2r-367/24 — încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres
- Temei legal
- temeiurile restituirii apelului, apel depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen, apel tardiv
2r-367/24 — încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Boris Sîrcu, reprezentat de
avocatul Lilian Osoian,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Compania
de Asigurări „General Asigurări” Societăți pe Acțiuni împotriva lui Boris Sîrcu cu
privire la încasarea în ordine de regres a despăgubirii de asigurare și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 08 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2r-367/24
NR. PIGD 2-22157362-01-2r-30082024)
Restituirea cererii de apel, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar apelantul nu
a solicitat repunerea în termenul procedural omis de declarare a apelului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. I. Pulbere,
Curtea de Apel Chișinău, jud. R. Pulbere, A. Cașcaval, D. Dulghieru,
30 octombrie 2024
1
Examinând în lipsa părților recursul depus de Boris Sîrcu, reprezentat de
avocatul Lilian Osoian,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Mariana Ursachi,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 27 octombrie 2023, Compania de Asigurări „General Asigurări” Societăți
pe Acțiuni (în continuare CA „General Asigurări” SA), reprezentată de avocatul
Veaceslav Botnari, a depus cerere de chemare în judecată cu valoare redusă
împotriva lui Boris Sîrcu cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare în ordine
de regres și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 22 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
admis acțiunea și s-a încasat din contul lui Boris Sîrcu în beneficiul CA „General
Asigurări” SA despăgubirea de asigurare în sumă de 14 286 MDL, dobânda de
întârziere în sumă de 2 806,20 MDL, suma de 513 MDL cu titlu de compensare a
taxei de stat și suma de 3 500 MDL cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență
juridică.
La 17 iunie 2024, Boris a Sîrcu, reprezentat de avocatul Lilian Osoian, a depus
prin intermediul poștei electronice cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din
22 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 45, 46-47).
Prin încheierea 08 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de
apel declarată de avocatul Lilian Osoian în interesele lui Boris Sîrcu împotriva
hotărârii din 22 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca depusă în
afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen și s-a remis în
adresa apelantului cererea de apel cu toate documentele anexate (f.d. 59-61).
La 12 august 2024, Boris Sîrcu, reprezentat de avocatul Lilian Osoian, a depus
prin intermediul poștei electronice cerere de recurs împotriva încheierii din 08 iulie
2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând repunerea în termenul procedural omis de
declarare a apelului și de declarare a recursului, casarea încheierii recurate și
dispunerea examinării cererii de apel (f.d. 64, 65-66).
În susținerea recursului a invocat că, pentru Boris Sîrcu termenul de declarare
a apelului a început să curgă de la data comunicării hotărârii primei instanțe, or, la
caz, litigiul a fost examinat în lipsa părților, în procedura examinării cererilor cu
valoare redusă, fără citarea părților. Având în vedere că hotărârea primei instanțe a
fost comunicată lui Boris Sîrcu la 28 mai 2024, adică după 36 zile de la pronunțare,
acesta s-a conformat prevederilor legale și a declarat apel la 17 iunie 2024, adică în
2
19 zile de la data când a cunoscut despre hotărâre, iar acest fapt denotă că a respectat
termenul de 30 de zile de atac.
Avocatul Lilian Osoian a menționat că instanța de apel nu s-a expus în privința
faptului că Boris Sîrcu a aflat despre hotărârea primei instanțe la 28 mai 2024.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 425 din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.”
Art. 427 alin. (1) lit.a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să
respingă recursul și să mențină încheierea”
Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează că:
„Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural
civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de
îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept
procedural.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă definește:
„Termenul de procedură ca fiind este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu
de acte.
Art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă prescrie că,
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este
stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă prevede că:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut
de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea
din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 2763 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă.
Judecătorul poate dispune citarea participanților la proces dacă apreciază acest fapt ca fiind
necesar sau dacă admite solicitarea uneia dintre părți de a examina cererea în ședință publică.
Judecătorul poate să respingă o astfel de solicitare în cazul în care consideră că, ținînd cont de
împrejurările cauzei, nu sînt necesare dezbateri publice. Respingerea se dispune printr-o încheiere
motivată care poate fi atacată odată cu fondul.”
Art. 2764 alin. (3) din Codul de procedură civilă statuează că:
„Hotărârea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței judecătorești și se
comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a
dosarelor.”
3
Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează că:
„Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara
termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să
efectueze repunerea în termen.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție atestă că, potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc
de dispoziție cu nr. 4978, copia încheierii motivate din 08 iulie 2024 a Curții de Apel
Chișinău a fost expediată spre comunicare recurentului la 29 iulie 2024 (f.d. 62),
însă, din materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul când încheierea instanței
de apel a fost comunicată efectiv recurentului și/sau reprezentantului acestuia.
Astfel, se consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în
interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă electronic la 12
august 2024 (f.d. 64).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta ipoteza
recurentului, precum că începutul termenului de apel curge din momentul
comunicării efective a dispozitivului hotărârii primei instanței, iar în asemenea
circumstanțe a respectat termenul de atac, deoarece copia dispozitivului hotărârii
l-a recepționat la 28 mai 2024, iar cererea de apel a fost depusă la 17 iunie 2024,
adică în a 19-a zi.
Or, art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă prevede cert că
termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dar nu nicidecum nu din data comunicării acestuia. Iar, în
sensul coroborat al art. 362 alin. (1) și art. 111 din Codul de procedură civilă,
termenul de exercitare a căii de atac în ordine de apel începe să curgă din ziua
imediat următoare datei calendaristice emiterii și pronunțării hotărârii judecătorești
și nicidecum nu depinde de momentul comunicării actului judecătoresc de
dispoziție.
La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează
că prezenta cauză a fost primită spre examinare în procedura cererilor cu valoare
redusă, reglementată potrivit capitolului XXI1 din Codul de procedură civilă, iar
judecătorul nu a considerat necesară citarea participanților.
Mai mult ca atât, prin încheierea din 17 iulie 2023 a judecătorului Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, Igor Pulbere, inter alia s-a dispus expedierea în adresa
pârâtului Boris Sîrcu a cererii de chemare în judecată și a anexelor la aceasta, fiindu-i
propus să prezinte referință în termen de 30 de zile de la recepționarea acestora și i
4
s-a comunicat dreptul de depune o acțiune reconvențională. Totodată, s-a explicat
părților și participanților la proces că, în corespundere cu art. 2763 din Codul de
procedură civilă, cererile cu valoare redusă se examinează în procedură scrisă, fără
participarea părților (f.d. 39 recto-verso).
Conform avizului de recepție a trimiterii poștale DS8008147814AS, Boris
Sîrcu a recepționat la 08 februarie 2023 copia încheierii din 05 ianuarie 2023 a
judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Igor Pulbere și copia cererii de
chemare în judecată (f.d. 40, 41).
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată că, începând cu 08 februarie 2023, recurentul Boris Sîrcu cunoștea despre
existența prezentului litigiu, că acesta se află pendinte pe rolul Judecătoriei Chișinău
și că va fi examinat în procedură scrisă, fără participarea părților, în corespundere
cu art. 2763 din Codul de procedură civilă.
Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție opinează că,
Boris Sîrcu aveau obligația prezumată de a manifesta diligență și, fiind în cunoștință
despre existența prezentului litigiu, la intervale rezonabile de timp urma să se
intereseze de mersul dosarului, cu atât mai mult că toată informația relevantă este
publică, fiind plasată pe portalul național al instanțelor de judecată.
La aspectul dat este relevant că, dispozitivul hotărârii din 22 aprilie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost publicat pe portalul național al
instanțelor de judecată chiar în ziua emiterii, adică la 22 aprilie 2024
[https://jc.instante.justice.md/ro/court-decisions?dossier_number=2-22157362-12-
2-28102022&type=Any&apply_filter=1].
Instanța de recurs decelează că hotărârile judecătorești, pronunțate de
judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare
a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată în regim real (pct. 7-8 și 17
din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul
național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție,
aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10
octombrie 2017).
Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor
de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil
pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată
și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru
judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații
relevante pentru justițiabili.
Așa, aplicând principiul nemo censetur ignorare legem, conform căruia
necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația
de a se conforma legii, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate
accepta poziția reprezentantului recurentului, precum că, în condițiile speței, pentru
5
Boris Sîrcu termenul de atac în ordine de apel a început să curgă din ziua imediat
următoare datei când i-a fost comunicat hotărârea primei instanței, or, prevederile
coroborate ale art. 362 alin. (1) și art. 111 din Codul de procedură civilă prescriu în
mod imperativ că termenul de exercitare a căii de atac în ordine de apel începe să
curgă din ziua imediat următoare datei calendaristice emiterii și pronunțării hotărârii
judecătorești și nicidecum nu depinde de momentul comunicării actului judecătoresc
de dispoziție.
Astfel, recurentul avea obligația prezumată de a manifesta diligență și să se
conformeze prevederilor legale, făcând uz în interiorul termenului legal de dreptul
său de a ataca cu apel hotărârea primei instanțe, în caz contrar intervenind uno ictu
aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea apelului ca fiind depus în
afara termenului legal, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură
civilă.
La capitolul dat este imperios și faptul că Boris Sîrcu, reprezentat de avocatul
Lilian Osoian nu au făcut uz de dreptul său procedural de a solicita Curții de Apel
Chișinău repunerea în termenul procedural omis de declarare a apelului, în
conformitate cu art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
legiuitorul a instituit în mod imperativ termen pentru exercitarea căii de atac,
asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii
pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o
complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci,
admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar constitui o încălcare
a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție
inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a apreciat că reglementarea
referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei
căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să
respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă
posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. S-a subliniat că aceste
termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea
juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de
plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să
împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se
pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la
elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete
din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).
34. În cauza Melnic v. Republica Moldova, Înalta Curte a constatat violarea
securității raporturilor juridice (art. 6 § 1 al Convenției) pentru admiterea, într-o
6
cauză cu privire la recuperarea prejudiciilor, a unui recurs depus peste termen, fără
a se expune asupra obiecției reclamantului că recursul este tardiv.
În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse
supra, cu normele legale precitate, instanța de recurs ajunge la concluzia că Boris
Sîrcu, reprezentat de avocatul Lilian Osoian, nu a îndeplinit actul procedural în
interiorul termenului legal instituit la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă
și nu a solicitat Curții de Apel Chișinău, prin prisma art. 362 alin. (3) din Codul de
procedură civilă, repunerea în termenul procedural de declarare a apelului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov vs
Ucraina că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești
definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina
unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval
considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare
de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru
motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 08
iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă în concordanță cu normele de drept
procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că soluția emisă de către
instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele
cauzei, or, argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt
contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de
procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de către Boris Sîrcu, reprezentat de avocatul Lilian
Osoian, împotriva încheierii din 08 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
7