2r-32/26 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului, incasarea pensiei de intretinere

La 18 august 2025, avocata Irina Godoroja, în interesele lui Gheorghe Sîrghi, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ecaterinei Sîrghi, intervenient accesoriu Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Est, Structura Teritorială de Asistență Socială Orhei, solicitând desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor cu mama și încasarea pensiei de întreținere în cuantum de 2 000 lei.

La 9 septembrie 2025, Ecaterina Sîrghi a depus cerere reconvențională împotriva lui Gheorghe Sîrghi solicitând încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de 1/4 cotă-parte din salariu și din alte venituri ale acestuia.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central, din 9 septembrie 2025, a fost admisă parțial acțiunea lui Gheorghe Sîrghi. S-a dispus desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor cu mama, fiind respinsă pretenția de încasare a pensiei de întreținere în sumă fixă de 2000 lei.

A fost admisă cererea reconvențională, dispunându-se încasarea de la Gheorghe Sîrghi a pensiei de întreținere în mărime de 1/4 din salariu și din alte venituri, până la majoratul copilului, precum și a cheltuielilor de judecată în sumă de 200 lei și 7 000 lei.

La 10 septembrie 2025, avocata Irina Godoroja, în interesele lui Gheorghe Sîrghi, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 9 septembrie 2025, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri.

Prin încheierea din 17 noiembrie 2025, Curtea de Apel Nord nu a dat curs cererii de apel, dispunând prezentarea apelului motivat, precum și a originalului dovezii achitării taxei de stat și a taxei de timbru, acordând termen până la 1 decembrie 2025.

Prin încheierea din 18 decembrie 2025, Curtea de Apel Nord a dispus restituirea cererii de apel declarate de avocata Irina Godoroja, în interesele lui Gheorghe Sîrghi, împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 9 septembrie 2025, reținând că reprezentantul apelantului nu a executat în termen indicațiile stabilite prin încheierea din 17 noiembrie 2025, neprezentând apelul motivat și originalul dovezii 1 de achitare a taxei de stat și a taxei de timbru, fapt ce denotă lipsa de diligență în exercitarea drepturilor procesuale și atrage restituirea cererii de apel.

La 26 decembrie 2025, avocata Irina Godoroja, în interesele lui Gheorghe Sîrghi, a depus recurs împotriva încheierii din 18 decembrie 2025 a Curții de Apel Nord, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate și remiterea cauzei spre examinare instanței de apel.

În susținerea recursului, recurenta a indicat că încheierea prin care nu s-a dat curs apelului nu i-a fost comunicată în mod legal, fiind astfel lipsită de posibilitatea efectivă de a înlătura neajunsurile indicate în termenul stabilit de instanță. Pretinsa transmitere prin e-mail obișnuit nu întrunește cerințele legale privind comunicarea actelor de procedură, întrucât nu asigură confirmarea recepționării acestora. Totodată, a menționat că în poșta electronică a avocatului nu există nicio corespondență din partea instanței.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.

Art. 10 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: (1) Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. (2) Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. 2

Art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă: (1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Art.105 alin. (5) din Codul de procedură civilă: (5) Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmânează personal contra semnătură pe cotor. Citația sau înștiințarea adresată unei organizații se înmânează persoanei cu funcție de răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în cazul absenței acesteia, se înmânează în același mod unui alt angajat, considerându-se recepționată de organizație. Dacă părțile și alți participanți la proces sunt reprezentați de avocați, citațiile și înștiințările se expediază la sediul avocaților, recepționarea înlăturând orice viciu de citare a participanților. Citațiile și înștiințările expediate reprezentanților la adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate de către părți și alți participanți la proces.

Art. 110 din Codul de procedură civilă: Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: (1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.

Art. 112 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă: (3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit până la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen. (4) Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective.

Art. 113 din Codul de procedură civilă: Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă: 3 (1) Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă: (1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Art. 369 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul de procedură civilă: (1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.

Art. 22 alin. (1), (3), (4) lit. c) și alin. (5) al Codului civil: (1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop juridic. (3) Notificarea produce efecte din momentul când ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întârziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, când poate fi accesată de către destinatar; sau (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întâi”.

Art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere: (1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. (2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.

Art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă: (4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Completul de judecată constată că încheierea contestată a fost pronunțată la 18 decembrie 2025, iar copia încheierii a fost expediată participanților la proces la 23 decembrie 2025 (fila 60). Prin urmare, recursul declarat la 26 decembrie 2025 (fila 61) se consideră depus în termenul legal.

Din materialele cauzei rezultă că, prin încheierea din 17 noiembrie 2025, Curtea de Apel Nord nu a dat curs cererii de apel depuse de avocata Irina Godoroja, în interesele lui Gheorghe Sîrghi, dispunând prezentarea apelului motivat, precum și a originalului dovezii achitării taxei de stat și a taxei de timbru, acordând termen până la 1 decembrie pentru înlăturarea neajunsurilor.

La 20 noiembrie 2025, copia încheierii a fost transmisă la adresa electronică a avocatei Irina Godoroja – cairinagogoroja@gmail.com. Comunicarea este confirmată prin extrasul de corespondență electronică (fila 50), din care rezultă data și ora expedierii, identitatea expeditorului și a destinatarului, precum și existența atașamentului ce conține actul judecătoresc.

În termenul acordat, avocata Irina Godoroja, nu a îndeplinit obligațiile stabilite prin încheierea din 17 noiembrie 2025.

Ținând cont de obligația de diligență profesională și de necesitatea exercitării cu bună-credință a drepturilor procesuale, avocata era ținută să manifeste atenția cuvenită, cu atât mai mult cu cât cererea de apel a fost depusă fără respectarea cerințelor legale privind forma și achitarea taxei de stat și a taxei de timbru. Era previzibilă emiterea unei încheieri de a nu da curs, iar în aceste condiții era rezonabil ca avocata să verifice cu regularitate corespondența electronică.

Termenul acordat până la 1 decembrie 2025 pentru înlăturarea neajunsurilor, stabilit prin încheierea de a nu da curs, constituie, în cauză, un termen rezonabil, apt să permită apelantului valorificarea efectivă a drepturilor procesuale. Cu toate acestea, acesta nu a dat dovadă de diligența necesară pentru îndeplinirea obligațiilor stabilite de instanța de apel, împrejurare ce nu poate fi imputată instanței, ci incumbă exclusiv avocatului și părții reprezentate, în conformitate cu art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia culpa reprezentantului se consideră culpa părții.

Completul de judecată reamintește că, în jurisprudența Curții Supreme de Justiție, s-a statuat constant că dovada comunicării actelor procesuale se realizează prin extrasul operatorului de poștă electronică, care indică datele expeditorului și destinatarului, data și ora expedierii și atașamentul transmis. Doar în situația existenței unei erori tehnice, extrasul conține mențiuni privind imposibilitatea expedierii, reflectate prin notificări ale sistemului „Mail delivery system” (a se vedea decizia CSJ nr. 2r-363/24, §54). În lipsa unor asemenea mențiuni, comunicarea se consideră valabil efectuată.

Coroborând aceste standarde jurisprudențiale cu extrasul poștei electronice anexat la dosar, Completul constată că apelantul Gheorghe Sîrghi, prin avocatul său, 5 a fost notificat la 20 noiembrie 2025 despre emiterea încheierii de a nu da curs cererii de apel din 10 septembrie 2025.

Susținerea recurentului privind pretinsa necomunicare a încheierii este neîntemeiată, întrucât comunicarea s-a realizat prin expedierea actului la adresa electronică profesională a avocatei, fără a fi necesară confirmarea suplimentară din partea destinatarului. Rolul instanței este de a transmite actul judecătoresc, iar partea interesată are obligația de a întreprinde măsurile necesare pentru protejarea dreptului de acces la instanță, inclusiv prin executarea în termen a indicațiilor instanței.

După cum a statuat Curtea Supreme de Justiție în jurisprudența sa, odată ce instanța de apel a emis o încheiere de a nu da curs cererii de apel, în care obligațiile ce revin apelantului au fost indicate în mod clar, expres și lipsit de echivoc, sarcina respectării acestor indicații aparține exclusiv părții. În aceste circumstanțe, apelantul era ținut să manifeste diligența necesară pentru a se conforma integral și în termen prescripțiilor instanței, asigurând înlăturarea în totalitate și în mod corespunzător a neajunsurilor constatate (a se vedea decizia CSJ nr. 2r-356/25, §27).

Având în vedere că încheierea din 18 decembrie 2025 a Curții de Apel Nord a fost pronunțată cu respectarea normelor procedurale, iar motivele recursului sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge recursul declarat de avocata Irina Godoroja, în interesele lui Gheorghe Sîrghi, și menține încheierea recurată.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,