2ra-1428/23 — inlaturarea obstacolelor in exercitarea dreptului de proprietate

2ra-1428/23 — inlaturarea obstacolelor in exercitarea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Șurîghin Andrei și

Maftei Nina,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maftei

Nina împotriva lui Butnaru Mihail cu privire la înlăturarea obstacolelor la

folosirea bunului imobil și repararea prejudiciului, la cererea de chemare în

judecată depusă de Șurîghin Andrei împotriva Ninei Maftei și Butnaru Mihail cu

privire la obligarea executării obligațiilor contractuale, și la cererea de chemare

în judecată înaintată de Maftei Nina împotriva Agenției Servicii Publice cu

privire la încasarea sumei,

împotriva deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Cahul,

(Dosarul nr.2ra-1428/23

Nr. PIGD 2-19125361-01-2ra-13092023)

Recursurile nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1) CPC. Dezacordul

recurenților cu decizia instanței de apel nu poate constitui temei de casare a acesteia.

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: M. Bușuleac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: N. Bondarenco, I. Dănăilă, S. Pilipenco)

04 martie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursurilor declarate de

Șurîghin Andrei și Maftei Nina,

Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva lui Butnaru Mihail, solicitând lichidarea obstacolelor în urma

încălcării dreptului de proprietate și impunerea la executarea obligației în natură

prin restabilirea hotarelor terenului.

terenul aferent casei de locuit, iar vecinul său Butnaru Mihail, în toamna anului

2015, de sine stătător, samavolnic, a demolat gardul între hotarele ce delimitează

terenurile aferente. La instalarea unui gard nou au fost schimbate hotarele

terenurilor, cauzându-i un prejudiciu. A încercat să soluționeze conflictul pe care

extrajudiciară, cu toate acestea nu s-a soldat cu succes.

sa în proces în calitate de coreclamantă, în ordinea coparticipării procesuale

obligatorii, poziționându-se a fi coproprietarul terenului aferent al reclamantului

Maftei Valeriu.

modificare a temeiului acțiunii, formulată împotriva lui Butnaru Mihail,

solicitând obligarea pârâtului de a înceta atentarea inadmisibilă asupra

construcției amplasate în nemijlocita apropiere de gardul construit de către

acesta, prin amenajarea orificiilor de scurgere a apei și repararea prejudiciului

cauzat în rezultatul ruinării pereților și podeaua construcției (f.d. 68-69, 101,

vol.I).

împotriva Primăriei orașului Cahul și Tamarei Sîrbu, solicitând constatarea

faptului încălcării dreptului la examinarea cererii în termenul stabilit de lege și

obligarea soluționării cererii și eliberarea răspunsului solicitat în conformitate cu

art.16 alin.(3) din Legea cu privire la petiționare.

adresat Primăriei orașului Cahul cu cererea nr.2704, însă în termenul de 30 zile

stabilit de legislație, până în prezent nu a primit niciun răspuns.

1

calitate de intervenient accesoriu, Oficiul teritorial Cadastral Cahul în cauza

civilă, la acțiunea dânsei împotriva Primăriei or. Cahul și Tamarei Sîrbu, drept

motiv invocând că la 28 decembrie 2016 a depus cererea nr.2704, prin care a

informat Primăria or. Cahul despre faptul că i s-a încălcat dreptul de proprietate

în urma unei construcții samavolnice, cu depășirea hotarului, situată pe str.

*****, iar prin notificarea nr.02/1-32-301 din 16.02.2017, se face trimitere la

antrenarea organului Cadastral Teritorial Cahul.

împotriva Ninei Maftei și Mihail Butnaru, solicitând obligarea Ninei Maftei să

înlăture factorii de inundare cu ape pluviale a încăperii arendate în baza

contractului de arendă a spațiului nelocativ din 21 iunie 2016 (f.d.35-36, vol.I).

iunie 2016 a închiriat o încăpere nelocativă de la Maftei Nina, însă în încăperea

respectivă pătrunde apa pluvială. Pârâta nu poate să soluționeze problema dată,

deoarece Butnaru Mihail, proprietarul terenului învecinat, îngrădește calea de

acces, prin care se scurg apele pluviale de pe terenul respectiv.

cerere de chemare în judecată împotriva OCT Cahul al Î.S. „Cadastru”, prin care

solicită restituirea sumei achitată în surplus pentru prestarea serviciului

cadastral, invocând că în baza încheierii Judecătoriei Cahul, sediul Central din

18 august 2016, au fost efectuate măsurări a terenului cu nr. cadastral *****,

amplasat în *****, înregistrat după Maftei Nina, și a lotului de pământ ce

aparține lui Butnaru Mihail, amplasat în *****, cheltuielile aferente pentru

efectuarea concluziei specialistului, au fost puse în obligația Ninei Maftei. În

rezultatul efectuării lucrărilor s-a încasat suma de 1244,40 de lei, pe care o

consideră exagerată ca mărime (f.d. 65, vol.I).

statutului procesual din „coreclamantă” în „reclamantă” în cadrul examinării

acțiunii inițiale din 20 ianuarie 2016 depusă împotriva lui Butnaru Mihail.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

atrasă în proces, în calitate de coreclamantă, la acțiunea reclamantului Maftei

Valeriu împotriva pârâtului Butnaru Mihail, privind înlăturarea obstacolelor (f.d.

155, vol.I).

a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu în cauza civilă la

acțiunea reclamantului Maftei Valeriu împotriva lui Butnaru Mihail privind

2

înlăturarea obstacolelor, pe motiv că Butnaru Stepanida este coproprietara

bunului imobil în litigiu (f.d. 150, vol.I).

cererea Ninei Maftei cu privire la aplicarea măsurilor de asigurarea a acțiunii

(f.d.164-165, vol.I).

dispusă conexarea cauzei civile nr.2-47/16, la cererea de chemare în judecată

depusă de Maftei Valeriu împotriva lui Butnaru Mihail cu privire la înlăturarea

obstacolelor, cu cauza civilă nr.2-596/17, la cererea de chemare în judecată

depusă de Șurîghin Andrei împotriva Ninei Maftei cu privire la obligarea

executării obligațiilor contractuale, care se află pe rolul Judecătoriei Cahul

(f.d.157, vol.I).

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial

Cahul de partea pârâtului, în cauza civilă, înaintată la cererea depusă de Maftei

Nina împotriva Primăriei or. Cahul și Tamarei Sîrbu privind constatarea faptului

privind nesoluționarea în termen legal a cererii.

dispus conexarea într-o singură procedură a cauzei civile nr.3-14/2017, la

cererea de chemare în judecată înaintată de Maftei Nina împotriva Primăriei

orașului Cahul și Tamarei Sîrbu, intervenient accesoriu Oficiul Teritorial

Cadastral Cahul cu privire la constatarea faptului privind nesoluționarea în

termen legal a cererii, cu cauza civilă nr.2-47/2016, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Maftei Valerii și Maftei Nina împotriva lui

Butnaru Mihail, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Cahul cu

privire la înlăturarea obstacolelor în urma încălcării dreptului de proprietate și

obligarea acestuia la repunerea terenurilor în situația inițială.

s-a dispus scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată înaintată de Maftei

Valeriu și Maftei Nina împotriva lui Butnaru Mihail cu privire la înlăturarea

obstacolelor, din motiv că Maftei Valeriu nu a semnat și nu a depus în judecată

cererea de chemare în cauză, această fiind depusă de o persoană neidentificată

fără anexarea împuternicirilor (f.d. 207, vol.I).

încheierea din 28 februarie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, prin care

a fost scoasă de pe rol acțiunea civilă depusă de Maftei Valeriu și Maftei Nina

împotriva lui Butnaru Mihail cu privire la revendicarea terenului prin restabilirea

hotarului, încetarea atentării inadmisibile și repararea prejudiciului (f.d. 23,

vol.II).

3

cauza nominalizată a fost redistribuită după competență, judecătorului

specializat în examinarea acțiunilor de contencios administrativ al Judecătoriei

Cahul (f.d.66-68, vol.II).

Evgheni Bancov) s-a dispus separarea într-un proces aparte pretențiile de drept

comun, la cererea de chemare în judecată înaintată de Maftei Nina împotriva lui

Butnaru Mihail cu privire la înlăturarea obstacolelor; cererea de chemare în

judecată depusă de Șurîghin Andrei împotriva Ninei Maftei și Butnaru Mihail cu

privire la obligarea executării obligațiilor contractuale; cererea de chemare în

judecată înaintată de Maftei Nina împotriva Oficiului Cadastral Cahul și ÎS

”Cadastru” privind încasarea sumei, de pretențiile de contencios administrativ,

la cererea de chemare în judecată înaintată de Maftei Nina împotriva Primăriei

mun. Cahul și Sîrbu Tamara, intervenient accesoriu Oficiul Teritorial Cadastral

Cahul privind contestarea acțiunilor, și la cererea de chemare în judecată

înaintată de Șurîghin Andrei împotriva Primăriei mun. Cahul cu privire la

constatarea încălcării dreptului și repararea prejudiciului (f.d. 73-75, vol.II).

(jud. M. Bușuleac) s-a acceptat în procedură contencioasă cererea de chemare în

judecată depusă de Maftei Nina împotriva lui Butnaru Mihail cu privire la

lichidarea obstacolelor, cererea de chemare în judecată depusă de Șurîghin

Andrei împotriva Ninei Maftei și Butnaru Mihail cu privire la obligarea

executării obligațiilor contractuale, și cererea de chemare în judecată depusă de

Maftei Nina împotriva Oficiului Cadastral Cahul și ÎS „Cadastru” cu privire la

încasarea sumei (f.d.80, vol.II).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins ca întemeiată acțiunea civilă depusă de Maftei Nina împotriva lui

Mihail Butnaru cu privire la lichidarea obstacolelor. S-a respins acțiunea civilă

ca neîntemeiată depusă de Șurîghin Andrei împotriva Ninei Maftei cu privire la

obligarea executării obligațiilor contractuale. S-a respins acțiunea civilă ca fiind

neîntemeiată depusă de Maftei Nina împotriva Agenției Servicii Publice cu

privire la încasarea sumei.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

4

Central a fost respinsă cererea înaintată de Maftei Nina cu privire la emiterea

unei hotărâri suplimentare (f.d. 13-15, vol. III).

recursul declarat de Maftei Nina și menținută încheierea din 26 septembrie 2022

a Judecătoriei Cahul, sediul Central (f.d. 38-41, vol. III).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

hotărârii primei instanțe (f.d.105-106, vol.II).

declarat de Nina Maftei (f.d.107-108, vol.II).

motivarea cererii de apel, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu

restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată

(f.d.147-152, vol.II).

ASPECTE DE PROCEDURĂ

cererii de apel depusă de apelanții Nina Maftei și Șurîghin Andrei, și s-a acordat

apelanților termen pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime

de 450 de lei și a apelului motivat (f.d.124-127, vol.II).

prelungit termenul de prezentare a apelului motivat (f.d.140-143, vol.II).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarate de Maftei Nina și Șurîghin Andrei, și menținută hotărârea din 27

decembrie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Nina s-a adresat cu acțiune împotriva lui Butnaru Mihail privind lichidarea

obstacolelor la folosirea dreptului de proprietate. În cadrul ședinței s-a constatat

că la 05 aprilie 2016 reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului

imobil cu numărul cadastral *****, cu suprafața de ***** ha, în baza

contractului de vânzare cumpărare nr.***** din 05 aprilie 2016, fapt ce rezultă

din extrasul din Registrul bunurilor imobile eliberat la 17 aprilie 2016 de către

Agenția Relații Funciare și Cadastru, Oficiul Cadastral Teritorial Cahul filiala

5

Î.S. „Cadastru”(vol.I f.d.84), iar pârâtul Butnaru Mihail a dobândit dreptul de

proprietate, cu 1.0 cotă-parte asupra bunului imobil cu numărul cadastral *****,

cu suprafața de ***** ha, în temeiul titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren din 20.03.2002 (f.d.117, vol.I).

Judecătoriei Cahul, inginerul cadastral al OTC Cahul, Ajder Ruslan, a efectuat

măsurări cadastrale în vederea constatării hotarului dintre terenurile cu nr.*****

și nr.*****, cu delimitarea terenurilor, dacă se suprapun (f.d. 87, vol.I).

de a respinge pretenția formulată de Maftei Nina referitor la demolarea gardului

ridicat de Butnaru Mihail, întrucât nu s-a demonstrat că ultimul a acaparat ilegal

o porțiune din terenul ce-i aparține Ninei Maftei. Mai mult, Maftei Nina a fost

citată legal de către Oficiul Cadastral Teritorial Cahul cu privire la executarea

lucrărilor de actualizare a planului cadastral a bunului imobil cu nr. cadastral

*****, cu participarea reprezentantului Primăriei or. Cahul, arhitectului-șef al

or. Cahul și a lui Mihail Butnaru, deși reclamanta a recepționat scrisoarea

menționată, totuși aceasta nu s-a prezentat la fața locului, fiind imposibilă

executarea lucrărilor în lipsa solicitantei, lucrările fiind sistate, fără a stabili dacă

hotarul dintre vecini a fost depășit.

că Nina Maftei nu a probat faptul recepționării plicului cu citația anume în a doua

parte a zilei, argumentele acesteia fiind declarative.

de fond privitor la respingerea acțiunii civile înaintată de Șurîghin Andrei,

deoarece pretențiile acestuia înaintate împotriva Ninei Maftei cu privire la

obligarea executării obligațiilor contractuale, nu au fost susținute de reclamant,

cât și nici nu au fost înaintate pretenții în acest sens în cererea de apel.

respingerea acțiunii înaintată de Maftei Nina împotriva Agenției Servicii Publice

cu privire la încasarea sumei, odată ce reclamanta/apelantă nu s-a adresat

nemijlocit cu cerere la Agenția Servicii Publice privind restituirea sumei achitate

în surplus pentru serviciul solicitat sau pentru returnarea sumei achitate ca

rezultat al neexecutării lucrărilor de actualizare a planului cadastral a bunului

imobil

Șurîghin Andrei, sunt incerte, nefiind probate prin dovezi concludente și

pertinente. Or, înaintând față de intimatul/pârât Butnaru Mihail, pretenții privind

lichidarea obstacolelor, apelanta Maftei Nina nu a depus eforturi în vederea

întreprinderii unor măsuri pentru stabilirea hotarelor.

6

Șurîghin Andrei referitor la citarea necorespunzătoare a Ninei Maftei pentru a

participa la acțiunile de măsurare a hotarelor terenurilor în litigiu după cum

statuează dispozițiile art.102 din Codul de procedură civilă, or, prevederile

normei date de drept se referă la citarea și înștiințarea judiciară pentru

participarea la ședința de judecată, cât privește citarea la acțiunile de măsurare,

actele cauzei denotă contrariul. La acest aspect, instanța de apel a remarcat că

Nina Maftei nu a prezentat probe incontestabile, care ar confirma temeinicia

pretențiilor invocate.

concludente, care cert ar demonstra amplasarea ilegală de către intimatul/pârât

Butnaru Mihail a gardului în litigiu, pretins că ar depăși linia de hotar al terenului

apelantei Nina Maftei, în speță, lipsind act de delimitare a hotarelor în natură,

dintre terenul apelantei Maftei Nina și cel al intimatului Butnaru Mihail.

încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în cadrul procesului dat de

judecată.

interesele intimatului/pârât Butnaru Mihail au fost reprezentate de avocatul Oleg

Gorlenco, în baza contractului de asistență juridică nr.17-c din 13 mai 2016, în

calitate de onorariu fiind indicată suma de 5000 de lei.

instanța de apel a concluzionat că cuantumul cheltuielilor suportate de intimat

au fost justificate, având în vedere că asistența juridică acordată ultimului a fost

pentru o perioada mai mare de 4 ani.

asistență juridică în mărime de 5000 de lei, pretinse de a fi încasate în mod

solidar din contul Ninei Maftei și Șurîghin Andrei în beneficiul lui Butnaru

Mihail, suportate de către ultimul în prezenta cauză civilă, sunt reale și necesare,

ținând cont de volumul de acțiuni întreprinse de apărare, complexitatea cauzei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea parțială a deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Cahul,

în partea încasării din contul său a cheltuielilor de asistență juridică în mărime

de 2500 de lei, cu rejudecarea cauzei la instanța de apel. De asemenea, a solicitat

casarea parțială a încheierii din 20 august 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care

7

a fost impus să achite taxa de stat la depunerea apelului, considerată de recurent

ca fiind calculată eronat.

declarat recurs, solicitând casarea deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel

Cahul, cu rejudecarea cauzei în instanța de apel.

SOLICITĂRILE RECURENȚILOR

de apel au fost încălcate normele de drept material și de drept procedural.

în mod solidar, inclusiv din contul său, în beneficiul intimatului Butnaru

Mihail, a sumei de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică pentru

serviciile avocatului Oleg Gorlenco, creându-i în așa mod o situație mai dificilă

decât cea din hotărârea primei instanțe atacată cu apel.

altfel, nu a fost verificată legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce

privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

instanța de apel prin încheierea din 20 august 2021, eronat a impus ambii

apelanții la plata taxei de stat în mărime de 450 de lei, fără a preciza referitor

la achitare în mod solidar, sau de fiecare în parte, având în vedere că nu dânsul

a depus apelul inițial, dar s-a alăturat la apelul Ninei Maftei, fiind scutit prin

lege de la plata taxei de stat prin prisma art.361 alin.(1) CPC.

sumă de 75 de lei, corespunzător 75% din suma inițială a taxei de stat achitată

în prima instanță de 100 de lei, cu toate acestea dânsul a fost nevoit să se

conformeze încheierii din 20 august 2021 a Curții de Apel Cahul, achitând

partea sa din taxa de stat în mărime de 225 de lei, contrar Legii taxei de stat.

inclusiv din contul dânsului în beneficiul intimatului Butnaru Mihail a

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2500 de lei, precum și eronat a

calculat și i-a impus spre lui plata taxei de stat la depunerea apelului, contrar

prevederilor legale.

drept prevăzute la art.432 alin.(1) din CPC (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023, în vigoare 01.09.2023)

potrivit cărora, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs

8

în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural.

decizia contestată nu conține o motivare argumentată referitor la acțiunea

depusă de către Șurîghin Andrei și acțiunea depusă de către ea, conținând o

apreciere superficială, fără verificarea legalității și temeiniciei hotărârii primei

instanțe în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii

în primă instanță.

lucrărilor de măsurare din 22 septembrie 2016 cu privire la executarea

lucrărilor de măsurare a hotarelor terenurilor, efectuate de către specialistul

cadastral din cadrul Oficiului Cadastral Cahul, din care rezultă că intimatul a

acaparat o porțiune din terenul dânsei cu 1 m 82 cm.

încălcate normele de drept material, în special eronat au fost aplicate

prevederile art.337 din Codul civil (în redacția legii până la 01.03.2019)

„Temeiurile încetării dreptului de proprietate”.

instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

acțiunii, ținând cont de concluzia specialiștilor cadastrali, având în vedere că

intimatul/pârât practic a acaparat ilegal o porțiune din terenul ei, iar instanța de

apel a ignorat toate aceste împrejurări.

art.380 alin.(1)-(3) CPC, or, prin cererea nr.71144 din 15.11.2021, a solicitat

prezentarea probelor care nu au fost soluționate în fond de prima instanță.

în privința pretenției lui Șurîghin Andrei cu privire la obligarea pârâtului să

efectueze lucrările de drenaj a orificiilor în gardul de beton pentru epurarea

normală a apelor pluviale.

la cererea nr.7430, prin care se constată faptul inundării de către apele pluviale

a terenului aferent.

Primăriei mun. Cahul, care a menționat că există o pantă pe linia de delimitare

a hotarelor a terenului său și a pârâtului Butnaru Mihail, fapt ce contribuie la

inundarea bunului imobil amplasat mai jos de pantă.

9

înaintată intimatului cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

alin.(1) lit.e) CPC (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din

01.09.2023), potrivit cărora, recursul este admis dacă: e) hotărârea sau decizia

este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor.

POZIȚIA INTIMATULUI

solicitând să fie respinse recursurile declarate de Șurîghin Andrei și Maftei

Nina, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, pe

care le consideră întemeiate și legale.

cerere la organul cadastral pentru restituirea sumei achitate în surplus pentru

serviciul solicitat, sau pentru returnarea sumei achitate ca rezultat al

neexecutării lucrărilor de actualizare a planului cadastral a bunului imobil.

01.09.2016 a încasat suma de 797,98 de lei, inclusiv de 23 de lei pentru

transport la executarea lucrării. Recurenta Maftei Nina a fost informată de către

SCT Cahul despre faptul că surplusul achitat va fi restituit de către oficiu la

adresarea acesteia.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat

în vigoare la 01 septembrie 2023.

depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei

legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

10

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Șurîghin Andrei și Maftei Nina, au fost depuse după data intrării în vigoare a

Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare 01 septembrie 2023, și vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

civilă (în redacția legii până la modificările operate prin Legii nr.246 din

31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată

neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia

legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-

verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023):

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului,

se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e)

hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost

pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

11

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023):

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Cahul a pronunțat dispozitivul deciziei, în

ședință publică, la 26 aprilie 2023.

expediat copia deciziei integrale (motivate), în adresa lui Șurîghin Andrei și

Ninei Maftei, fapt ce rezultă din scrisoarea de expediere a actului judecătoresc

(f.d.72, vol.III), însă la dosar nu se atestă date când au fost recepționate de către

recurenți.

recepționat copia deciziei motivate, întru confirmarea celor invocate a anexat

la recurs copia plicului (f.d.82 verso, vol.III). La fel, Maftei Nina în recurs a

subliniat că copia deciziei motivate a recepționat-o la 05 septembrie 2023,

anexând în acest sens copia avizului poștal de recepție și a plicului (f.d.114,

vol.III).

Șurîghin Andrei, și respectiv la 06 noiembrie 2023 de către Maftei Nina, se

consideră ca fiind depuse în interiorul termenului prevăzut la art.434 alin.(1)

CPC.

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute

12

în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare la data

declarării recursului.

pe temeiurile de drept prevăzute de art.432 alin.(1) din CPC (în redacția legii

până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023, în vigoare

01.09.2023) potrivit cărora, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să

declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

reține că după cum s-a menționat supra prin Legea nr.246 din 31.07.2023 a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

prevederile Codului de procedură civilă, în special au fost modificate și

temeiurile recursului prevăzute la art.432, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

2023, adică după intrarea în vigoare a modificărilor operate la articolul 432

CPC, dispozițiile căruia au un text diferit de cel al articolul 432 prevăzut în

redacția legii până la modificările intrate în vigoare din 01 septembrie 2023.

Justiție atestă că recursul declarat de Șurîghin Andrei nu se încadrează în

temeiurile de drept prevăzute la art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă,

în vigoare din 01 septembrie 2023, respectiv, urmează a fi considerat

inadmisibil.

cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor

critici care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1) din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data declarării recursului (08.09.2023). Or, recursul nu se

poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea

greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt

și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

13

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia în fapt.

civilă stabilește că instanța de recurs verifică legalitatea deciziei atacate doar

în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs

să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs.

reține că din analiza recursului declarat de ultima rezultă că aceasta și-a

întemeiat recursul pe prevederile art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură

civilă (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023),

potrivit cărora recursul este admis dacă: e) hotărârea sau decizia este arbitrară

ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

civilă, Maftei Nina la fel susține că decizia instanței de apel este arbitrară și

bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

alin.(1) art.432 din Codul de procedură civilă, noțiunea de hotărâre arbitrară ori

de apreciere vădit nerezonabilă a probelor urmează a fi stabilită în coraportul

dintre mai multe principii.

lit.e) CPC, Curtea Supremă de Justiție ține cont, inclusiv, de sensul atribuit

acestei noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, de exemplu,

în cauza Bochan v. Ucraina (nr.2), 05 februarie 2015, §62, Curtea Europeană

a notat că o decizie judecătorească este arbitrară dacă, în esență, nu are nicio

bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură între faptele

litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea Europeană consideră

că o asemenea decizie reprezintă o „denegare a dreptății”. De asemenea, în

cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, §75, Curtea Europeană a

notat că se poate considera că printr-o decizie judecătorească a fost comisă o

„eroare vădită” dacă instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio

instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată și că aceasta este aptă să perturbe

caracterul echitabil al procedurii.

actele normative, la interpretarea actului normativ se ține cont de nota de

fundamentare, care a însoțit proiectul actului normativ respectiv și de alte

documente care permit identificarea voinței autorității publice care a adoptat, a

aprobat sau a emis actul normativ.

următoarele: „…Utilizarea noțiunii de „hotărâre arbitrară” derivă din practica

14

CtEDO, fiind utilizată pentru a defini situația în care judecătorii nu aduc nici o

motivare pentru deciziile/hotărârile luate, sau când acestea sunt bazate pe

greșeli evidente de fapt sau de drept comise de judecători. În esență, la categoria

hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate cu bună știință

contrar legii (în contextul art. 307 Cod penal)…”. Iar, în nota de subsol la textul

menționat în paragraful precedent, nota informativă aduce mai multe exemple

din jurisprudența CtEDO în care hotărârile au fost considerate arbitrare sau

bazate pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Nota de subsol menționează

următoarele în ceea ce privește cauzele civile: „Exemple de procedură civilă:

Respingerea fără o motivarea clară a unui recurs într-o cauză civilă și

menținerea unei decizii care era în mod clar contrară circumstanțelor cauzei,

chiar dacă recurentul indica expres asupra acestei contradicții (Dulaurans v.

France, 2000, §38). Refuzul judecătorilor, fără vreun motiv, de a anula ordinul

de eliberare din funcție, care era bazat pe un raport de evaluare a performanțelor

anulat anterior de aceiași judecători (Tel v. Turkey, 2017). Anularea de către

instanța de recurs a deciziei instanței de fond (prin care au fost acordate

compensații prevăzute de legislația muncii) fără a explica în vreun fel acest

lucru și fără a face referire la lege, care prevedea aceste compensații

(Anđelković v. Serbia, 2013; Lazarević v. Bosnia and Herzegovina, 2020).

arbitrară” urmează a fi definită prin prisma jurisprudenței CtEDO. În

jurisprudența sa, CtEDO deseori folosește împreună sintagmele „hotărârea

arbitrară” și hotărâre „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”,

fără a face o distincție clară între ele. Nota informativă menționează totuși că

„la categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate cu bună

știință contrar legii (în contextul art.307 Cod penal)”. Rezultă că în cazul

hotărârii arbitrare, carența principală vizează încălcarea unei norme legale

imperative, adică a unei prevederi normative care nu oferă nicio discreție

judecătorului. Lipsa discreției poate rezulta din claritatea textului prevederii

normative, fie din practica uniformă și clară de aplicare a normei. Această

carență nu se poate datora unei simple greșeli, ci trebuie comisă cu bună știință

sau ca urmare a unei erori inexplicabile. Suntem în prezența unor asemenea

situații atunci când instanța de judecată adoptă o hotărâre ce contravine unei

norme imperative invocate participanții la proces sau de instanța judecătorească

ierarhic superioară, fără a explica convingător de ce nu aplică acea normă.

Constituționale din Hotărârea nr.2 din 16.01.2025 (pct.149-150), potrivit căreia

pentru a elucida înțelesul textelor contestate (inter alia ”hotărâre arbitrară”),

destinatarii pot avea în vedere, inclusiv, sensul atribuit acestei noțiuni de Curtea

15

Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, de exemplu, în cauza Bochan v.

Ucraina (nr. 2), 5 februarie 2015, §62, Curtea Europeană a notat că o decizie

judecătorească este arbitrară dacă, în esență, nu are nicio bază juridică în

dreptul intern și nu stabilește nicio legătură între faptele litigiului, legea

aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea Europeană consideră că o asemenea

decizie reprezintă o „denegare a dreptății”. De asemenea, în cauza Balliktaș

Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, §75, Curtea Europeană a notat că se poate

considera că printr-o decizie judecătorească a fost comisă o „eroare vădită”

dacă instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță

rezonabilă nu ar comite-o vreodată și că aceasta este aptă să perturbe caracterul

echitabil al procedurii.

ar justifica constatarea că decizia instanței de apel ar fi emisă contrar normelor

imperative aplicabile speței, precum și nici instanța de recurs nu a stabilit din

textele hotărârilor contestate, raportate la circumstanțele cauzei.

probelor” se referă în substanță la aprecierea probatoriului. Pentru admiterea

unui recurs în baza acestei sintagme este necesară întrunirea cumulativă a

următoarelor condiții: a) hotărârea să se bazeze pe o aprecierea eronată a

probelor; b) aprecierea să fie vădit nerezonabilă; c) hotărârea contestată se

bazează în mod determinant pe această apreciere.

admiterea recursului în temeiul art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură

civilă, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată

rațional. De asemenea, această eroare trebuie să fie determinantă pentru soluția

din hotărârea contestată, îi revine recurentului obligația să convingă instanța de

recurs că aceste elemente sunt întrunite.

arbitrar sau irațional de către instanța de apel. Prin urmare, acest temei de recurs

este vădit neîntemeiat.

atât „arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”,

însă fiecare din cele două sintagme urmează a fi invocate și bine argumentate

separat.

remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din

Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau

16

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Justiție concluzionează că recursurile declarate de Șurîghin Andrei și Maftei

Nina nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1) CPC. Or,

recursurile conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse anterior care

au fost analizate și apreciate corespunzător de instanța de apel.

Andrei și Maftei Nina la un proces echitabil garantat de art.6§1 CEDO.

soluția pronunțata de instanța de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii,

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, fapt ce nu constituie temei de casare a deciziei

recurate, or, soluția emisă de instanța de apel a fost bazată pe probele

administrate la dosar.

recursurile depuse conțin obiecții care au fost analizate de către Curtea de Apel

Cahul, fiind apreciate pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare

și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor,

călăuzindu-se de lege.

cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor

critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia deciziei contestate și care se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data declarării recursului. Or, recursurile nu se poate limita la o

simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum

și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un

text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a

prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument.

Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt

care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

că admisibilitatea recursurilor trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea

17

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-

1,11p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1

(Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

Justiție concluzionează că recursurile declarate de Șurîghin Andrei și Maftei

Nina, urmează a fi considerate inadmisibile.

de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibile recursurile declarate de către Șurîghin Andrei și

Maftei Nina.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecătorii Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

18