2r-481/25 — reperarea prejudiciului material

La 10 mai 2023, SC „FASCONS PLUS” SRL (în procedura simplificată a falimentului) a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Rudacevski Leonid cu privire la reperarea prejudiciului material.

Prin hotărârea din 18 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis integral acțiunea.

La 21 octombrie 2024, Rudacevski Leonid a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 18 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 06 noiembrie 2024, avocatul Palii Alina a depus în interesele lui Rudacevski Leonid o cerere de concretizare, prin care s-a solicitat suplimentar repunerea în termen de declarare a apelului.

Prin încheierea din 06 august 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Rudacevski Leonid împotriva hotărârii din 18 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Iar, prin încheierea din 05 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a restituit cererea de apel declarată de Rudacevski Leonid, inclusiv prin intermediul avocatului Palii Alina, împotriva hotărârii din 18 septembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 05 decembrie 2025, ora 23:34, Rudacevski Leonid, reprezentat de avocatul Palii Alina, a expediat prin intermediul poștei electronice în adresa Curții de Apel Centru cerere de recurs împotriva încheierii din 05 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii contestate și restituirea cauzei spre rejudecare.

În drept, s-au invocat prevederile art. 424 – 428 din Codul de procedură civilă.

Art. 171 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererile de chemare în judecată, cererile de apel, de recurs, de revizuire, de eliberare a ordonanțelor judecătorești, precum și oricare alte cereri sau acte procedurale pot fi depuse în instanța de judecată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, care este unic pentru întreg sistemul judecătoresc. În acest caz, cererea și actele anexate la ea sub formă de documente electronice trebuie să fie semnate cu semnătura electronică calificată.”

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 4261 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă: c) cererea de recurs nu este semnată sau este semnată necorespunzător. (2) Recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute la alin.(1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.”

Art. 40 alin. (1) și (7) din Legea privind identificarea electronică și serviciile de încredere nr. 124 din 19 mai 2022: „(1) Documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă. (7) Modul de utilizare a documentelor electronice în cadrul procedurilor judiciare este reglementat de legislația procesuală.”

Art. 43 alin. (1) și (2) din Legea privind identificarea electronică și serviciile de încredere nr. 124 din 19 mai 2022: 2 „(1) Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document. (2) Verificarea autenticității documentului electronic se efectuează prin verificarea, cu ajutorul dispozitivelor de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic.”

Întru respectarea modalității de semnare electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul guvernamental de semnătură electronică (MSign), care în sensul pct. 3 subpct. 1) și 2) din Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 405 din 02 iunie 2014, este serviciu ce are ca funcții principale: 1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign; 2) asigurarea verificării autenticității semnăturii electronice aplicate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, semnătura pe cererea de recurs nu este doar o formalitate, ci o cerință esențială pentru validitatea actului procesual, având rolul de a certifica identitatea recurentului și consimțământul acestuia. Semnătura servește drept un element de identificare a părții care formulează cererea. Aceasta asigură că documentul provine efectiv de la persoana menționată și că aceasta își asumă responsabilitatea pentru conținutul cererii. Totodată, semnătura reprezintă consimțământul părții cu privire la solicitările formulate și argumentele invocate în cerere.

Reieșind din prevederile art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, în absența semnăturii corespunzătoare, cererea de recurs nu îndeplinește condițiile de formă necesare pentru a fi luată în considerare, iar instanța nu poate proceda la analizarea fondului cererii 3 de recurs. Or, semnătura este o cerință care conferă legalitatea actului procesual, iar nerespectarea acestei formalități afectează validitatea cererii.

Cele enunțate supra denotă că, cererea de recurs pretins a fi depusă de către Rudacevski Leonid, reprezentat de avocatul Palii Alina, nu întrunește condițiile de formă, și anume este semnată necorespunzător, fapt ce generează drept consecință aplicarea prevederilor art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, de restituire a cererii de recurs ca fiind semnată necorespunzător. Or, recurentul, fiind cel interesat în soarta examinării prezentului recurs, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea recursului care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, la caz, prin semnarea acestuia în mod olograf sau cu semnătură electronică avansată calificată.

Astfel, nerespectarea condițiilor impuse de legiuitor față de forma cererii de recurs se datorează în exclusivitate comportamentului neglijent al recurentului, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și să facă uz cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Din considerentele relatate supra și având în vedere faptul că, cererea de recurs pretins a fi depusă de către Rudacevski Leonid, reprezentat de avocatul Palii Alina, nu corespunde cerințelor de formă impuse de Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul urmează a fi restituit.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,