistență juridică încasate de către instanța de fond.

La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în examinarea probelor, iar recurenții nu demonstrează caracterul determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.

Așadar, recursurile nu tind să declanșeze un control de legalitate veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluția instanței ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale de procedură.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, 6