3ra-895/23 — contestarea actului administrativ

În motivarea acțiunii reclamantul Ion Aurel-Lucian a indicat că, prin decizia nr. 5258 din 01 octombrie 2021 Biroul Migrație și Azil i-a respins solicitarea sa, el fiind cetățean român, privind acordarea permisului provizoriu de ședere în Republica Moldova pentru reîntregirea familiei, cu care nu este de acord, considerând-o neîntemeiată și ilegală.

Reclamantul a menționat că, pe tot parcursul examinării solicitării de acordare a permisului provizoriu de ședere în Republica Moldova, până la existența unei hotărâri definitive și irevocabile, în privința sa acționează principiul prezumției nevinovăției. A invocat că până în momentul când instanța de judecată nu va constata că acuzația adusă lui este una temeinică, până la existența unei sentințe de condamnare definitive și irevocabile în cauza în care ar fi fost vizat, toate actele care răsfrâng drepturile și libertățile fundamentale, efectuate de Biroul Migrație și Azil, inclusiv decizia nr. 5258 din 01 octombrie 2021, prin care a fost restrâns dreptul la reîntregirea familiei, reprezintă ingerințe neîntemeiate în drepturile garantate de dreptul intern și internațional și sunt lovite de nulitate absolută.

A afirmat reclamantul că, la emiterea deciziei contestate, a fost lipsit de dreptul de a prezenta probe în argumentarea solicitării adresate Biroului Migrație și Azil, iar autoritatea publică pârâtă a emis decizia contestată bazându-se pe probe neconfirmate și administrate unilaterale, încălcând principiul egalității armelor.

Reclamantul a insistat că prin decizia contestată i-a fost lezat dreptul la viața privată și de familie, reglementat de art. 8 CEDO. În dezvoltarea acestui argument, reclamantul a evidențiat că jurisprudența CtEDO pe domeniul reîntregirii familiei, este extinsă. Unul dintre cele mai importante documente privind reîntregirea familiei, adoptat în cadrul Uniunii Europene, este Directiva 2003/86/CE privind dreptul la reîntregirea familiei, care enumeră o serie de condiții ce trebuie îndeplinite, prevede normele de procedură privind tratarea cererilor de reîntregire a familiei și precizează drepturile membrilor de familie, odată ce este acceptată cererea. Statele membre sunt autorizate să acorde reîntregirea familiei în conformitate cu dispoziții mai favorabile decât Directiva, dar nicidecum mai restrictive. În general, statele membre pot impune o serie de condiții minime pentru reîntregirea familiei, astfel cum sunt definite la art. 7 și 8, articole care includ surse de venit stabile și regulate, cazare și asigurare medicală. Dreptul la reîntregirea 2 familiei este definit ca „un mod necesar pentru a face posibilă viața de familie”, deoarece aceasta creează stabilitate socio-culturală ce facilitează integrarea resortisanților țărilor terțe în statele membre.

A evidențiat că decizia Biroului Migrație și Azil nr. 5258 din 01 octombrie 2021 este nemotivată și contravine dispozițiilor art. 31 și art. 118 Codul administrativ, or, motivarea este cu atât mai necesară cu cât instituția emitentă dispune de o largă putere de apreciere, instanța având rolul de a controla actele administrative individuale. Actul contestat nu indică motivul pentru care ar fi fost respinsă cererea sa.

Reclamantul a declarat că a întemeiat o familie cu Valetina Gherțescu și duc o viață comună din anul 2020, oficializând relațiile la data de 31 iulie 2021. Căsătoria este una reală, formată pe sentimente reciproce și nu pe interese meschine, iar pentru reclamant este ofensator să demonstreze reprezentanților autorității publice că este un om onest, de bună-credință și că într-adevăr are sentimente față de soția sa, dorește de a fi și de a locui împreună cu ea.

Astfel, consideră ilegale, neîntemeiate și abuzive motivele de refuz indicate în decizia contestată, deoarece nu face parte din categoria străinilor cărora li s-a interzis intrarea în Republica Moldova, nu a fost declarat persoană indezirabilă, nu reprezintă o amenințare pentru securitatea națională, ordinea publică, sănătatea publică, nu are interdicții de a intra pe teritoriul Republicii Moldova, nu există și nici nu au fost prezentate probe privind apartenența sa la grupuri criminale organizate transnaționale, ori că ar sprijini activitatea lor.

În aceste condiții, reclamantul a solicitat anularea deciziei Biroului Migrație și Azil nr. 5258 din 01 octombrie 2021 și obligarea Biroului Migrație și Azil de a admite cererea sa cu privire la acordarea dreptului de ședere provizorie în Republica Moldova pentru reîntregirea familiei.

La 27 decembrie 2022 Ion Aurel-Lucian a prezentat motivarea apelului, în termenul prevăzute de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, în condițiile în care hotărârea motivată a instanței de fond a fost notificată reprezentantului apelantului la data de 26 decembrie 2022 ( f.d. 102).

În motivarea recursului recurentul a invocat că nu au fost constatate și elucidate toate circumstanțele cauzei, concluziile instanței de apel expuse în decizie vin în contradicție cu circumstanțele cauzei, precum și că au apărut probe noi.

În acest sens, recurentul a indicat că organul de urmărire penală a Inspectoratului de Pooliție Centru, în urma examinării procesului penal nr. 20210100889 la care face referire intimatul, la 10 mai 2022 a început urmărirea penală în cadrul cauzei penale nr. 2022010641, în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) din Codul penal, pe faptul confecționării de documente oficiale false, în scopul angajării fictive a cetățeanului României, Ion Aurel-Lucian, în vederea obținerii dreptului de ședere provizorie în scop de muncă. În cadrul urmăririi penale Ion Aurel-Lucian a fost recunoscut de către organul de urmărire penală în calitate de bănuit, fapt ce contravine cu alegațiile făcute de către intimat în procesul examinării dosarului de către Curtea de Apel Chișinău, unde acesta a declarat că în cadrul procesului penal nu i-a fost atribuită nicio calitate procesuală. Aceste circumstanțe au fost relatate eronat de către intimat în faza examinării dosarului de către Curtea de Apel Chișinău, din motiv că ultimul, cunoștea despre calitatea atribuită dânsului în cadrul cauzei penale la faza examinării cererii de apel, fapt ce se demonstrează prin următoarele împrejurări și anume: cererea de apel a fost depusă la 27 decembrie 2022, iar calitatea de bănuit i-a fost atribuită la 29 septembrie 2022, înaintea depunerii cererii de apel. Deci, cronologia datării actelor demonstrează că ultimul a relatat eronat circumstanțele cauzei.

Prin ordonanța din 28 decembrie 2022 urmărirea penală în cauza penală nr. 2022010641 a fost încetată, în legătură cu aplicarea amnistiei, iar procesul penal a fost clasat.

În opinia recurentului, prin aceste noi circumstanțe se demonstrează comiterea de către intimat a infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.

La 07 septembrie 2023 Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului și reprezentantului său copia recursului cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel”.

Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Art. 247 din Codul administrativ: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.” 26 . Art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie;”

Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ: „În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Art. 220 alin. (1) din Codul administrativ: „(1) Obținerea probelor în procedura contenciosului administrativ are loc conform art. 87- 93. Potrivit articolului 93 din Codul administrativ, fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. (3) Reglementări suplimentare sau derogatorii sînt admisibile doar în baza prevederilor legale”. 5

Prevederi ale Legii nr 200/16.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova (în vigoare la emiterea actului administrativ contestat) relevante la caz: Articolul 3: „reîntregirea familiei – intrarea și șederea pe teritoriul Republicii Moldova a membrilor de familie a unui străin cu ședere legală pe teritoriul Republicii Moldova sau ai familiei unui cetățean al Republicii Moldova, în scop de păstrare a unității familiei, indiferent de data stabilirii relațiilor de familie”; Articolul 6. Condițiile de intrare a străinilor pe teritoriul Republicii Moldova „(1) Intrarea pe teritoriul Republicii Moldova este permisă străinilor care întrunesc următoarele condiții: c) prezintă documente care justifică scopul intrării, precum și dovada unor mijloace corespunzătoare atît pentru întreținere pe perioada șederii, cît și pentru întoarcere în țara de origine sau pentru tranzit către un alt stat în care există siguranța că li se va permite intrarea; f) nu prezintă pericol pentru securitatea națională, ordinea și sănătatea publică” Articolul 8. Nepermiterea intrării în Republica Moldova „(1) Străinilor nu li se permite intrarea pe teritoriul Republicii Moldova dacă: a) nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art.6 alin.(1); c) există indicii că fac parte din grupuri criminale organizate cu caracter transnațional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;” Articolul 31 Condiții generale privind acordarea dreptului de ședere provizorie „(1) Dreptul de ședere provizorie în Republica Moldova se acordă în baza vizei de lungă ședere, la solicitarea străinului, în scopul pentru care a fost eliberată în condițiile art.19, cu excepția cazurilor prevăzute la art.361, 421, 422, 87 și cap. IV1. (2) Dreptul de ședere provizorie poate fi acordat: c) pentru reîntregirea familiei; ” Articolul

Acordarea dreptului de ședere provizorie „(5) Decizia privind refuzul acordării dreptului de ședere provizorie se emite în cazul în care: a) străinul nu întrunește condițiile de intrare în Republica Moldova prevăzute la art.6 alin.(1) lit.a), b), c), e), f) și g); b) există vreunul din motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul Republicii Moldova prevăzute la art.8 alin.(1) lit.b), c), d), e), g), h), i), j), k) și l).” Articolul 341. Decizia de refuz privind acordarea sau prelungirea dreptului de ședere provizorie: „(1) Decizia de refuz privind acordarea sau prelungirea dreptului de ședere provizorie se emite în cazul în care străinul: a) nu întrunește condițiile de intrare în Republica Moldova, prevăzute la art.6 alin.(1) lit.a)–c) și e)–g); b) cade sub incidența uneia dintre condițiile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.b)–e) și g)–l); c) a prezentat documente întocmite cu abateri de la normele stabilite sau care conțin date false; d) nu a achitat taxele de stat pentru acordarea sau prelungirea dreptului de ședere provizorie; e) nu întrunește sau nu a respectat condițiile aferente scopului șederii, prevăzute la art.841 alin.(2); f) nu respectă cerințele prevăzute la art.61”. 6 Articolul 38¹ Acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeni ai Republicii Moldova „(1) Străinii căsătoriți cu cetățeni ai Republicii Moldova pot obține sau își pot prelungi dreptul de ședere provizorie. Cetățeanul Republicii Moldova poate solicita autorității competente pentru străini reîntregirea familiei pentru: a) soț ori soție; b) partener – străinul necăsătorit care conviețuiește cu cetățeanul Republicii Moldova necăsătorit și împreună cu care are cel puțin un copil; c) copiii minori rezultați din căsătorie ori din afara căsătoriei, precum și pentru cei adoptați de ambii soți sau numai de unul dintre ei, pentru copiii încredințați ambilor soți ori numai unuia dintre ei prin decizia unei autorități competente din statul de origine, cu condiția ca acești copii să fie în mod efectiv în grija oricăruia dintre soți; d) copiii majori ai cetățeanului Republicii Moldova sau ai soțului ori soției acestuia în cazul în care aceștia nu se pot întreține singuri din motive medicale; e) părinții aflați la întreținerea cetățeanului Republicii Moldova sau a soțului ori soției acestuia; f) persoanele asupra cărora este instituită tutela sau curatela. (2) Cererea de acordare a dreptului de ședere va fi însoțită de: a) documentele ce confirmă existența căsătoriei sau, după caz, a legăturii de rudenie; b) copia de pe buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova; c) declarația solicitantului din care să reiasă că membrii familiei sale vor locui împreună cu el; d) consimțămîntul celuilalt titular al drepturilor părintești cu privire la reîntregirea familiei, după caz. (3) Cererea de reîntregire a familiei se depune de către cetățeanul Republicii Moldova personal și se aprobă în următoarele condiții: a) căsătoria nu este una fictivă sau, după caz, există legătura de rudenie; b) nu există poligamie. (4) În cazul în care există dubii cu privire la încheierea căsătoriei sau legătura de rudenie, autoritatea competentă pentru străini poate solicita dovezi pentru stabilirea acesteia. (5) Dreptul de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeni ai Republicii Moldova se acordă, individual, fiecărui membru de familie pentru o perioadă de 3 ani. (6) Dreptul de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeni ai Republicii Moldova se prelungește, individual, fiecărui membru de familie pentru perioade a câte 5 ani”.

În cauza CtEDO Covalenco v. Moldova nr. 72164/14, hotărârea definitivă din 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesar organizarea unei audieri: a) în cazul în care există necesitatea de a evalua dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, 7 § 60, 12 iulie 2001); b) atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se vedea Goș, pre-citată, § 51; Miller, precitată, § 34 in fine; și Andersson v. Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie 1994, § 22, Seria A nr. 283- A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12 noiembrie 2002).

La 30 iulie 2021 de către Serviciul Stare Civilă Centru, mun. Chișinău a fost înregistrată căsătoria încheiată între Ion Aurel-Lucian și Valentina Gherțescu, aceasta fiind trecută în registrul actelor de stare civilă sub nr. 291 la aceeași dată (fila dosarului administrativ 28).

La 03 august 2021 Ion Aurel-Lucian a depus la Biroul Migrație și Azil cerere pentru acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei (fila dosarului administrativ 1-3).

Concomitent, actele dosarului atestă că prin cererea din 03 august 2021, Valentina Ion (Gherțescu) a depus la Biroul Migrație și Azil cerere, prin care a solicitat acordarea dreptului de ședere pentru reîntregirea familiei pe teritoriul Republicii Moldova soțului Ion Aurel-Lucian, cetățean român (fila dosarului administrativ 4).

La aceeași dată, Valentina Ion (Gherțescu) a depus la Biroul Migrație și Azil declarație de primire în spațiul locativ, prin care a confirmat că fiind proprietara locuinței situate pe adresa or. Chișinău, str. Alexei Șciusev 2, ap. 46, își exprimă acordul pentru înregistrarea, cu titlu gratuit, la domiciliu sau reședință temporară a cetățeanului străin român, Ion Aurel-Lucian, care este soțul acesteia (fila dosarului administrativ 26).

Prin raportul ofițerului principal al SRMR a DCȘIS a BMA s-a considerat relevantă verificarea mai minuțioasă a dosarului nr. SPr-0002268/03-08-21 din 03 august 2021, înregistrat în scopul acordării dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei în privința lui Ion Aurel-Lucian, având în vedere că la moment circumstanțele acordării dreptului de ședere eliberat în scop de muncă la 28 ianuarie 2021 lui Ion Aurel-Lucian sunt investigate prin prisma comiterii infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal (fila dosarului administrativ 35).

Prin ordonanța Procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Centru din 12 august 2021 s-a refuzat în pornirea urmăririi penale din motiv că la cazul cercetat, fapta nu întrunește elementele infracțiunii, temei de excludere a pornirii urmăririi penale expres prevăzut la art. 275 pct. 3) din Codul de procedură penală.

Prin ordonanța Procurorului, adjunct al Procurorului-șef al Procuraturii mun. Chișinău, șeful Oficiului Centru, Roman Eremciuc din 21 septembrie 2021, s- a dispus anularea ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale și clasarea 8 procesului penal nr. 20210100889, emisă la 12 august 2021, cu respingerea raportului ofițerului de urmărire penală și restituirea procesului penal nr. 20210100889 din 16 iunie 2021 către Secția urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Centru, pentru înlăturarea omisiunilor stabilite (fila dosarului administrativ 77-78).

Prin încheierea ofițerului principal al SRMR a DCȘIS a Biroului Migrație și Azil din 30 septembrie 2021, s-a propus de a considera finisată examinarea cererii nr. 1 482/21 din 03 august 2021, nr. 1-513/21 din 11 august 2021 și nr. 4044 din 03 august 2021; s-a refuzat acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeanului român, Ion Aurel-Lucian; s-a decis revocarea dreptului de ședere provizorie pe teritoriul Republicii Moldova, în privința cetățeanului român Ion Aurel-Lucian; s-a dispus Direcției imigrări anularea permisului de ședere provizorie, eliberat la 28 ianuarie 2021, cetățeanului român Ion Aurel-Lucian; s-a solicitat Agenției Servicii Publice anularea statutului permisului de ședere în R.S.P. eliberat cetățeanului român Ion Aurel-Lucian (fila dosarului administrativ 96-100).

Prin decizia Biroului Migrație și Azil nr. 30 din 30 septembrie 2021 s-a decis revocarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă în Republica Moldova, cetățeanului român, Ion Aurel-Lucian (fila dosarului administrativ 88).

Prin decizia Biroului Migrație și Azil nr. 5258 din 01 octombrie 2021, în temeiul art. 6 alin. (1) lit. f), c), art. 8 alin. (1) lit. a), c) și art. 32 alin. (5) lit. a), b) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, s-a refuzat acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei în Republica Moldova, cetățeanului României, Ion Aurel-Lucian (fila dosarului administrativ 101).

La 27 octombrie 2021 Ion Aurel-Lucian a depus la Biroul Migrație și Azil cerere prealabilă, prin care și-a exprimat dezacordul cu decizia din 01 octombrie 2021 (fila dosarului administrativ 103-110).

Prin decizia Biroului Migrație și Azil nr. I-674/21 din 10 noiembrie 2021 s-a respins cererea prealabilă depusă de Ion Aurel-Lucian și s-a expediat dosarul administrativ Ministerului Afacerilor Interne în vederea soluționării definitive (fila dosarului administrativ 136).

Prin scrisoarea Ministerului Afacerilor Interne nr. 44/22-4779 din 29 noiembrie 2021, Ion Aurel-Lucian a fost informat că Ministerul susține opinia Biroului Migrație și Azil (fila dosarului administrativ 139).

Nefiind de acord cu decizia emisă în procedură prealabilă, la 24 decembrie 2021 Ion Aurel-Lucian a înaintat prezenta acțiune împotriva Biroului Migrație și Azil privind anularea deciziei Biroului Migrație și Azil nr. 5258 din 01 octombrie 2021 și obligarea Biroului Migrație și Azil de a admite cererea sa cu privire la acordarea dreptului de ședere provizorie în Republica Moldova pentru reîntregirea familiei.

Învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță a respins acțiunea ca neîntemeiată. Instanța de fond a constatat că reclamantul Ion Aurel-Lucian, în cadrul procedurii de examinare a cererii pentru acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei, nu a probat întrunirea condițiilor cumulative pentru acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeanul Republicii Moldova și Biroul Migrație și Azil în mod legal i-a refuzat acordarea dreptului de ședere provizorie. 9

Cu referire la condițiile pentru acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei, instanța de fond a reținut că în acest caz nu au fost înlăturate dubiile în ceea ce privește fictivitatea căsătoriei.

Curtea de Apel Chișinău, examinând cauza în apel, a constatat netemeinicia hotărârii instanței de fond. Pentru a decide astfel instanța de apel a indicat că din sensul art. 6, 8, 32 și 38¹ din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova derivă că, solicitarea de acordare a dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeni ai Republicii Moldova, poate fi respinsă în 2 cazuri: căsătoria este fictivă sau există poligamie.

La caz, instanța de apel a constatat că în decizia Biroului Migrație și Azil nr. 5258 din 01 octombrie 2021, autoritatea competentă pentru străini a omis să indice temeiurile stabilite expres de legiuitor pentru refuzarea/respingerea cererii de acordare a dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeni ai Republicii Moldova. În decizia nr. 5258 din 01 octombrie 2021 nu a fost făcută referire la dispozițiile art. 38¹ din Legea privind regimul juridic al străinilor în Republica Moldova, care reglementează în mod distinct procedura de acordare a dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeni ai Republicii Moldova, dar, s-a făcut referire la dispoziția art. 32 din aceeași lege.

Instanța de apel a reținut că pe parcursul judecării cauzei în fond, autoritatea competentă pentru străini a invocat două temeiuri distincte de refuz în acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeni ai Republicii Moldova lui Ion Aurel-Lucian și anume, că acesta ar face parte dintr-un grup criminal organizat și că căsătoria cu cetățeana Republicii Moldova, Ion (Gherțescu) Valentina ar fi fictivă.

În acest context, instanța de apel a constatat că autoritatea competentă pentru străini și prima instanță au invocat că fictivitatea căsătoriei dintre Ion Aurel- Lucian și Ion (Gherțescu) Valentina se confirmă prin divergențele dintre răspunsurile oferite de soți în cadrul interviului realizat de către Biroul Migrație și Azil, dar și prin faptul că soții Ion nu au traversat în comun frontiera Republicii Moldova.

Însă, instanța de apel a desconsiderat această argumentare a autorității competente pentru străini și a instanței de fond, indicând că în cursul judecării cauzei de către apelant au fost administrate înscrisuri suficiente care confirmă că căsătoria este reală, că soții Ion Aurel-Lucian și Ion Valentina în comun administrează o afacere inițiată în Dubai, duc o viață în comun atât pe teritoriul României, cât și al Republicii Moldova, merg în vacanțe împreună, participă la reuniuni de familie.

Pozele prezentate de apelant, licența comercială eliberată de autoritățile din Dubai, încheierea unui contract de rezervare a dreptului de proprietate asupra unui bun imobil dintr-un alt stat, precum și răspunsurile oferite în cadrul interviului realizat de Biroul Migrație și Azil, confirmă în mod cert că căsătoria dintre Ion Aurel-Lucian și Ion (Gherțescu) Valentina este reală și reprezintă voința reală a acestora de a întemeia o familie. Deci, instanța de apel a apreciat că argumentarea precum că căsătoria ar fi fictivă, este eronată, vine în contradicție cu probatoriul administrat la materialele cauzei și nu poate fi reținută drept temei de respingere a acordării dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeni ai Republicii Moldova.

De asemenea, instanța de apel a indicat că la caz nu au fost administrate înscrisuri de natură să confirme că Ion Aurel-Lucian prezintă o amenințare pentru 10 securitatea națională, ordinea publică și sănătatea publică, nu se află în situația de a avea interdicție de a intra pe teritoriul Moldovei, precum și nu există probe care să ateste că acesta ar fi implicat în grupuri infracționale organizate, astfel că, nici al doilea temei de refuz invocat, nu este incident în speță.

În acest context, Curtea de Apel Chișinău a conchis că la caz nu au fost administrate înscrisuri de natură să confirme incidența temeiurilor de refuz în admiterea cererii depuse de Ion Aurel-Lucian, situație ce, în concluzia instanței de apel, denotă că decizia Biroului Migrație și Azil nr. 5258 din 01 octombrie 2021 este ilegală, fiind anulată.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, completul Curții Supreme de Justiție consideră că concluzia instanței de apel este contradictorie circumstanțelor cauzei, fiind rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept material, stabilind greșit starea de fapt în prezenta cauză, pe când concluzia primei instanțe privind admiterea acțiunii fiind justă, având la bază cumulul probelor administrate, în coraport cu normele legale ce guvernează raportul juridic litigios.

În acest sens, conform materialelor dosarului administrativ, la 03 august 2021 Biroul Migrație și Azil a primit spre examinare cererea înregistrată cu nr. 1- 482/24, parvenită de la cetățeanul român Ion Aurel-Lucian, prin care a solicitat anularea dreptului de ședere obținut în scop de muncă la 28 ianuarie 2021, pe motiv că a depus actele pentru acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei.

Totodată, conform informației din subsistemul internațional al BMA a fost stabilit că privitor la cetățeanul român Ion Aurel-Lucian este înregistrat dosarul SPr- 0002268/03-08-21 la 03 august 2021, în scopul acordării dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei.

Având în vedere, la acel moment că, circumstanțele acordării dreptului de ședere anterioare eliberat în scop de muncă la 22 ianuarie 2021, pentru cetățeanul român Ion Aurel- Lucian erau investigate prin prisma comiterii infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal, în cadrul procesului penal nr. 2021010889 din 16 iulie 2021, înregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni, a Inspectoratului de poliție Centru al DP mun. Chișinău, s-a considerat oportun efectuarea verificărilor suplimentare întru prevenirea și combaterea șederii ilegale a străinilor.

În contextul circumstanțelor menționate în condițiile Legii nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, Hotărârea Guvernului nr. 914 din 07.11.2014 cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare și funcționar, a structurii și efectivului-limită ale Biroului Migrație și Azi din subordinea MAI, s-a constatat relevant verificarea mai minuțioasă a dosarului SPr- 0002268/03-08-21 din 03 august 2021, prin care s-a solicitat acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei de către cetățeanul român Ion Aurel- Lucian.

Prin raportul din 18 august 2021 la dosarul SPr-0002268/03-08-21 din 03 august 2021 a fost conexată cererea înregistrată cu nr. 1-482/24 din 03 august 2021.

În urma examinării сererilor înregistrate cu nr. 1-482/24 din 03 august 2021 și nr. 4044 din 03.08.2021, parvenite de la cetățeanul român Ion Aurel-Lucian, prin încheierea din 30 septembrie 2021 a SRMR a DCȘIS a Biroului Migrație și Azil, s-a propus refuzarea acordării dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea 11 familiei cu cetățeni al Republicii Moldova, emiterea deciziei de revocare a dreptului de ședere provizorie pe teritoriul Republicii în privința cetățeanului român Ion Aurel-Lucian.

Conform mențiunilor din încheierea din 30 septembrie 2021 a SRMR a DCȘIS a Biroului Migrațiune și Azi, s-au conturat circumstanțe ce reflectă aspecte în care cetățeanul român Ion Aurel-Lucian nu a respectat scopul inițial declarat pentru care i-a fost acordat dreptul de ședere în scop de muncă pe teritoriul Republicii Moldova.

Instanța de recurs reiterează că în sensul Legii nr. 200/16.07.201, „reîntregirea familiei presupune intrarea și șederea pe teritoriul Republicii Moldova a membrilor de familie a unui străin cu ședere legală pe teritoriul Republicii Moldova sau ai familiei unui cetățean al Republicii Moldova, în scop de păstrare a unității familiei, indiferent de data stabilirii relațiilor de familie”.

Din esența reglementărilor Legii nr.200/16.07.2010 rezultă că în cazul cererilor pentru acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeanul Republicii Moldova, autoritatea competentă urmează să verifice întrunirea de către solicitant a următoarelor condiții: a) căsătoria nu este una fictivă sau, după caz, există legătura de rudenie; b) nu există poligamie.

Conform materialelor dosarului administrativ, în cadrul procedurii de examinarea a cererii pentru acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei, reclamantul Ion Aurel-Lucian nu a probat întrunirea condițiilor cumulative pentru acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeanul Republicii Moldova. Astfel, că nu au fost înlăturate dubiile în ceea ce privește fictivitatea căsătoriei.

Din încheierea ofițerului din cadrul Biroului Migrație și Azil din 30 septembrie 2021 rezultă că autoritatea competentă pentru străini a invocat existența suspiciunilor rezonabile cu privire la încheierea căsătoriei, concluzionând că scopul declarat pentru care se solicită acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei este formal.

Conform mențiunilor din încheierea ofițerului din cadrul Biroului Migrație și Azil din 30 septembrie 2021, în cadrul interviului paralel din 02.09.2021, cetățeanului român Ion Aurel-Lucian cu cetățeana Republicii Moldova Ion (Gherțescu) Valentina au fost depistate neconcordanțe la unele aspecte, prin a nu cunoaște numele părinților, grupa sanguină, adresa de facto a domiciliului.

Totodată, atât Ion Aurel-Lucian, cât și Ion (Gherțescu) Valentina au declarat în cadrul chestionării paralele că au făcut cunoștință în anul 2017. Însă, conform informației din baza de date a poliției de frontieră, privind evidența traversărilor frontierei de stat a Republicii Moldova, persoanele vizate nu au fost fixate cu traversări în comun din 2017 până în perioada lunii mai 2021, iar prima traversare în comun a frontiere de stat a fost fixată la 15.05.2021, la 30.07.2021 fiind eliberat certificatul de căsătorie. Ulterior, la 03 august 2021 Ion Aurel-Lucian și Ion (Gherțescu) Valentina adresează către BNA cerere prin care solicită acordarea dreptului de ședere provizorie. În concluzie, din perioada anului 2017, elocventă situației este perioada începând cu 15 mai 2021.

Circumstanțele menționate generează suspiciuni rezonabile cu privire la încheierea căsătoriei în contextul în care solicitarea acordării dreptului de ședere provizorie s-a produs la data de 03 august 2021, adică la doar patru zile după 12 eliberarea certificatului de căsătorie.

Între timp, la 03 august 2021, Ion Aurel-Lucian se adresează cu cererea nr. I-482/21, prin care a solicitat anularea dreptului de ședere obținut în scop de muncă la 28.01.2021, pe motiv că a depus actele pentru acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei.

Astfel, se remarcă că acțiunile privind solicitarea revocării dreptului la ședere în scop de muncă și solicitarea acordării dreptului de ședere pentru reîntregirea familiei au fost demarate în perioada activă a măsurilor întreprinse din cadrul procesului penal nr. 2021010889 din 16 iulie 2021, înregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni, a Inspectoratului de poliție Centru al DP mun. Chișinău, referitor la circumstanțele, precum că beneficiarul solicitant „Consulting Global Stock” SRL a prezentat și a depus în adresa BMA documente întocmite cu abateri de la normele stabilite și cu date ce conțin informații denaturate și false, în scopul obținerii dreptului de ședere provizorie în scop de muncă pentru cetățeanul român Ion Aurel-Lucian.

Or, întru acordarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă pentru cetățeanul român Ion Aurel-Lucian, compania „Consulting Global Stock” SRL a prezentat BMA demersul tipizat și proiectul contractului individual de muncă, fiind sesizat faptul că semnătura cetățeanului român Iliescu Ștefan Virgil, care administrează compania „Consulting Global Stock” SRL, manifestă aspecte unor semnături falsificate, fiind contrafăcute prin procedee de copiere și/sau imitare.

La fel, urmare a verificării bazei de date a poliției de frontieră ce ține de evidența traversărilor frontierei de stat a cetățeanului român Iliescu Ștefan Virgil, nu au fost identificate înregistrări de intrare/ieșire în/din Republica Moldova în perioada 2016 -2021, fapt ce induce la concluzia că în perioada (06.01.2021) depunerii (solicitării) actelor semnate de către nominalizat la BNM privind acordarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă pentru cetățeanul român Ion Aurel-Lucian, s-a evidențiat o bănuială rezonabilă precum că demersul tipizat, proiectul de contract individual de muncă din 2020, ce au stat la baza acordării dreptului de ședere, ar conține semne de falsificare.

În acest context, conform informațiilor publice, cetățeanul român Iliescu Ștefan Virgil a fost condamnat de către autoritățile din România la 1 an și 6 luni de închisoare, cu suspendare, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, transfer neautorizat de date informatice în formă continuată și divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, în formă continuată. Aceste informații au fost comunicate organului de urmărire penală, în cadrul examinării în materialului înregistrat cu nr. 2021010889 în cadrul IP Centru al DP mun. Chișinău.

Prin urmare, în încheierea sa din 30 septembrie 2021 BMA reține că în contextul dosarului înregistrat prin cererea 4044 din 03 august 2021 pentru acordarea dreptului la ședere provizorie pentru reîntregirea familiei a cetățeanului român Ion Aurel-Lucian cu cetățeana Republicii Moldova – Ion (Gherțescu Valentina), există accentuate suspiciuni rezonabile cu privire la înregistrarea căsătoriei, astfel că scopul declarat pentru care s-a solicitat acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei se conturează a fi unul formal, recurgând la un caz de recidivă, analogic cazului în care nu a respectat scopul inițial declarat pentru care i s-a aprobat șederea în scop de muncă în Republica Moldova.

Or, reieșind din faptul demonstrat anterior că dreptul de ședere provizorie acordat inițial reclamantului a fost obținut prin comiterea unei infracțiuni, ce denotă 13 că acesta poate prezenta pericol de ordine publică, de siguranță publică sau de sănătate publică.

Având în vedere cele relatate, în baza cererii nr. I-482/21 din 03 august 2021 și nr. I-513 din 11.08.2021, conform prevederilor lit. a) și c ) art. 49 din Legea nr. 200 din 26.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, precum și în baza materialelor acumulate, prin încheierea din 30 septembrie 2021 a BMA s- a constatat motivată primirea deciziei de revocare a dreptului de ședere provizorie lucrătorului imigrant, cetățeanului român Ion Lucian-Aurel.

Subsecvent, reieșind din informațiile acumulate și acțiunile procesuale penale în care au fost investigate circumstanțe și fapte privitor la acordarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă pentru Ion Aurel-Lucian, în temeiul art. 6 lit. f),c) , art. 8 lit. a) și b), art. 32 alin. (5) din Legea nr. 200/16.07.2010, prin încheierea din 30 septembrie 2021 a BMA s-a constatat justificată emiterea deciziei privind refuzul acordării dreptului la ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeni ai RM, cetățeanului român Ion Aurel-Lucian.

Concomitent, se remarcă că reclamantul Ion Aurel-Lucian în cadrul procedurii de examinare a cererii pentru acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei, nu a înlăturat dubiile în ceea ce privește fictivitatea căsătoriei.

În acest context, argumentele și probele prezentate de instanța de apel care ar confirma că căsătoria ar fi reală, nu sunt elocvente. La momentul emiterii deciziei de către BMA veridicitatea căsătoriei și intenția reală de convețuire familială nu a fost demonstrată. Iar, probele aduse ulterior au o valoare redusă nefiind susținute de fapte anterioare și fac aparența că sunt menite să repare o cerere deja refuzată.

Potrivit informației din Subsistemul informațional al Poliției de Frontieră al Republicii Moldova, intimatul Ion Aurel-Lucian în perioada anilor 2022 -2023 are intrare pe teritoriul Republicii Moldova de scurtă ședere (2022- 16 zile, 2023 - 11 zile), fapt ce demonstrează că acesta nu a domiciliat în Republica Moldova.

În astfel de circumstanțe, instanța de recurs consideră că instanța de fond just a constatat că în speță în mod legal s-a refuzat solicitantului dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei, ceea ce confirmă temeinicia și legalitatea deciziei BMA nr. 5258 din 01.10.2021, iar temeiuri legale de anularea a actului administrativ individual defavorabil contestat nu au fost stabilite.

Prin urmare, decizia Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2023 este contrară normelor legale aplicabile și urmează a fi casată în temeiul art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, cu menținerea hotărârii primei instanțe, care a examinat corect și complet cauza și a pronunțat o soluție legală și temeinică.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de Inspectoratul General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne. Casează integral decizia din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Aurel-Lucian împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne privind anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea 14 emiterii actului administrativ favorabil și emite o decizie nouă, prin care se menține hotărârea din 08 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 15