2ra-1760/22 — incasarea despagubirii de asigurare, dobanzii de intarziere, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-1760/22 — incasarea despagubirii de asigurare, dobanzii de intarziere, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1760/22

2-19103466-01-2ra-16122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Potîngă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, V. Mihaila, R. Pulbere)

ÎNCHEIERE

15 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Igor Suslov,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Suslov împotriva

Companiei de Asigurări „General Asigurări” Societate pe Acțiuni cu privire la încasarea

despăgubirii de asigurare, dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Igor Suslov, reprezentat de avocatul Denis Ipatii și a fost

menținută hotărârea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 07 iunie 2019, Igor Suslov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva CA „General Asigurări” SA cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare,

dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 17 octombrie 2018 a

încheiat cu CA „General Asigurări” SA un contract de asigurare facultativă a bunurilor

persoanelor fizice „Proprietarul Casei” - Standart, nr. BPC/18/193, prin care, în

schimbul unei prime de asigurare, i-a fost acordată protecție prin asigurare pentru

cazurile de deteriorare sau distrugere a bunului - casei de locuit, amplasată pe adresa: r-

nul XXXXX, s. XXXXX, str. XXXXX.

1

A mai invocat că, în perioada 25 decembrie 2018 – 20 ianuarie 2019, persoane

necunoscute, având scopul sustragerii bunurilor prin deteriorarea geamului, au pătruns

în casa menționată, de unde au sustras mai multe bunuri, precum și au cauzat daune

imobilului. Prin Ordonanța OUP al IP Criuleni din 22 ianuarie 2019 a fost pornită

urmărirea penală, dosarului fiind atribuit nr. 2019210032.

Urmare a acestui fapt, a informat neîntârziat compania de asigurări, precum și i-

a prezentat toate actele necesare stabilirii pagubei cauzate și achitării despăgubirii de

asigurare, fiind evaluată dauna în sumă totală de 35 962,60 de lei.

În acest sens, a invocat că, a prezentat companiei de asigurări ultimul act la data

de 27 februarie 2019, însă nu a fost informat despre suma despăgubirii stabilite și nici

despre etapa dosarului de daune, astfel încât, la data de 20 martie 2019, a solicitat CA

„General Asigurări” SA eliberarea copiei întregului dosar de daune, informarea cu

privire la cuantumul despăgubirii stabilite, precum și efectuarea plății despăgubirilor

în condițiile contractului. La data de 22 martie 2019 CA „General Asigurări” SA i-a

transferat la contul de card suma de 11 816,62 de lei, fără oferirea informațiilor

solicitate, iar fiindu-i eliberat la data de 26 martie 2019 întreg dosarul de daune, precum

și calculul despăgubirii de asigurare, a aflat că i s-a refuzat în achitarea parțială a

pagubei pricinuite, și anume în partea compensării cazanului de gaz furat și a costurilor

de transport a acestuia în mărime de 7% (potrivit contractului), pe motiv că nu a putut

dovedi valoarea acestuia.

Astfel, nefiind de acord cu calculul despăgubirii și anume în partea refuzului de

a-i compensa cazanul sustras și serviciile de transport în mărime de 7% din valoarea

acestuia, la data de 27 martie 2019 a notificat pârâtul despre acordarea termenului de 7

zile din momentul recepției somației pentru achitarea sumei de 24 145,98 de lei, în caz

contrar, își rezervă dreptul de a se adresa în instanța de judecată cu acțiune privind

încasarea forțată a sumei respective. Prin răspunsul nr.913-2019 CA „General

Asigurări” SA i-a respins cerința privind achitarea despăgubirii în mărime integrală din

aceleași motive.

La fel, a menționat că, deși pârâtul a invocat drept temei de refuz ne probarea

valorii obiectului prin facturile de achiziționare sau dreptului de proprietate asupra

acestuia, din momentul pornirii dosarului de daune nu i-a cerut nici un act și nici nu i-a

expediat nici o scrisoare în acest sens, considerent din care temeiul invocat este unul

neîntemeiat și reprezintă doar o modalitate și o practică abuzivă a companiei de

asigurări de la plata despăgubirilor.

A mai menționat că, de fapt, reclamantul a informat că actele cazanului de model

Baxi au fost sustrase odată cu acesta, însă pentru evaluarea acestuia a prezentat factura

proformă nr. 000002452 eliberată de compania SRL „Simplex-Co”, în care este indicată

valoarea acestuia în mărime de 22 406,00 lei.

Cât privește faptul că Igor Suslov nu ar fi proprietarul acestui cazan, a precizat

că, cazanul era instalat și conectat la sistemul de gazificare a imobilului ce-i aparține cu

drept de proprietate și însuși pârâtul, în procesul-verbal de constatare a daunelor, a

2

indicat expres că din imobilul asigurat a fost sustras cazanul de model Baxi. Mai mult,

pe faptul sustragerii anume acestui cazan IP Criuleni a pornit cauza penală nr.

2019210032, conform art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) din Codul penal.

Totodată, s-a referit și la clauzele contractului de la pct.7.1, 7.3, 7.5, pct.7.6 lit.

c), d) care prevăd că, în cazul în care se produce riscul asigurat, constatarea și

determinarea cuantumului pagubei revine în mod exclusiv asigurătorului, iar în cazul în

care acesta nu poate evalua prejudiciul să recurgă la efectuarea unei expertize – lucru

omis în speța dată.

A susținut că pârâtul nu a argumentat refuzul de a lua în considerare actul ce

confirmă prețul cazanului de model Baxi pe piața din R. Moldova, inclusiv în cazul în

care se aplica uzura maximă prevăzută de 5 000 de lei, nu apărea prezentul litigiu.

Astfel, CA „General Asigurări” SA urmează să-i compenseze despăgubirea de

asigurare în mărime totală de 24 145,98 de lei, sumă în care este inclusă valoarea

cazanului plus 7% din valoarea acestuia pentru transport.

De asemenea, a indicat că, CA „General Asigurări” SA urmează să-i compenseze

și o dobândă de întârziere în valoare de 266,58 lei, calculată pentru perioada 14 martie

2019 – 09 aprilie 2019, potrivit art.934 alin.(1), 942 alin.(1)-(2) din Codul civil, or,

conform pct.7.5 al contractului de asigurare, asigurătorul va efectua plata despăgubirii

de asigurare în termen de până la 15 zile calendaristice de la data prezentării de către

asigurat a ultimului document necesar pentru finalizarea dosarului de daune.

S-a mai referit și la faptul că CA „General Asigurări” SA urmează să-i

compenseze prejudiciul moral, caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate

manifestându-se prin sentimentele de neajutorare, complexul de inferioritate, de rușine,

insatisfacție de lipsirea de a beneficia de despăgubirea de asigurare conform

contractului încheiat. Astfel, un prejudiciu moral evaluat la suma de 3 000 de lei ar

putea să-i restabilească echitatea socială și să-i compenseze la minimum toate

suferințele suportate.

În cadrul fazei pregătitoare Igor Suslov, reprezentat de avocatul Denis Ipatii a

depus mai multe cereri de concretizare a acțiunii, prin care a precizat capătul de cerere

cu privire la încasarea dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată.

În temeiul prevederilor contractului de asigurare facultativă a bunurilor

persoanelor fizice „Proprietarul Casei” - Standart, nr. BPC/18/193 din 17 octombrie

2018, art. 934 alin.(1), 942 alin.(1)-(2), 2036-2037 din Codul civil, Igor Suslov a

solicitat în final încasarea sumei de 24 145,98 de lei cu titlu de despăgubire de asigurare,

sumei de 7 217,83 de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 14 martie

2019 – 24 mai 2021, sumei de 3 000,00 cu titlu de prejudiciu moral și compensarea

cheltuielilor pentru asistență juridică în sumă de 7 000,00 lei și cheltuielile de judecată

formate din taxa de stat.

Prin hotărârea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

La data de 28 februarie 2022 Igor Suslov, reprezentat de avocatul Denis Ipatii, a

3

declarat apel împotriva hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și emiterea unei hotărâri noi,

prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Igor Suslov, reprezentat de avocatul Denis Ipatii și a fost menținută

hotărârea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, contractul de asigurare

facultativă a bunurilor persoanelor fizice „Proprietarul Casei” - Standart, nr.

BPC/18/193, a fost încheiat între Igor Suslov și CA „General Asigurări” SA fără

realizarea unei liste a bunurilor existente în locuința din r-nul XXXXX, sat. XXXXX,

str. XXXXX, XXXXX și face trimitere la Condițiile speciale de asigurare a bunurilor

persoanelor fizice ”Proprietarul casei”, conchide că situația din speță urmează a fi

examinată prin prisma prevederilor ce reglementează dreptul asiguratorului de a nu

acoperi prin asigurare furtul obiectului, dacă asiguratul nu poate dovedi valoarea acestui

obiect prin facturile fiscale de achiziționare sau dreptul de proprietate asupra acestuia.

Instanța de apel a reținut că Igor Suslov nu a probat faptul că în locuința sa a

deținut un cazan de model BAXI condens 24 prin prezentarea actelor ce confirmă

achiziționarea lui, a concluzionat că instanța de fond corect a constatat dreptul CA

„General Asigurări” SA de a exclude din protecția de asigurare bunul respectiv.

În continuare, în contextul concluziei cu privire la netemeinicia pretenției privind

încasarea sumei de 24 145,98 de lei cu titlu de despăgubire de asigurare, instanța de

apel a menționat concluzia corectă a primei instanței cu privire la respingerea și a

pretențiilor privind încasarea dobânzii de întârziere, prejudiciului moral, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

La data de 08 decembrie 2022, Igor Suslov a declarat recurs împotriva deciziei din

27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi, prin

care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că concluziile instanțelor de judecată sunt

bazate exclusiv pe interpretarea eronată a prevederilor legale, precum și neaplicarea

legii care urma a fi aplicată și prevederilor contractuale ce guvernează relațiile între

părți.

A menționat că, din probele prezentate urmează cu certitudine că imobilul era

conectat la rețeaua de gaze, iar pentru a se eschiva de la obligația de plată a despăgubirii

de asigurare CA „General Asigurări” SA duce instanța în eroare prin prezentarea datelor

denaturate, or, pe de o parte insistă asupra faptului că imobilul nu ar fi fost conectat la

sistemul de aprovizionare cu gaz, iar pe de altă parte, că suma solicitată este una

exagerată.

Cu privire la cel din urmă aspect, a indicat că, CA „General Asigurări” SA era în

drept să solicite efectuarea unei expertize merceologice, însă nu s-a folosit de acesta.

Cu referire la cerința de încasare a dobânzii de întârziere a menționat că ultimul

4

act prezentat pentru finalizarea dosarului a fost datat cu 27 februarie 2019, astfel data

scadentă a plății find la 14 martie 2019, prin urmare a considerat că începând cu data

de 15 martie 2019 intimatul datorează și dobânda de întârziere, conform prevederilor

art. 934 alin. (1) și (2) și art. 942 alin. (1) și (2) din Codul Civil.

Referitor la cheltuielile de judecată suportate pentru acordarea asistenței juridice,

recurentul a invocat că acestea urmează a fi compensate integral, deoarece cheltuielile

efectuate au fost reale, necesare și raționale.

Cu privire la pretenția de reparare a prejudiciului moral a invocat că suma de 3 000

de lei ar putea restabili echitatea socială și ar compensa la minim toate suferințele

suportate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 27 septembrie

2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în

adresa recurentului Igor Slusov la data de 05 decembrie 2022 (f.d. 236, Vol. II).

Astfel, recursul, declarat la 08 decembrie 2022, este în termen.

La 16 decembrie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei CA

„General Asigurări” SA, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 7, Vol. II).

Prin referința depusă la 11 ianuarie 2023, CA „General Asigurări” SA,

reprezentată de avocatul Veaceslav Botnari, a solicitat declararea recursului ca fiind

inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

5

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Igor Suslov nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Igor

Suslov, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Igor Suslov, ca inadmisibil.

6

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Igor Suslov se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

7