2ra-1704/23 — Încasarea prejudiciului în regres rezultat din accident rutier, dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată

La 27 mai 2021, Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicole”, reprezentată de avocatul Popescu Ileana, a depus în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cerere de chemare în judecată împotriva SRL „LOREDANTRANS” și lui Gobjila Alexandr, intervenient accesoriu CA „General Asigurări” SA cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, cheltuielilor de instrumentare a dosarului de daune, dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, la 18 septembrie 2019, în mun. Chișinău s-a produs un accident rutier, în rezultatul căruia automobilul de model Volkswagen Jetta, n/î XXXXXX, condus de Rotari Iacob (proprietar Gheras Alexandru), a fost tamponat de autovehiculul DAF XF 105-410, n/î XXXXXX, condus de Gobjila Alexandr, aflat în locațiunea SRL „LOREDANTRANS”.

Evidențiază că, prin procesul-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI04996083 din 03 octombrie 2019, Gobjila Alexandr a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției în temeiul art. 242 alin. (1) din Codul contravențional.

Precizează că, la data producerii accidentului rutier, Gobjila Alexandr a prezentat polița RCAI-005098623 din 14 iulie 2019, eliberată de CA „General Asigurări” SA.

Respectiv, Gheras Alexandru s-a adresat către CA „General Asigurări” SA pentru despăgubirea de asigurare urmare a accidentului rutier din 18 septembrie 2019, iar prin Ordinul nr. 3285 din 28 octombrie 2019, CA „General Asigurări” SA a refuzat achitarea despăgubirii de asigurare păgubitului Gheras Alexandru, deoarece autovehiculul DAF XF 105-410, n/î XXXXXX, se afla în posesia SRL „LOREDANTRANS”, iar aceasta nu a modificat corespunzător contractul de asigurare RCA. 1

Susține că, la 04 noiembrie 2019, păgubitul Gheras Alexandru s-a adresat către BNAA cu privire la acordarea despăgubirii ce i se cuvine conform legislației urmare a prejudiciului suferit în accidentul de circulație, deoarece SRL „LOREDANTRANS” nu deținea poliță de asigurare RCA internă valabilă.

Afirmă că, SRL „LOREDANTRANS” a fost informată despre necesitatea participării la examinarea defecțiunilor cauzate automobilului Volkswagen Jetta, n/î XXXXXX, însă nu s-a prezentat, respectiv procesul-verbal de constatare a daunelor din 15 noiembrie 2020 a fost întocmit în lipsa acestuia. Prin actul de constatare a pagubelor din 04 noiembrie 2019, întocmit de SRL „EUROTAXGLAS” și Raportul de evaluare nr. 0019/2019/BNAA, în cadrul dosarului FVS/19/213, s-a evaluat prejudiciu în mărime de 24937,57 lei privind reparația autovehiculului Volkswagen Jetta, n/î XXXXXX.

Notează că, BNAA, în temeiul art. 29 lit. d), art. 33 alin. (3) din Legea 414/22.12.2006 și în baza Ordinului nr. 82 din 16 martie 2020, a achitat în beneficiul lui Gheras Alexandru despăgubirea de asigurare în mărime de 24937,57 lei, iar prin Ordinul de plată nr. 210 din 16 martie 2020, a transferat suma despăgubii în contul stației de reparații SRL „AECM Asistența”.

Menționează că, prin pretenția din 25 martie 2021, expediată către SRL „LOREDANTRANS”, recepționată de aceasta la 26 martie 2021, reclamanta a solicitat achitarea în ordine de regres a sumelor necesare urmare a gestionării dosarului de daune.

În drept, au fost invocate prevederile art. 4 alin. (1), art. 20 alin. (5), art. 29 lit. d), art. 33 alin. (3), (8) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006, art. 35 lit. a), art. 36 din Regulamentul privind fondul de protecție a victimelor străzii, art. 774 alin. (1), art. 776, 942 alin. (1), (2), art. 2013 alin. (1), art. 2024 alin. (1) și (2) din Codul civil, art. 5, 7, 26, 39 alin. (13), art. 75, 80-82, 90, 94 alin. (1), art. 96 alin. (1), art. 166, 167 din Codul de procedură civilă.

Având în vedere circumstanțele de fapt și de drept menționate, solicită încasarea din contul SRL „LOREDANTRANS” și Gobjila Alexandr în beneficiul Asociației Profesionale „BNAA” a despăgubirii de asigurare în mărime de 24937,57 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 2967,97 lei, a cheltuielilor de instrumentare a dosarului de daune în mărime de 400 lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată compuse din cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 1500 lei și taxă de stat în sumă de 849,16 lei. 2

Prin încheierea instanței din 11 octombrie 2021, Gheras Alexandru a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu alături de reclamant.

Prin hotărârea din 26 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-au admis cererile de apel declarate de către reprezentantul A.P. „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole”, avocatul Popescu Ileana și reprezentantul C.A. „General Asigurări” S.A., Cazacliu Igor. S-a casat integral hotărârea din 26 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de A.P. „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole” împotriva S.R.L. „LOREDANTRANS” și Gobjila Alexandr, intervenienți accesorii C.A. „General Asigurări” S.A. și Gheras Alexandru, cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare și compensarea cheltuielilor de judecată și s-a trimis cauza spre rejudecare, în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicole”, reprezentată de avocatul Popescu Ileana, a depus în adresa instanței cerere de concretizare a acțiunii, formulată împotriva SRL „LOREDANTRANS”, intervenienți accesorii CA „General Asigurări” SA și Gheras Alexandru cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, cheltuielilor de instrumentare a dosarului de daune, dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată.

Menționează că, la XXXXXX a survenit decesul persoanei vinovate de comiterea accidentului rutier din 18 septembrie 2019, Gobjila Alexandru, motiv pentru care l-a exclus din cercul pârâților.

Totodată, consideră că este îndreptățit să formuleze pretenții față de SRL „LOREDANTRANS”. Or, la data producerii accidentului rutier, pârâtul avea calitatea de posesor al autovehiculului de model DAF XF105-410, n/î XXXXXX, fapt conformat prin răspunsului CNPF nr. 04-3586 din 30 decembrie 2019, unde potrivit datelor din sistemul informațional al ASP, este indicat faptul că la data accesării, Contractul de locațiune al mijlocului de transport se înregistrează cu statutul „valabil” în favoarea pârâtului SRL „LOREDANTRANS”.

Invocă faptul că, pârâtul nu a respectat obligația stabilită la art. 4 din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 și nu a asigurat riscul de utilizare a mijlocului de transport DAF XF 105-410, n/î XXXXXX, iar în contextul în care prin utilizarea de către pârât a mijlocului de transport neasigurat, prejudiciul cauzat păgubitului Gheras Alexandru a fost 3 reparat de reclamant, BNAA a căpătat dreptul de regres împotriva SRL „LOREDANTRANS”.

Prin urmare, solicită încasarea din contul SRL „LOREDANTRANS” în beneficiul Asociației Profesionale „BNAA” a despăgubirii de asigurare în mărime de 24937,57 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 2967,97 lei, a cheltuielilor de instrumentare a dosarului de daune în mărime de 400 lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată compuse din cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 1500 lei și taxă de stat în sumă de 849,16 lei.

Prin hotărârea din 30 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a încasat de la SRL „LOREDANTRANS” în folosul Asociației Profesionale „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicole”, despăgubirea de asigurare în ordine de regres rezultată din accidentul rutier din 18 septembrie 2019, în sumă de 24937,57 lei, dobânda de întârziere calculată pe perioada 19.05.2020 – 30.04.2021 în mărime de 2967,97 lei, cheltuieli de instrumentare a dosarului de daune în sumă de 400 lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 1500 lei și taxa de stat în sumă de 849,16 lei, iar în total suma de 30654,70 lei.

La 31 martie 2023, SRL „LOREDANTRANS”, reprezentată de avocatul Furnică Victor, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 30 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a solicitat casarea integrală a hotărârii din 30 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de avocatul Furnică Victor în interesele SRL ,,LOREDANTRANS” și s-a menținut fără modificări hotărârea din 30 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la data producerii accidentului rutier, autovehiculul DAF XF, n/î XXXXXX, deținea polița de asigurare obligatorie RCAI-005098623 din 14.07.2019, eliberată de SA „General Asigurări” pe numele persoanei fizice Gobjila Alexandr (vol. I, f. d. 16).

Astfel, la data producerii accidentului rutier din 18 septembrie 2019, autovehiculul DAF XF, n/î XXXXXX, era utilizat de către Gobjila Alexandr în folosul SRL „LOREDANTRANS”, care deținea autovehiculul menționat în locațiune, fapt confirmat și prin scrisoarea CNPF din 30 decembrie 2019 (vol. I, f. d. 33).

Prin Ordinul nr. 3285 din 28 octombrie 2019, SA „General Asigurări” a refuzat achitarea sumei despăgubirii de asigurare păgubitului Gheras Alexandru, deoarece autovehiculul DAF XF 105-410, n/î XXXXXX, 4 se afla în posesia SRL „LOREDANTRANS”, iar aceasta nu a modificat corespunzător contractual de asigurare RCA (vol. I, f. d. 21-22).

La 04 noiembrie 2019, păgubitul Gheras Alexandru s-a adresat către Asociația Profesională ,,Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicole” cu privire la acordarea despăgubirii ce i se cuvine conform legislației urmare a prejudiciului suferit în accidentul de circulație, având în vedere refuzul CA ,,General Asigurări” SA (vol. I, f. d. 23), iar în baza contului factură nr. 122 din 17 februarie 2020, eliberată de ,,AECM Asistenta” SRL, prin ordinul nr. 82 din 16 martie 2020, Asociația Profesională ,,Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicole” a achitat în beneficiul lui Gheras Alexandru despăgubirea de asigurare în sumă de 24937,57 lei, iar prin ordinul de plată nr. 210 din 16 martie 2020, a transferat suma despăgubii în contul stației de reparații SRL „AECM Asistența” (vol. I, f. d. 38, 40, 43).

Totodată, instanța de apel a mai stabilit că, Asociația Profesională ,,Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicole” potrivit facturii fiscale nr. 1080606 din 09 decembrie 2019 și actului de prestări servicii pentru perioada 01.11.2019 – 29.11.2019, a achitat către ,,EUROTAXGLAS” SRL suma de 400 lei pentru instrumentarea dosarului de daune FVS/19/213 (vol. I, f. d. 30, 31, 32).

Astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a dat o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale ale participanților la proces.

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a reținut că SRL „LOREDANTRANS” nu a respectat prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 414/2006, care prevede că persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate sau utilizare autovehicule supuse înmatriculării pe teritoriul Republicii Moldova sânt obligate să se asigure pentru cazuri de răspundere civilă auto ca urmare a prejudiciilor cauzate prin accident de autovehicul produs în limitele teritoriale de acoperire ale asigurării, și utiliza autovehiculul fără să dețină polița de asigurare prin care să asigure răspunderea sa.

Iar, ca urmare, Asociația Profesională ,,Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicole”, în conformitate cu prevederile Regulamentul privind Fondul de protecție a victimelor străzii aprobat prin Hotărârea CNPF nr. 19/11 din 09.04.2009, corect a achitat în beneficiul lui Gheras Alexandru despăgubirea de asigurare în sumă de 24937,57 lei. 5

Raportând prevederile menționate supra la circumstanțele speței, Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a conchis că, instanța de fond corect a admis cerința părții reclamante și a încasat de la SRL ,,LOREDANTRANS” în folosul Asociației Profesionale ,,Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicole” despăgubirea de asigurare în ordine de regres rezultată din accidentul rutier din 18 septembrie 2019, în sumă de 24937,57 lei, precum și suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de instrumentare a dosarului de daune.

Totodată, instanța de apel a reținut ca fiind justă și aprecierea instanței de fond pe marginea cerinței privind încasarea dobânzii de întârziere în mărime calculată pentru perioada 19.05.2020 – 30.04.2021 în mărime de 2967,97 lei, precum și soluția referitor la compensarea cheltuielilor de judecată.

Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile apelantei SRL „LOREDANTRANS” cu privire la faptul că, intimata CA „General Asigurări” SA urma să asigure compensarea integrală a cazului asigurat, deoarece după cum s-a reținut, posesorul mijlocului de transport era SRL „LOREDANATRANS”, care la momentul producerii accidentului rutier din 18 septembrie 2021, nu deținea conform prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 414/2006 polița de asigurare asupra mijlocului de transport DAF XF 105-410, n/î XXXXXX, iar polița deținută nu acoperea riscul utilizării automobilului vizat de către o persoană juridică.

Mai mult decât atât, Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău nu a reținut afirmațiile apelantului pe marginea pretinsei erori a intermediarului la perfectarea poliței/contractului de asigurare RCAI- 005098623 din 14.07.2019, pentru automobilul DAF cu n/î XXXXXX, or solicitantul Gobjila Alexandr a cerut încheierea contractului anume pe numele său ca persoană fizică, totodată, Gobjila Alexandr nu a prezentat nici un act care să confirme împuternicirea sa de a încheia acte juridice din numele SRL „LOREDANTRANS”, iar încheierea unui contract de asigurare pe numele persoanei juridice, ar implica costuri mai mari.

La 13 decembrie 2023, SRL „LOREDANTRANS”, reprezentată de avocatul Furnică Victor, a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a solicitat casarea integrală a deciziei din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 30 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii. 6

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele de fapt și de drept ce vizează fondul litigiului invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel.

În drept, s-au invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a) și e) din Codul de procedură civilă, însă temeiurile de recurs invocate nu au fost dezvoltate în modul corespunzător.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia recursului declarat de SRL „LOREDANTRANS”, reprezentată de avocatul Furnică Victor, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

La 25 aprilie 2024, Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicole”, reprezentată de avocatul Popescu Ileana, a recepționat corespondența, iar la 24 mai 2024 a depus referința, prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Iar, până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, ceilalți participanți la proces nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune referința.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. 7 (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului – 13 decembrie 2023.

Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.

Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.

Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale normelor de drept material sau procesual.

Invocând temeiul prevăzut la art. 432 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, interpretarea contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, recurentul nu a indicat nicio hotărâre a instanței supreme care ar fi fost încălcată de către instanța de apel. Simpla afirmație, nesusținută de jurisprudență relevantă și aplicabilă cauzei, nu poate constitui un temei de recurs valabil. 8

În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța constată că probatoriul a fost analizat de instanțele de fond și apel în mod complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei versiuni asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în examinarea probelor, iar recurentul nu demonstrează caracterul determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.

Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluțiile instanțelor ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale de procedură.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,