2r-433/25 — încasarea prejudiciului

La 5 septembrie 2024 C.A. „General Asigurări” S.A., a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Pavel Breahna cu privire la încasarea prejudiciului și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 5 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă urmare a examinării cauzei în procedura cererilor cu valoare redusă, acțiunea a fost admisă.

La 15 aprilie 2025, avocatul Sergiu Criclivîi, în interesele lui Pavel Breahna, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 22 aprilie 2025, solicitând repunerea în termen, admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 5 decembrie 2024 și remiterea cauzei la rejudecare.

Prin încheierea din 21 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost respinsă cererea privind repunerea în termen a cererii de apel și s-a restituie apelul declarat de avocatul Sergiu Criclivîi, în interesul lui Pavel Breahna.

În motivarea încheierii, Curtea de Apel Centru a constatat că examinarea cauzei și pronunțarea dispozitivului hotărârii au avut loc în lipsa pârâtului Breahna Pavel. Totodată, instanța de apel a reținut că pârâtului i-au fost expediate cererea de chemare în judecată, înscrisurile anexate și informarea privind examinarea cauzei în lipsa părților la 24 septembrie 2024. Încheierea din 9 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost expediată la adresa pârâtului – mun. Chișinău, bd. ***** –, însă nu a fost ridicată, fiind restituită cu mențiunea „nereclamat”. În același mod, și dispozitivul hotărârii din 5 decembrie 2024, expediat la aceeași adresă, a fost returnat cu mențiunea „nereclamat”.

Instanța de apel a constatat că adresa din mun. Chișinău, bd. *****, reprezintă atât domiciliul înregistrat al pârâtului, cât și pe cel indicat de acesta organului de poliție la întocmirea procesului-verbal contravențional din 30 septembrie 2023. Cu toate acestea, depunând cererea de apel la 15 aprilie 2025, Pavel Breahna a indicat o altă adresă – or. *****. 1

În aceste condiții, instanța de apel a subliniat că neglijența și lipsa de diligență nu constituie motive temeinice pentru repunerea în termen, astfel că cererea de repunere în termen pentru declararea apelului este neîntemeiată, impunându-se respingerea acesteia și restituirea cererii de apel ca fiind depusă tardiv.

La 6 noiembrie 2025, avocatul Sergiu Criclivîi, în interesele lui Pavel Breahna a declarat recurs împotriva încheierii din 21 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și trimiterea cauzei spre reexaminare instanței de apel.

În susținerea recursului, recurentul a invocat că a luat cunoștință de dispozitivul hotărârii din 5 decembrie 2024 abia la data de 19 martie 2025, când a recepționat încheierea din 3 februarie 2025 emisă de executorul judecătoresc Evelina Marianciuc privind intentarea procedurii de executare. Acesta susține că instanța de apel, contrar prevederilor art. 116 alin. (2) Cod de procedură civilă, era obligată să îl citeze pe recurentul Pavel Breahna la ședința de examinare a cererii privind repunerea în termen, încălcându-i astfel drepturile procesuale de a-și susține cererea și de a prezenta probe care justificau imposibilitatea depunerii apelului în termenul legal. Recurentul a demonstrat că data de 9 aprilie 2025 reprezintă data efectivă la care a luat cunoștință despre existența hotărârii atacate cu apel din 5 decembrie 2024.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă: Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată.

Art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă: „(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. (3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116”.

Art. 116 din Codul de procedură civilă: „(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. 2 (2) Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură. (5) Încheierea judecătorească prin care este respinsă cererea de repunere în termen poate fi atacată cu recurs. Încheierea prin care s-a făcut repunerea în termen nu se supune recursului”.

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen”.

Art. 2763 din Codul de procedură civilă: „(1) Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă. (2) Judecătorul poate dispune citarea participanților la proces dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar sau dacă admite solicitarea uneia dintre părți de a examina cererea în ședință publică. Judecătorul poate să respingă o astfel de solicitare în cazul în care consideră că, ținînd cont de împrejurările cauzei, nu sînt necesare dezbateri publice. Respingerea se dispune printr-o încheiere motivată care poate fi atacată odată cu fondul. (3) În termen de 30 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate, inclusiv în cazul comunicării prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, pîrîtul prezintă instanței judecătorești și reclamantului o referință, precum și copii de pe înscrisurile necesare. Pîrîtul poate depune o cerere reconvențională în condițiile art. 172 și 173 doar dacă valoarea acțiunii reconvenționale nu depășește valoarea admisibilă și condițiile legale de exercitare a cererii inițiale cu valoare redusă. (4) Dacă din materialele cauzei rezultă că cererea nu poate fi examinată în ordinea stabilită pentru cererile cu valoare redusă, judecătorul, prin încheiere motivată care poate fi atacată odată cu fondul, dispune examinarea cauzei în ordine generală. În acest caz, prevederile prezentului capitol sînt inaplicabile”.

Art. 2764 din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța soluționează cauza și adoptă dispozitivul hotărîrii într-un termen de cel mult 6 luni de la data depunerii cererii. (2) Dacă, după ce i s-au comunicat cererea de chemare în judecată și înscrisurile anexate, pîrîtul nu depune referință, soluționarea cererii se face în baza materialelor anexate la dosar. (3) Hotărîrea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței judecătorești și se comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor. (4) Hotărîrea judecătorească poate fi atacată cu apel, care se examinează în condițiile prezentului cod. Deciziile instanței de apel nu se supun recursului, fiind definitive și irevocabile de la pronunțare. (5) Instanța de apel examinează cererea de apel în procedură scrisă sau cu citarea”

Art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă: 3 „(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte”.

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține ca fiind pripită concluzia instanței de apel cu privire la respingerea cererii de repunere în termenul de declarare a apelului și restituirea apelului ca fiind tardiv, deoarece circumstanțele referitoare la comunicarea/înștiințarea părții în proces, au fost examinate superficial.

Inițial, instanța de recurs obserevă că examinarea cauzei a avut loc în procedura în cauza cererilor cu valoare redusă, potrivit regulilor prevăzută de art. 2762-2764 din Codul de procedură civilă.

Reieșind din prevederile aplicabile procedurii în cauza cererilor cu valoare redusă, instanței judecătorești îi incumbă obligația de a expedia pârâtului cererea de chemare în judecată și înscrisurile anexate și, ulterior, după pronunțarea hotărârii, expedierea acesteia și publigarea ei pe pagina web a instanței de judecată.

După cum a constatat corect și Curtea de Apel Centru, prima instanță a expediat pârâtului încheierea de primire a acțiunii în procedură, împreună cu copia acțiunii. Totuși, corespondența s-a întors cu mențiunea „nereclamat” (f.d. 66, 67). De asemenea, instanța i-a expediat pârâtului copia hotărârii din 5 decembrie 2024, însă și această scrisoare s-a întors cu mențiunea „nereclamat” (f.d. 75). Totodată, hotărârea menționată a fost publicată pe portalul instanțelor judecătorești la data de 9 decembrie 2024. 4

În continuare, instanța de recurs va verifica dacă Pavel Breahna a fost în imposibilitate de a cunoaște despre hotărârea contestată, așa cum pretinde, din motiv că nu a fost informat despre faptul că a fost acționat în judecată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, instanța de apel nu a reținut argumentul recurentului/apelantului precum că nu a cunoscut despre existența dosarului civil intentat în privința sa, întrucât citațiile expediate pe adresa mun. Chișinău, str. Bd. *****, nu au fost recepționate și nu puteau fi recepționate, odată ce adresa sa de domiciliu efectiv este în mun. Chișinău, or. *****.

În acest context, fără a analiza data la care părții i-a fost adus la cunoștință dispozitivul hotărârii, instanța a considerat, în mod eronat, că argumentele apelantului de repunere în termen a apelului sunt nejustificate.

Pornind de la principiul respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 CEDO, art. 20 din Constituție și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, în cadrul soluționării cererilor cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului, se examinează cu minuțiozitate fiecare caz concret pentru a nu admite îngrădirea dreptului persoanei la „un tribunal”. La soluționarea acestor cereri instanțele se bazează atât pe normele dreptului național, cât și pe prevederile CEDO și jurisprudenței CtEDO.

Dreptul la o cale de atac trebuie să se exercite din momentul în care părțile interesate pot cunoaște efectiv despre hotărârea judecătorească pronunțată. În caz contrar, curțile și tribunalele ar putea, prin întârzierea notificării hotărârii lor, să scurteze substanțial termenele căilor de atac sau chiar să facă imposibilă introducerea unei căi de atac. Notificarea, ca act de comunicare între organul jurisdicțional și părți, servește la aducerea la cunoștință a hotărârii instanței, precum și a temeiurilor care o motivează, pentru a permite părților, dacă este cazul, să formuleze o cale de atac (Miragall Escolano și alții împotriva Spaniei, pct. 37).

Completul de judecată constată că apelul depus de avocatul Sergiu Criclivîi, în interesele lui Pavel Breahna la 15 aprilie 2025, a fost restituit ca tardiv, însă această soluție limitează nejustificat dreptul de acces la justiție, având în vedere lipsa comunicării efective a actelor de dispoziție judecătorești.

La rejudecare instanța de apel urmează să țină cont de circumstanțele menționate, precum și de prevederile art. 116 alin. (2) din Codul de procedură civilă, și, reexaminând cauza, să se expună asupra tuturor împrejurărilor, și drept urmare să emită o soluție legală și întemeiată, respectând dreptul părților la un proces echitabil.

Din considerentele menționate, în scopul respectării dreptului recurentului la un proces echitabil, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează să admită recursul, să caseze încheierea din 21 octombrie 2025 a 5 Curții de Apel Centru și să restitui cauza în instanța de apel, pentru rejudecare a problemei soluționată prin încheierea casată.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,