2r-433/25 — încasarea prejudiciului

2r-433/25 — încasarea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului

în cauza civilă

C.A. „General Asigurări” S.A. împotriva lui Pavel Breahna

(încasarea prejudiciului)

împotriva încheierii din 21 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 2r-433/25

NR. PIGD 2-24099748-01-2r-19112025)

Respingerea pripită de către instanța de apel a cererii privind repunerea în termenul de

declarare a apelului, fără a fi analizate toate circumstanțele.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. G. Ciobanu)

Curtea de Apel Centru (jud. R. Pulbere, R. Pascari, C. Roșca)

3 decembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților, recursul declarat de avocatul Sergiu Criclivîi, în

interesele lui Pavel Breahna,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat, judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT

în judecată împotriva lui Pavel Breahna cu privire la încasarea prejudiciului și

compensarea cheltuielilor de judecată.

emisă urmare a examinării cauzei în procedura cererilor cu valoare redusă, acțiunea

a fost admisă.

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 22 aprilie

2025, solicitând repunerea în termen, admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 5 decembrie 2024 și remiterea cauzei la rejudecare.

cererea privind repunerea în termen a cererii de apel și s-a restituie apelul declarat de

avocatul Sergiu Criclivîi, în interesul lui Pavel Breahna.

și pronunțarea dispozitivului hotărârii au avut loc în lipsa pârâtului Breahna Pavel.

Totodată, instanța de apel a reținut că pârâtului i-au fost expediate cererea de chemare

în judecată, înscrisurile anexate și informarea privind examinarea cauzei în lipsa

părților la 24 septembrie 2024. Încheierea din 9 septembrie 2024 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, a fost expediată la adresa pârâtului – mun. Chișinău, bd.

***** –, însă nu a fost ridicată, fiind restituită cu mențiunea „nereclamat”. În același

mod, și dispozitivul hotărârii din 5 decembrie 2024, expediat la aceeași adresă, a fost

returnat cu mențiunea „nereclamat”.

atât domiciliul înregistrat al pârâtului, cât și pe cel indicat de acesta organului de

poliție la întocmirea procesului-verbal contravențional din 30 septembrie 2023. Cu

toate acestea, depunând cererea de apel la 15 aprilie 2025, Pavel Breahna a indicat o

altă adresă – or. *****.

1

nu constituie motive temeinice pentru repunerea în termen, astfel că cererea de

repunere în termen pentru declararea apelului este neîntemeiată, impunându-se

respingerea acesteia și restituirea cererii de apel ca fiind depusă tardiv.

declarat recurs împotriva încheierii din 21 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru,

solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și trimiterea cauzei spre

reexaminare instanței de apel.

hotărârii din 5 decembrie 2024 abia la data de 19 martie 2025, când a recepționat

încheierea din 3 februarie 2025 emisă de executorul judecătoresc Evelina Marianciuc

privind intentarea procedurii de executare. Acesta susține că instanța de apel, contrar

prevederilor art. 116 alin. (2) Cod de procedură civilă, era obligată să îl citeze pe

recurentul Pavel Breahna la ședința de examinare a cererii privind repunerea în

termen, încălcându-i astfel drepturile procesuale de a-și susține cererea și de a

prezenta probe care justificau imposibilitatea depunerii apelului în termenul legal.

Recurentul a demonstrat că data de 9 aprilie 2025 reprezintă data efectivă la care a

luat cunoștință despre existența hotărârii atacate cu apel din 5 decembrie 2024.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

,,Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor

emise de către curțile de apel.”

„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.”

„Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a

referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept:

b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare

problema soluționată prin încheierea casată.

„(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.

(3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea

prevăzute de art.116”.

„(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

2

(2) Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează

actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se

comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea

repunerii în termen.

(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în

termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

(4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat

dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a

cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de

procedură.

(5) Încheierea judecătorească prin care este respinsă cererea de repunere în termen poate

fi atacată cu recurs. Încheierea prin care s-a făcut repunerea în termen nu se supune

recursului”.

„(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în

afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen”.

„(1) Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă.

(2) Judecătorul poate dispune citarea participanților la proces dacă apreciază acest fapt ca

fiind necesar sau dacă admite solicitarea uneia dintre părți de a examina cererea în ședință

publică. Judecătorul poate să respingă o astfel de solicitare în cazul în care consideră că,

ținînd cont de împrejurările cauzei, nu sînt necesare dezbateri publice. Respingerea se

dispune printr-o încheiere motivată care poate fi atacată odată cu fondul.

(3) În termen de 30 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată și a

înscrisurilor anexate, inclusiv în cazul comunicării prin intermediul Programului integrat de

gestionare a dosarelor, pîrîtul prezintă instanței judecătorești și reclamantului o referință,

precum și copii de pe înscrisurile necesare. Pîrîtul poate depune o cerere reconvențională în

condițiile art. 172 și 173 doar dacă valoarea acțiunii reconvenționale nu depășește valoarea

admisibilă și condițiile legale de exercitare a cererii inițiale cu valoare redusă.

(4) Dacă din materialele cauzei rezultă că cererea nu poate fi examinată în ordinea

stabilită pentru cererile cu valoare redusă, judecătorul, prin încheiere motivată care poate fi

atacată odată cu fondul, dispune examinarea cauzei în ordine generală. În acest caz,

prevederile prezentului capitol sînt inaplicabile”.

„(1) Instanța soluționează cauza și adoptă dispozitivul hotărîrii într-un termen de cel mult

6 luni de la data depunerii cererii.

(2) Dacă, după ce i s-au comunicat cererea de chemare în judecată și înscrisurile anexate,

pîrîtul nu depune referință, soluționarea cererii se face în baza materialelor anexate la dosar.

(3) Hotărîrea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței judecătorești

și se comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de

gestionare a dosarelor.

(4) Hotărîrea judecătorească poate fi atacată cu apel, care se examinează în condițiile

prezentului cod. Deciziile instanței de apel nu se supun recursului, fiind definitive și

irevocabile de la pronunțare.

(5) Instanța de apel examinează cererea de apel în procedură scrisă sau cu citarea”

3

„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la

proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite,

prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului

executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată

sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte

mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui,

precum și prin delegație judiciară.”

„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în

interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte”.

„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut

de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine

decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel”.

MOTIVAREA INSTANȚEI

octombrie 2025. Astfel, prin depunerea recursului la 6 noimbrie 2025, recurentul a

respectat termenul prevăzut la art. 425 din Codul de procedură civilă.

concluzia instanței de apel cu privire la respingerea cererii de repunere în termenul

de declarare a apelului și restituirea apelului ca fiind tardiv, deoarece circumstanțele

referitoare la comunicarea/înștiințarea părții în proces, au fost examinate superficial.

procedura în cauza cererilor cu valoare redusă, potrivit regulilor prevăzută de art.

2762-2764 din Codul de procedură civilă.

redusă, instanței judecătorești îi incumbă obligația de a expedia pârâtului cererea de

chemare în judecată și înscrisurile anexate și, ulterior, după pronunțarea hotărârii,

expedierea acesteia și publigarea ei pe pagina web a instanței de judecată.

expediat pârâtului încheierea de primire a acțiunii în procedură, împreună cu copia

acțiunii. Totuși, corespondența s-a întors cu mențiunea „nereclamat” (f.d. 66, 67). De

asemenea, instanța i-a expediat pârâtului copia hotărârii din 5 decembrie 2024, însă

și această scrisoare s-a întors cu mențiunea „nereclamat” (f.d. 75). Totodată, hotărârea

menționată a fost publicată pe portalul instanțelor judecătorești la data de 9 decembrie

2024.

4

imposibilitate de a cunoaște despre hotărârea contestată, așa cum pretinde, din motiv

că nu a fost informat despre faptul că a fost acționat în judecată.

nu a reținut argumentul recurentului/apelantului precum că nu a cunoscut despre

existența dosarului civil intentat în privința sa, întrucât citațiile expediate pe adresa

mun. Chișinău, str. Bd. *****, nu au fost recepționate și nu puteau fi recepționate,

odată ce adresa sa de domiciliu efectiv este în mun. Chișinău, or. *****.

dispozitivul hotărârii, instanța a considerat, în mod eronat, că argumentele apelantului

de repunere în termen a apelului sunt nejustificate.

de art. 6 CEDO, art. 20 din Constituție și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat

și în jurisprudența CtEDO, în cadrul soluționării cererilor cu privire la repunerea în

termenul de declarare a apelului, se examinează cu minuțiozitate fiecare caz concret

pentru a nu admite îngrădirea dreptului persoanei la „un tribunal”. La soluționarea

acestor cereri instanțele se bazează atât pe normele dreptului național, cât și pe

prevederile CEDO și jurisprudenței CtEDO.

interesate pot cunoaște efectiv despre hotărârea judecătorească pronunțată. În caz

contrar, curțile și tribunalele ar putea, prin întârzierea notificării hotărârii lor, să

scurteze substanțial termenele căilor de atac sau chiar să facă imposibilă introducerea

unei căi de atac. Notificarea, ca act de comunicare între organul jurisdicțional și părți,

servește la aducerea la cunoștință a hotărârii instanței, precum și a temeiurilor care o

motivează, pentru a permite părților, dacă este cazul, să formuleze o cale de atac

(Miragall Escolano și alții împotriva Spaniei, pct. 37).

în interesele lui Pavel Breahna la 15 aprilie 2025, a fost restituit ca tardiv, însă această

soluție limitează nejustificat dreptul de acces la justiție, având în vedere lipsa

comunicării efective a actelor de dispoziție judecătorești.

menționate, precum și de prevederile art. 116 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

și, reexaminând cauza, să se expună asupra tuturor împrejurărilor, și drept urmare să

emită o soluție legală și întemeiată, respectând dreptul părților la un proces echitabil.

un proces echitabil, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează să admită recursul, să caseze încheierea din 21 octombrie 2025 a

5

Curții de Apel Centru și să restitui cauza în instanța de apel, pentru rejudecare a

problemei soluționată prin încheierea casată.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Admite recursul declarat de avocatul Sergiu Criclivîi, în interesul lui Pavel

Breahna.

Casează încheierea din 21 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, adoptată în

cauza civilă, C.A. „General Asigurări” S.A. împotriva lui Pavel Breahna privind

încasarea prejudiciului, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Centru, pentru

rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

6