2ra-1044/24 — Partajarea în natură a bunurilor imobile proprietate comună pe cote-părti si stabilirea modului de folosintă a acestora

La 17 noiembrie 2020, Bumbac Lucia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Levcenco Igor cu privire la partajarea în natură a bunurilor imobile proprietate comună pe cote-părți și stabilirea modului de folosință a acestora.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, la 21.08.2019, în baza contractului de vânzare-cumpărare, Bumbac Lucia a devenit proprietară a 2/3 cotă-parte din bunul imobil situat în XXXXXXXXXXX, care constă din terenul cu nr. cadastral XXXXXX, cu suprafața de XXX ha, construcție – casă individuală de locuit cu suprafața de XXX m.p., cu nr. cadastral XXXXXX.01 și construcțiile auxiliare – sarai, garaj, care la moment îi aparțin cu drept de proprietate și nu sunt careva grevări. Iar, cota-parte restantă din bunul imobil îi aparține lui Levcenco Igor.

Evidențiază că, în perioada procurării și intrării în posesie a bunului nominalizat, relațiile cu Levcenco Igor erau foarte bune, însă, ulterior, reclamanta a făcut concluzia că prin comportamentul său, pârâtul face abuz în folosirea bunului, folosind o parte mult mai mare decât îi revine.

Susține că, prin acțiunile sale pârâtul schimbă destinația terenului, în ogradă sunt construcții auxiliare neautorizate, care sunt folosite în exclusivitate de pârât și nu pe cote-părți stabilite. Din aceste considerente relațiile dintre ei au devenit tensionate.

Notează că, a încercat să discute cu pârâtul pentru a ajunge la un contract de partaj între coproprietari, ulterior s-a încercat și prin somație, însă pârâtul este împotriva delimitării cotelor-părți.

În drept, au fost invocate prevederile art. 543-546, 557, 561, 564 din Codul civil, art. 166-167 din Codul de procedură civilă.

Având în vedere circumstanțele de fapt și de drept menționate, solicită partajarea în natură a bunului imobil situat în XXXXXXXXXXX, nr. cadastral XXXXXX, proprietate comună pe cote-părți a fiecărui proprietar, și anume: să i se atribuie în natură reclamantei cota-parte 2/3 din bunurile imobile: casa de locuit cu suprafața de XXX m.p., cu nr. 1 cadastral XXXXXX.01 și construcții auxiliare, terenul cu suprafața de XXX ha, cu nr. cadastral XXXXXX; să i se atribuie în natură pârâtului cota-parte 1/3 din bunurile imobile: casa de locuit cu suprafața de XXX m.p., cu nr. cadastral XXXXXX.01 și construcții auxiliare, terenul cu suprafața de XXX ha, cu nr. cadastral XXXXXX; obligarea pârâtului să nu creeze obstacole la folosirea și la îngrădirea lui; să fie stabilit modul de folosire a bunurilor imobile situate pe adresa: XXXXXXXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, Bumbac Lucia, reprezentată de avocatul Janu Anatolie, a depus cerere de majorare a pretențiilor din acțiune, prin care suplimentar s-a solicitat demolarea construcțiilor temporare și neautorizate existente pe terenul pentru construcții cu suprafața de XXX ha, cu nr. cadastral XXXXXX, situat în XXXXXXXXXXXX și anume: construcția Lit.1-03 (magazie) cu suprafață la sol XX m.p., construcția Lit.2-04 (beci) cu suprafață la sol XX m.p., construcția Lit.3-02 (garaj) cu suprafață la sol XX m.p. Or, nici reclamantul și nici pârâtul nu dețin careva drept de proprietate asupra construcțiilor nominalizate, care s-au construit în lipsa autorizației de construire, fiind executate din scânduri. Starea acestora este deplorabilă și pune în pericol viața și sănătatea persoanelor aflate pe acest teren (vol. I, f. d. 128-129).

Prin hotărârea din 13 mai 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Bumbac Lucia către Levcenco Igor privind partajul în natură a bunului proprietate comună pe cote-părți, stabilirea modului de folosință a bunului, înlăturarea obstacolelor, demolarea construcțiilor și încasarea cheltuielilor de judecată. S-au partajat în natură bunurile imobile din XXXXXXXXXX, conform cotelor-părți deținute și s-a stabilit modul de folosință după cum urmează: s-a atribuit în folosință comună lui Bumbac Lucia și Levcenco Igor suprafața de teren XXX ha., nr. cadastral XXXXXXX (hașurat în galben pe Plan Geometric). S-a atribuit lui Bumbac Lucia în folosință individuală suprafața de teren XXXXX ha (hașurat în roz pe Plan Geometric), ceea ce constituie 2/3 cota-parte. Din bunul imobil nr. cadastral XXXXXX.01 (casa de locuit individuală), suprafața la sol XXX m.p., suprafața totală XXX m.p. alcătuită din încăperea nr. 4 cameră de locuit cu suprafața 16,3 m.p., încăperea nr. 5 cameră de locuit cu suprafața 9,2 m.p., încăperea nr. 6 bucătărie cu suprafața 11,7 m.p., încăperea nr. 7 baie cu suprafața 4,6 m.p., ceea ce constituie 2/3 în folosință individuală. S-a atribuit lui Levcenco Igor în folosință individuală suprafața de teren XXXX ha., (hașurat în albastru pe Plan Geometric), ceea ce constituie 1/3 cotă- parte. Din bunul imobil nr. cadastral XXXXXX.01 (casa de locuit 2 individuală), suprafața la sol XXX m.p., suprafața totală XXX m.p. alcătuită din încăperea nr. 3 camera de locuit cu suprafața XXX m.p., încăperea nr. 10 camera de locuit cu suprafața 7,8 m.p., ceea ce constituie 1/3 în folosință individuală. S-a obligat Levcenco Igor să nu creeze impedimente pentru Bumbac Lucia la dreptul său de proprietate precum și la proprietatea în folosință comună. S-a încasat de la Levcenco Igor în beneficiul lui Bumbac Lucia cheltuieli de judecată în sumă de 8105 (opt mii o sută cinci) lei. S-a respins cerința reclamantei Bumbac Lucia către Levcenco Igor privind demolarea construcțiilor – magazie cu suprafața XX m.p., beci cu suprafața XX m.p., garaj cu suprafața XX m.p.

La 13 mai 2022, Bumbac Lucia, reprezentată de avocatul Janu Anatolie, a depus cerere de apel (nemotivată) împotriva hotărârii din 13 mai 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, iar la 06 iulie 2022 a depus cerere de apel (motivată), prin care s-a solicitat casarea în parte a hotărârii din 13 mai 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie stabilit modul individual de folosință a terenului (pe porțiunea lăsată în folosință comună), inclusiv și pe porțiunea terenului ocupată de construcții neautorizate, proporțional cotelor-părți deținute, cu micșorarea suprafeței terenului lăsat pentru folosința comună a părților, precum și anularea dispoziției referitor la respingerea cerinței de demolare a construcțiilor neautorizate.

La 27 mai 2022, Levcenco Igor, reprezentat de avocatul Ciuru Igor, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 13 mai 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, iar prin încheierea din 11 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți, menținută prin decizia din 14 septembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, aceasta a fost restituită.

Prin decizia din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a admis cererea de apel declarată de avocatul Janu Anatolie în interesele Luciei Bumbac. S-a casat hotărârea judecătoriei Bălți, sediul Central din 03 mai 2022, cu emiterea unei noi hotărâri după cum urmează: S-a stabilit modul de folosință a terenului cu nr. cadastral XXXXXX, XXXXXXXXXXXXXXXX cu suprafața de XXX ha, având în vedere schema de amplasare și poziția construcțiilor pe terenul litigant, ținând cont strict de condițiile principale de formare a bunurilor imobile, corespunzător cotelor părți ideale de 1/3 și 2/3 conform Raportului de expertiză judiciară nr. 1779-1781 din 27.11.2023, potrivit căruia: lui Igor Levcenco i se atribuie 0,0137 ha cu sectorul de teren marcat de punctele 1-2-15-14-13-1 și 9-10-19-18-9 (Anexa nr.1 porțiunea de teren hașurată cu colorant de culoare albastră), Luciei Bumbac i se atribuie 0,0275 ha, cu sectorul de teren marcat de punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9- 10-11-12-13-1 (Anexa nr.1 porțiunea de teren hașurată cu colorant de 3 culoare verde). Conform variantei propuse a modului de folosință a terenului cu nr. cadastral XXXXXX, XXXXXXXXXXXXXXXX se instituie următoarele servituți: - Servitutea 1 cu suprafața de 0,005559 ha (55,59 m.p.) cu sectorul de teren marcat de punctele 3-4-5-6-7-8-9- 18-17-3 (Anexa nr.1 porțiunea de teren hașurată cu colorant de culoare verde cu grilă roșie), în favoarea terenului dominant ce-i revine coproprietarului Levcenco Igor, pe terenul aservit ce-i revine coproprietarului Bumbac Lucia; - Servitutea 2 cu suprafața de 0,00211 ha (21,10 m.p.) cu sectorul de teren marcat de punctele 2-3-17-16-15-2 (Anexa nr. l porțiunea de teren hașurată cu colorant de culoare albastră cu grilă roșie), în favoarea terenului dominant ce-i revine coproprietarului Bumbac Lucia, pe terenul aservit ce-i revine coproprietarului Levcenco Igor. S-a încasat de la Igor Levcenco în beneficiul Luciei Bumbac suma de 17830 lei cu titlu de cheltuieli de judecare a cauzei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, potrivit certificatului eliberat de ÎI Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial la 16.09.2020, Bumbac Lucia este proprietară a 2/3, iar Levcenco Igor este proprietarul a 1/3, din bunurile imobile situate în XXXXXXXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX și cu nr. cadastral XXXXXX.01.

Instanța de apel a reținut că, prin încheierea din 03.11.2022 a Curții de Apel Bălți, s-a admis demersul înaintat de reprezentantul apelantei Bumbac Lucia, Josanu Anatolie și s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare, iar expertului s-a adresat următoarea întrebare: care sunt toate variantele posibile a modului de folosință a terenului pentru construcții cu suprafața de XXX ha, cu nr. cadastral XXXXXX, amplasat în XXXXXXXXXXXX, între coproprietarii Bumbac Lucia și Levcenco Igor, reieșind din cotele-părți deținute de 2/3 și 1/3, fără a ține cont de construcțiile temporare și neautorizate existente pe acest teren. Efectuarea expertizei s-a încredințat Centrului Național de Expertize Judiciare de pe lângă Ministerul Justiției al RM.

Respectiv, conform Raportului de expertiză nr. 1779-1781 din 27.11.2023, s-a propus într-o singură variantă modul de folosință a terenului cu nr. cadastral XXXXXX, din XXXXXXXXXXXXXXXX, cu suprafața de XXX ha, având în vedere schema de amplasare și poziția construcțiilor pe terenul litigant, ținând cont strict de condițiile principale de formare a bunurilor imobile, corespunzător cotelor părți ideale de 1/3 și 2/3 și anume: Levcenco Igor – 0,0137 ha cu sectorul de teren marcat de punctele 1-2-15-14-13-1 și 9-10-19-18-9 (Anexa nr.1 porțiunea de teren hașurată cu colorant de culoare albastră); Bumbac Lucia – 0,0275 ha, cu sectorul de teren marcat de punctele 1-2-3-4-5-6- 4 7-8-9-10-11-12-13-1 (Anexa nr.1 porțiunea de teren hașurată cu colorant de culoare verde). Conform variantei propuse a modului de folosință a terenului cu nr. cadastral XXXXXX din XXXXXXXXXXXXX XXXXXX, se instituie următoarele servituți: Servitutea 1 cu suprafața de 0,005559 ha (55.59 m.p.) cu sectorul de teren marcat de punctele 3-4-5-6-7-8-9-18-17-3 (Anexa nr.1 porțiunea de teren hașurată cu colorant de culoare verde cu grilă roșie), în favoarea terenului dominant ce-i revine coproprietarului Levcenco Igor, pe terenul aservit ce-i revine coproprietarului Bumbac Lucia; Servitutea 2 cu suprafața de 0,00211 ha (21,10 m.p.) cu sectorul de teren marcat de punctele 2-3-17-16-15-2 (Anexa nr.1 porțiunea de teren hașurată cu colorant de culoare albastră cu grilă roșie), în favoarea terenului dominant ce-i revine coproprietarului Bumbac Lucia, pe terenul aservit ce-i revine coproprietarului Levcenco Igor (f. d. 34-47, vol. II).

Astfel, la 21.12.2023, avocatul Janu Anatolie a depus în interesele Luciei Bumbac cerere de concretizare a cerințelor cererii de apel, solicitând casarea parțială a soluției instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie stabilit modul de folosință a terenului proprietate comună pe cote-părți, cu nr. cadastral XXXXXX, suprafața de XXX ha, din XXXXXXXXXXXXX XXXXXX, potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 1779-1781 din 27.11.2023.

Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a remarcat faptul că, servitutea este acel drept real imobiliar, definit ca sarcină care grevează un imobil pentru uzul și utilitatea imobilului unui alt proprietar. În esență, prin instituirea unui drept de servitute se generează o sporire a confortului fondului dominant, utilitatea imobilului rezultând din destinația acestuia.

Instanța de apel a concluzionat asupra temeiniciei cererii de apel declarate de avocatul Janu Anatolie în interesele Luciei Bumbac, casării soluției instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care se va stabili modul de folosință a terenului cu nr. cadastral XXXXXX, XXXXXXXXXXXXXXXX, cu suprafața de XXX ha, având în vedere schema de amplasare și poziția construcțiilor pe terenul litigant, ținând cont strict de condițiile principale de formare a bunurilor imobile, corespunzător cotelor părți ideale de 1/3 și 2/3 conform Raportului de expertiză judiciară nr. 1779-1781 din 27.11.2023.

La 09 septembrie 2024, Levcenco Igor, reprezentat de avocatul Ciuru Igor, a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a solicitat casarea deciziei din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți cu remiterea cauzei la rejudecare, exprimându-și dezacordul cu decizia în latura determinării modului de folosință a terenului. 5

În motivarea recursului s-a invocat faptul că, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, există o hotărâre judecătorească irevocabilă a Judecătoriei Bălți din 28.05.1999 și a lăsat fără apreciere Raportul de constatare a specialistului nr. 25852 din 23.12.2021.

Apreciază că, instanța de apel a instituit servitutea fără să țină cont de prezența construcțiilor accesorii, folosite de Levcenco Igor, iar soluția instanței de apel nu va soluționa litigiul între părți.

În drept, s-au invocat prevederile art. 430, 432 alin. (1) lit. e), art. 434, 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

La 29 octombrie 2024, Bumbac Lucia, reprezentată de avocatul Janu Anatolie a recepționat corespondența, iar la 28 noiembrie 2024 a depus în adresa Curții Supreme de Justiție referința, prin care s-a solicitat respingerea cererii de recurs depuse de Levcenco Igor.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. 6 (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului – 09 septembrie 2024.

Completul de judecată notează că, în temeiul art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432 din același Cod.

Completul de judecată reiterează că, prin cererea de recurs Levcenco Igor și-a exprimat dezacordul cu determinarea modului de folosință a terenului, în altă parte decizia nu a fost contestată.

Corespunzător, la examinarea recursului declarat de către Levcenco Igor împotriva deciziei din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți, instanța de recurs a verificat legalitatea acesteia în limitele invocate în recurs, în partea ce vizează determinarea modului de folosință a terenului.

Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.

Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă. 7

Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale normelor de drept material sau procesual.

În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța constată că probatoriul a fost analizat de instanța de apel în mod complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei versiuni asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, în conformitate cu art. 148 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pentru elucidarea unor aspecte din domeniul științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor artizanale și din alte domenii, apărute în proces, care cer cunoștințe speciale, instanța dispune efectuarea unei expertize, la cererea părții sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu. Actele reviziei ori ale inspecțiilor departamentale, precum și raportul scris al specialistului, nu pot înlocui raportul de expertiză și nici exclude necesitatea efectuării expertizei în aceeași problemă.

Iar, art. 158 alin. (4), (5) și (6) din Codul de procedură civilă prevăd că, raportul de expertiză este examinat în ședință de judecată și evaluat în ansamblu cu celelalte probe. Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să obiecteze împotriva raportului de expertiză și împotriva altor probleme ce țin de acesta. Raportul de expertiză nu este obligatoriu pentru instanța judecătorească și se apreciază conform art. 130. Respingerea lui însă trebuie să fie motivată.

Completul de judecată menționează că, instanța de fond a pus la baza hotărârii raportul de constatare a specialistului nr. 25852 din 23.12.2021 în scopul stabilirii modului de folosință a bunului imobil amplasat în XXXXXXXXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX.

Totodată, din actele dosarului rezultă că, la examinarea cauzei în fond nu a fost efectuată expertiza judiciară. Iar, ulterior, la examinarea cauzei în ordine de apel, părțile au solicitat efectuarea expertizei judiciare.

Astfel, prin încheierea din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s- a admis demersul înaintat de reprezentantul apelantei Bumbac Lucia, avocatul Janu Anatolie. S-a numit pe dosar efectuarea unei expertize judiciare, iar pentru soluționare expertului s-a pus următoarea întrebare: care sunt toate variantele posibile a modului de folosință a terenului pentru construcții cu suprafața de XXX ha, cu nr. cadastral XXXXXX, 8 amplasat în XXXXXXXXXXXX, între coproprietarii Bumbac Lucia și Levcenco Igor, reieșind din cotele-părți deținute de 2/3 și 1/3, fără a ține cont de construcțiile temporare și neautorizate existente pe acest teren. Efectuarea expertizei s-a încredințat Centrului Național de Expertize Judiciare de pe lângă Ministerului Justiției al RM, situat pe adresa: mun. Chișinău, str. Maria Cebotari 2.

În rezultat, a fost întocmit Raportul de expertiză judiciară nr. 1779-1781 din 27.11.2023, care a fost apreciat la justa sa valoare, care este o probă pertinentă, admisibilă și utilă.

Totodată, la efectuarea expertizei lui Levcenco Igor nu i-a fost încălcat nici un drept, acesta având posibilitatea să ia cunoștință de încheierea instanței de judecată privind efectuarea expertizei, să propună consemnarea în încheierea judecătorească a unor întrebări asupra cărora expertul urmează să se pronunțe, să înainteze expertului recuzări, să participe la investigațiile expertului, să ia cunoștință de raportul de expertiză, să solicite instanței ordonarea efectuării unei expertize judiciare primare, de bază, individuale, monospecializate sau repetate, suplimentare, în comisie, complexe și a altor tipuri de expertiză conform legislației, fapt care nu l-a realizat.

În această ordine de idei se reține că, prin încheierea din 22 februarie 2024, cererea lui Levcenco Igor cu privire la numirea expertizei judiciare a fost respinsă, iar la emiterea încheierii respective s-a reținut că, la parvenirea demersului în instanța de apel din partea avocatului Janu Anatolie în interesele Luciei Bumbac de numire a expertizei, avocatul Ciuru Igor în interesele lui Levcenco Igor a solicitat să fie respinsă cererea cu privire la dispunerea efectuării expertize judiciare, ulterior, făcând cunoștință cu raportul de expertiză, avocatul Ciuru Igor și-a exprimat dezacordul cu modalitatea de determinare a modului de folosință propusă prin acest raport, solicitând numirea unei noi expertize. Colegiul a menționat că, la momentul examinării demersului înaintat de avocatul Janu Anatolie cu privire la numirea expertizei pe caz, avocatul Ciuru Igor urma să acorde întrebările apărute, drepturi care au fost acordate ultimului și de care acesta nu s-a folosit.

Prin urmare, instanța de apel just a reținut concluziile formulate în Raportul de expertiză judiciară nr. 1779-1781 din 27.11.2023, constatând că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale și cuprinde concluzii argumentate, clare și coerente. Iar, în urma evaluării comparative a materialului probator administrat în cauză, instanța de apel legal și întemeiat a acordat eficiență probatorie concluziilor expertizei judiciare, apreciindu-le ca fiind mai pertinente și utile pentru justa soluționare a litigiului, decât cele reflectate în raportul de constatare a specialistului nr. 25852 din 23.12.2021. 9

Într-o altă ordine de idei Completul de judecată evidențiază că, puterea lucrului judecat în partea ce ține de existența hotărârii Judecătoriei Bălți din 28.05.1999 deja a fost invocată la examinarea cauzei în instanța de fond, iar cererea de încetare a procesului pe acest temei a fost respinsă ca neîntemeiată prin încheierea din 02 iunie 2021, or vizează alte părți (vol. I, f. d. 54).

La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în examinarea probelor, iar recurentul nu demonstrează caracterul determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.

Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluția instanței ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale de procedură.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,