2ra-1044/24 — partajarea în natură a bunurilor imobile proprietate comună pe cote-părti si stabilirea modului de folosintă a acestora
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- partajarea în natură a bunurilor imobile proprietate comună pe cote-părti si stabilirea modului de folosintă a acestora
- Temei legal
- Recurs declarat dupa 01 septembrie 2023. Recursul este vadit neintemeiat, in temeiul art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedura civila. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei
2ra-1044/24 — partajarea în natură a bunurilor imobile proprietate comună pe cote-părti si stabilirea modului de folosintă a acestora (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Bumbac Lucia vs. Levcenco Igor
cu privire la partajarea în natură a bunurilor imobile proprietate comună pe
cote-părți și stabilirea modului de folosință a acestora,
împotriva deciziei din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1044/24
NR. PIGD 2-20144642-01-2ra-20092024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat,
în temeiul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Dezacordul
recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a
ei.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. S. Ghercavii
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu
18 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de
către Levcenco Igor, reprezentat de avocatul Ciuru Igor,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 noiembrie 2020, Bumbac Lucia a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Levcenco Igor cu privire la partajarea în natură a
bunurilor imobile proprietate comună pe cote-părți și stabilirea modului
de folosință a acestora.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, la
21.08.2019, în baza contractului de vânzare-cumpărare, Bumbac Lucia
a devenit proprietară a 2/3 cotă-parte din bunul imobil situat în
XXXXXXXXXXX, care constă din terenul cu nr. cadastral XXXXXX,
cu suprafața de XXX ha, construcție – casă individuală de locuit cu
suprafața de XXX m.p., cu nr. cadastral XXXXXX.01 și construcțiile
auxiliare – sarai, garaj, care la moment îi aparțin cu drept de proprietate
și nu sunt careva grevări. Iar, cota-parte restantă din bunul imobil îi
aparține lui Levcenco Igor.
Evidențiază că, în perioada procurării și intrării în posesie a bunului
nominalizat, relațiile cu Levcenco Igor erau foarte bune, însă, ulterior,
reclamanta a făcut concluzia că prin comportamentul său, pârâtul face
abuz în folosirea bunului, folosind o parte mult mai mare decât îi revine.
Susține că, prin acțiunile sale pârâtul schimbă destinația terenului, în
ogradă sunt construcții auxiliare neautorizate, care sunt folosite în
exclusivitate de pârât și nu pe cote-părți stabilite. Din aceste
considerente relațiile dintre ei au devenit tensionate.
Notează că, a încercat să discute cu pârâtul pentru a ajunge la un
contract de partaj între coproprietari, ulterior s-a încercat și prin
somație, însă pârâtul este împotriva delimitării cotelor-părți.
În drept, au fost invocate prevederile art. 543-546, 557, 561, 564 din
Codul civil, art. 166-167 din Codul de procedură civilă.
Având în vedere circumstanțele de fapt și de drept menționate, solicită
partajarea în natură a bunului imobil situat în XXXXXXXXXXX, nr.
cadastral XXXXXX, proprietate comună pe cote-părți a fiecărui
proprietar, și anume: să i se atribuie în natură reclamantei cota-parte 2/3
din bunurile imobile: casa de locuit cu suprafața de XXX m.p., cu nr.
1
cadastral XXXXXX.01 și construcții auxiliare, terenul cu suprafața de
XXX ha, cu nr. cadastral XXXXXX; să i se atribuie în natură pârâtului
cota-parte 1/3 din bunurile imobile: casa de locuit cu suprafața de XXX
m.p., cu nr. cadastral XXXXXX.01 și construcții auxiliare, terenul cu
suprafața de XXX ha, cu nr. cadastral XXXXXX; obligarea pârâtului
să nu creeze obstacole la folosirea și la îngrădirea lui; să fie stabilit
modul de folosire a bunurilor imobile situate pe adresa:
XXXXXXXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; precum și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Pe parcursul examinării cauzei, Bumbac Lucia, reprezentată de
avocatul Janu Anatolie, a depus cerere de majorare a pretențiilor din
acțiune, prin care suplimentar s-a solicitat demolarea construcțiilor
temporare și neautorizate existente pe terenul pentru construcții cu
suprafața de XXX ha, cu nr. cadastral XXXXXX, situat în
XXXXXXXXXXXX și anume: construcția Lit.1-03 (magazie) cu
suprafață la sol XX m.p., construcția Lit.2-04 (beci) cu suprafață la sol
XX m.p., construcția Lit.3-02 (garaj) cu suprafață la sol XX m.p. Or,
nici reclamantul și nici pârâtul nu dețin careva drept de proprietate
asupra construcțiilor nominalizate, care s-au construit în lipsa
autorizației de construire, fiind executate din scânduri. Starea acestora
este deplorabilă și pune în pericol viața și sănătatea persoanelor aflate
pe acest teren (vol. I, f. d. 128-129).
Prin hotărârea din 13 mai 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Bumbac Lucia
către Levcenco Igor privind partajul în natură a bunului proprietate
comună pe cote-părți, stabilirea modului de folosință a bunului,
înlăturarea obstacolelor, demolarea construcțiilor și încasarea
cheltuielilor de judecată. S-au partajat în natură bunurile imobile din
XXXXXXXXXX, conform cotelor-părți deținute și s-a stabilit modul
de folosință după cum urmează: s-a atribuit în folosință comună lui
Bumbac Lucia și Levcenco Igor suprafața de teren XXX ha., nr.
cadastral XXXXXXX (hașurat în galben pe Plan Geometric). S-a
atribuit lui Bumbac Lucia în folosință individuală suprafața de teren
XXXXX ha (hașurat în roz pe Plan Geometric), ceea ce constituie 2/3
cota-parte. Din bunul imobil nr. cadastral XXXXXX.01 (casa de locuit
individuală), suprafața la sol XXX m.p., suprafața totală XXX m.p.
alcătuită din încăperea nr. 4 cameră de locuit cu suprafața 16,3 m.p.,
încăperea nr. 5 cameră de locuit cu suprafața 9,2 m.p., încăperea nr. 6
bucătărie cu suprafața 11,7 m.p., încăperea nr. 7 baie cu suprafața 4,6
m.p., ceea ce constituie 2/3 în folosință individuală. S-a atribuit lui
Levcenco Igor în folosință individuală suprafața de teren XXXX ha.,
(hașurat în albastru pe Plan Geometric), ceea ce constituie 1/3 cotă-
parte. Din bunul imobil nr. cadastral XXXXXX.01 (casa de locuit
2
individuală), suprafața la sol XXX m.p., suprafața totală XXX m.p.
alcătuită din încăperea nr. 3 camera de locuit cu suprafața XXX m.p.,
încăperea nr. 10 camera de locuit cu suprafața 7,8 m.p., ceea ce
constituie 1/3 în folosință individuală. S-a obligat Levcenco Igor să nu
creeze impedimente pentru Bumbac Lucia la dreptul său de proprietate
precum și la proprietatea în folosință comună. S-a încasat de la
Levcenco Igor în beneficiul lui Bumbac Lucia cheltuieli de judecată în
sumă de 8105 (opt mii o sută cinci) lei. S-a respins cerința reclamantei
Bumbac Lucia către Levcenco Igor privind demolarea construcțiilor –
magazie cu suprafața XX m.p., beci cu suprafața XX m.p., garaj cu
suprafața XX m.p.
La 13 mai 2022, Bumbac Lucia, reprezentată de avocatul Janu Anatolie,
a depus cerere de apel (nemotivată) împotriva hotărârii din 13 mai 2022
a Judecătoriei Bălți, sediul Central, iar la 06 iulie 2022 a depus cerere
de apel (motivată), prin care s-a solicitat casarea în parte a hotărârii din
13 mai 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și emiterea unei noi
hotărâri, prin care să fie stabilit modul individual de folosință a
terenului (pe porțiunea lăsată în folosință comună), inclusiv și pe
porțiunea terenului ocupată de construcții neautorizate, proporțional
cotelor-părți deținute, cu micșorarea suprafeței terenului lăsat pentru
folosința comună a părților, precum și anularea dispoziției referitor la
respingerea cerinței de demolare a construcțiilor neautorizate.
La 27 mai 2022, Levcenco Igor, reprezentat de avocatul Ciuru Igor, a
depus cerere de apel împotriva hotărârii din 13 mai 2022 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central, iar prin încheierea din 11 iulie 2022 a Curții de
Apel Bălți, menținută prin decizia din 14 septembrie 2022 a Curții
Supreme de Justiție, aceasta a fost restituită.
Prin decizia din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a admis cererea
de apel declarată de avocatul Janu Anatolie în interesele Luciei
Bumbac. S-a casat hotărârea judecătoriei Bălți, sediul Central din 03
mai 2022, cu emiterea unei noi hotărâri după cum urmează: S-a stabilit
modul de folosință a terenului cu nr. cadastral XXXXXX,
XXXXXXXXXXXXXXXX cu suprafața de XXX ha, având în vedere
schema de amplasare și poziția construcțiilor pe terenul litigant, ținând
cont strict de condițiile principale de formare a bunurilor imobile,
corespunzător cotelor părți ideale de 1/3 și 2/3 conform Raportului de
expertiză judiciară nr. 1779-1781 din 27.11.2023, potrivit căruia: lui
Igor Levcenco i se atribuie 0,0137 ha cu sectorul de teren marcat de
punctele 1-2-15-14-13-1 și 9-10-19-18-9 (Anexa nr.1 porțiunea de teren
hașurată cu colorant de culoare albastră), Luciei Bumbac i se atribuie
0,0275 ha, cu sectorul de teren marcat de punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-
10-11-12-13-1 (Anexa nr.1 porțiunea de teren hașurată cu colorant de
3
culoare verde). Conform variantei propuse a modului de folosință a
terenului cu nr. cadastral XXXXXX, XXXXXXXXXXXXXXXX se
instituie următoarele servituți: - Servitutea 1 cu suprafața de 0,005559
ha (55,59 m.p.) cu sectorul de teren marcat de punctele 3-4-5-6-7-8-9-
18-17-3 (Anexa nr.1 porțiunea de teren hașurată cu colorant de culoare
verde cu grilă roșie), în favoarea terenului dominant ce-i revine
coproprietarului Levcenco Igor, pe terenul aservit ce-i revine
coproprietarului Bumbac Lucia; - Servitutea 2 cu suprafața de 0,00211
ha (21,10 m.p.) cu sectorul de teren marcat de punctele 2-3-17-16-15-2
(Anexa nr. l porțiunea de teren hașurată cu colorant de culoare albastră
cu grilă roșie), în favoarea terenului dominant ce-i revine
coproprietarului Bumbac Lucia, pe terenul aservit ce-i revine
coproprietarului Levcenco Igor. S-a încasat de la Igor Levcenco în
beneficiul Luciei Bumbac suma de 17830 lei cu titlu de cheltuieli de
judecare a cauzei.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, potrivit
certificatului eliberat de ÎI Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral
Teritorial la 16.09.2020, Bumbac Lucia este proprietară a 2/3, iar
Levcenco Igor este proprietarul a 1/3, din bunurile imobile situate în
XXXXXXXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX și cu nr. cadastral
XXXXXX.01.
Instanța de apel a reținut că, prin încheierea din 03.11.2022 a Curții de
Apel Bălți, s-a admis demersul înaintat de reprezentantul apelantei
Bumbac Lucia, Josanu Anatolie și s-a dispus efectuarea unei expertize
judiciare, iar expertului s-a adresat următoarea întrebare: care sunt toate
variantele posibile a modului de folosință a terenului pentru construcții
cu suprafața de XXX ha, cu nr. cadastral XXXXXX, amplasat în
XXXXXXXXXXXX, între coproprietarii Bumbac Lucia și Levcenco
Igor, reieșind din cotele-părți deținute de 2/3 și 1/3, fără a ține cont de
construcțiile temporare și neautorizate existente pe acest teren.
Efectuarea expertizei s-a încredințat Centrului Național de Expertize
Judiciare de pe lângă Ministerul Justiției al RM.
Respectiv, conform Raportului de expertiză nr. 1779-1781 din
27.11.2023, s-a propus într-o singură variantă modul de folosință a
terenului cu nr. cadastral XXXXXX, din XXXXXXXXXXXXXXXX,
cu suprafața de XXX ha, având în vedere schema de amplasare și
poziția construcțiilor pe terenul litigant, ținând cont strict de condițiile
principale de formare a bunurilor imobile, corespunzător cotelor părți
ideale de 1/3 și 2/3 și anume: Levcenco Igor – 0,0137 ha cu sectorul de
teren marcat de punctele 1-2-15-14-13-1 și 9-10-19-18-9 (Anexa nr.1
porțiunea de teren hașurată cu colorant de culoare albastră); Bumbac
Lucia – 0,0275 ha, cu sectorul de teren marcat de punctele 1-2-3-4-5-6-
4
7-8-9-10-11-12-13-1 (Anexa nr.1 porțiunea de teren hașurată cu
colorant de culoare verde). Conform variantei propuse a modului de
folosință a terenului cu nr. cadastral XXXXXX din
XXXXXXXXXXXXX XXXXXX, se instituie următoarele servituți:
Servitutea 1 cu suprafața de 0,005559 ha (55.59 m.p.) cu sectorul de
teren marcat de punctele 3-4-5-6-7-8-9-18-17-3 (Anexa nr.1 porțiunea
de teren hașurată cu colorant de culoare verde cu grilă roșie), în
favoarea terenului dominant ce-i revine coproprietarului Levcenco Igor,
pe terenul aservit ce-i revine coproprietarului Bumbac Lucia; Servitutea
2 cu suprafața de 0,00211 ha (21,10 m.p.) cu sectorul de teren marcat
de punctele 2-3-17-16-15-2 (Anexa nr.1 porțiunea de teren hașurată cu
colorant de culoare albastră cu grilă roșie), în favoarea terenului
dominant ce-i revine coproprietarului Bumbac Lucia, pe terenul aservit
ce-i revine coproprietarului Levcenco Igor (f. d. 34-47, vol. II).
Astfel, la 21.12.2023, avocatul Janu Anatolie a depus în interesele
Luciei Bumbac cerere de concretizare a cerințelor cererii de apel,
solicitând casarea parțială a soluției instanței de fond, cu pronunțarea
unei noi hotărâri prin care să fie stabilit modul de folosință a terenului
proprietate comună pe cote-părți, cu nr. cadastral XXXXXX, suprafața
de XXX ha, din XXXXXXXXXXXXX XXXXXX, potrivit Raportului
de expertiză judiciară nr. 1779-1781 din 27.11.2023.
Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a remarcat faptul că, servitutea este
acel drept real imobiliar, definit ca sarcină care grevează un imobil
pentru uzul și utilitatea imobilului unui alt proprietar. În esență, prin
instituirea unui drept de servitute se generează o sporire a confortului
fondului dominant, utilitatea imobilului rezultând din destinația
acestuia.
Instanța de apel a concluzionat asupra temeiniciei cererii de apel
declarate de avocatul Janu Anatolie în interesele Luciei Bumbac, casării
soluției instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care se
va stabili modul de folosință a terenului cu nr. cadastral XXXXXX,
XXXXXXXXXXXXXXXX, cu suprafața de XXX ha, având în vedere
schema de amplasare și poziția construcțiilor pe terenul litigant, ținând
cont strict de condițiile principale de formare a bunurilor imobile,
corespunzător cotelor părți ideale de 1/3 și 2/3 conform Raportului de
expertiză judiciară nr. 1779-1781 din 27.11.2023.
La 09 septembrie 2024, Levcenco Igor, reprezentat de avocatul Ciuru
Igor, a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs
împotriva deciziei din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care
s-a solicitat casarea deciziei din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți
cu remiterea cauzei la rejudecare, exprimându-și dezacordul cu decizia
în latura determinării modului de folosință a terenului.
5
În motivarea recursului s-a invocat faptul că, instanța de apel nu a ținut
cont de faptul că, există o hotărâre judecătorească irevocabilă a
Judecătoriei Bălți din 28.05.1999 și a lăsat fără apreciere Raportul de
constatare a specialistului nr. 25852 din 23.12.2021.
Apreciază că, instanța de apel a instituit servitutea fără să țină cont de
prezența construcțiilor accesorii, folosite de Levcenco Igor, iar soluția
instanței de apel nu va soluționa litigiul între părți.
În drept, s-au invocat prevederile art. 430, 432 alin. (1) lit. e), art. 434,
445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă.
Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului
copia recursului, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la
recursul declarat.
La 29 octombrie 2024, Bumbac Lucia, reprezentată de avocatul Janu
Anatolie a recepționat corespondența, iar la 28 noiembrie 2024 a depus
în adresa Curții Supreme de Justiție referința, prin care s-a solicitat
respingerea cererii de recurs depuse de Levcenco Igor.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces,
în primul rînd a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de
interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale,
de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.”
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de
aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea
sa în eroare.”
Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
f) recursul este vădit neîntemeiat.”
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
6
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a
Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul declarat de către
Levcenco Igor, reprezentat de avocatul Ciuru Igor, a fost înaintat în
termen. Or, decizia integrală din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți,
i-a fost comunicată avocatului recurentului prin intermediul poștei
electronice la 11 iulie 2024, iar cererea de recurs a fost depusă la 09
septembrie 2024, adică în interiorul termenului de 2 luni, prevăzut de
art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au
intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.
Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului – 09 septembrie
2024.
Completul de judecată notează că, în temeiul art. 442 alin. (1) din Codul
de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date
în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea
hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432 din
același Cod.
Completul de judecată reiterează că, prin cererea de recurs Levcenco
Igor și-a exprimat dezacordul cu determinarea modului de folosință a
terenului, în altă parte decizia nu a fost contestată.
Corespunzător, la examinarea recursului declarat de către Levcenco
Igor împotriva deciziei din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți,
instanța de recurs a verificat legalitatea acesteia în limitele invocate în
recurs, în partea ce vizează determinarea modului de folosință a
terenului.
Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.
Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care
nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un
control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.
7
Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată
că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele
legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția
instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale
normelor de drept material sau procesual.
În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a
probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța
constată că probatoriul a fost analizat de instanța de apel în mod
complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei versiuni
asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă a
probelor.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, în
conformitate cu art. 148 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pentru
elucidarea unor aspecte din domeniul științei, artei, tehnicii,
meșteșugurilor artizanale și din alte domenii, apărute în proces, care cer
cunoștințe speciale, instanța dispune efectuarea unei expertize, la
cererea părții sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile
prevăzute de lege, din oficiu. Actele reviziei ori ale inspecțiilor
departamentale, precum și raportul scris al specialistului, nu pot înlocui
raportul de expertiză și nici exclude necesitatea efectuării expertizei în
aceeași problemă.
Iar, art. 158 alin. (4), (5) și (6) din Codul de procedură civilă prevăd că,
raportul de expertiză este examinat în ședință de judecată și evaluat în
ansamblu cu celelalte probe. Părțile și alți participanți la proces sînt în
drept să obiecteze împotriva raportului de expertiză și împotriva altor
probleme ce țin de acesta. Raportul de expertiză nu este obligatoriu
pentru instanța judecătorească și se apreciază conform art. 130.
Respingerea lui însă trebuie să fie motivată.
Completul de judecată menționează că, instanța de fond a pus la baza
hotărârii raportul de constatare a specialistului nr. 25852 din 23.12.2021
în scopul stabilirii modului de folosință a bunului imobil amplasat în
XXXXXXXXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX.
Totodată, din actele dosarului rezultă că, la examinarea cauzei în fond
nu a fost efectuată expertiza judiciară. Iar, ulterior, la examinarea cauzei
în ordine de apel, părțile au solicitat efectuarea expertizei judiciare.
Astfel, prin încheierea din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-
a admis demersul înaintat de reprezentantul apelantei Bumbac Lucia,
avocatul Janu Anatolie. S-a numit pe dosar efectuarea unei expertize
judiciare, iar pentru soluționare expertului s-a pus următoarea întrebare:
care sunt toate variantele posibile a modului de folosință a terenului
pentru construcții cu suprafața de XXX ha, cu nr. cadastral XXXXXX,
8
amplasat în XXXXXXXXXXXX, între coproprietarii Bumbac Lucia și
Levcenco Igor, reieșind din cotele-părți deținute de 2/3 și 1/3, fără a ține
cont de construcțiile temporare și neautorizate existente pe acest teren.
Efectuarea expertizei s-a încredințat Centrului Național de Expertize
Judiciare de pe lângă Ministerului Justiției al RM, situat pe adresa: mun.
Chișinău, str. Maria Cebotari 2.
În rezultat, a fost întocmit Raportul de expertiză judiciară nr. 1779-1781
din 27.11.2023, care a fost apreciat la justa sa valoare, care este o probă
pertinentă, admisibilă și utilă.
Totodată, la efectuarea expertizei lui Levcenco Igor nu i-a fost încălcat
nici un drept, acesta având posibilitatea să ia cunoștință de încheierea
instanței de judecată privind efectuarea expertizei, să propună
consemnarea în încheierea judecătorească a unor întrebări asupra cărora
expertul urmează să se pronunțe, să înainteze expertului recuzări, să
participe la investigațiile expertului, să ia cunoștință de raportul de
expertiză, să solicite instanței ordonarea efectuării unei expertize
judiciare primare, de bază, individuale, monospecializate sau repetate,
suplimentare, în comisie, complexe și a altor tipuri de expertiză
conform legislației, fapt care nu l-a realizat.
În această ordine de idei se reține că, prin încheierea din 22 februarie
2024, cererea lui Levcenco Igor cu privire la numirea expertizei
judiciare a fost respinsă, iar la emiterea încheierii respective s-a reținut
că, la parvenirea demersului în instanța de apel din partea avocatului
Janu Anatolie în interesele Luciei Bumbac de numire a expertizei,
avocatul Ciuru Igor în interesele lui Levcenco Igor a solicitat să fie
respinsă cererea cu privire la dispunerea efectuării expertize judiciare,
ulterior, făcând cunoștință cu raportul de expertiză, avocatul Ciuru Igor
și-a exprimat dezacordul cu modalitatea de determinare a modului de
folosință propusă prin acest raport, solicitând numirea unei noi
expertize. Colegiul a menționat că, la momentul examinării demersului
înaintat de avocatul Janu Anatolie cu privire la numirea expertizei pe
caz, avocatul Ciuru Igor urma să acorde întrebările apărute, drepturi
care au fost acordate ultimului și de care acesta nu s-a folosit.
Prin urmare, instanța de apel just a reținut concluziile formulate în
Raportul de expertiză judiciară nr. 1779-1781 din 27.11.2023,
constatând că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale
și cuprinde concluzii argumentate, clare și coerente. Iar, în urma
evaluării comparative a materialului probator administrat în cauză,
instanța de apel legal și întemeiat a acordat eficiență probatorie
concluziilor expertizei judiciare, apreciindu-le ca fiind mai pertinente
și utile pentru justa soluționare a litigiului, decât cele reflectate în
raportul de constatare a specialistului nr. 25852 din 23.12.2021.
9
Într-o altă ordine de idei Completul de judecată evidențiază că, puterea
lucrului judecat în partea ce ține de existența hotărârii Judecătoriei Bălți
din 28.05.1999 deja a fost invocată la examinarea cauzei în instanța de
fond, iar cererea de încetare a procesului pe acest temei a fost respinsă
ca neîntemeiată prin încheierea din 02 iunie 2021, or vizează alte părți
(vol. I, f. d. 54).
La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în
examinarea probelor, iar recurentul nu demonstrează caracterul
determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.
Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate
veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluția instanței
ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale
de procedură.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul depus de către Levcenco Igor, reprezentat
de avocatul Ciuru Igor, împotriva deciziei din 18 aprilie 2024 a Curții de
Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Munteanu
10