3ra-895/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- conditiile depunerii cererii de reintregire a familiei
3ra-895/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
DECIZIE
cu privire la admiterea recursului declarat de Inspectoratul General pentru
Migrație al Ministerului Afacerilor Interne,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Ion Aurel-Lucian împotriva Biroului Migrație și Azil al
Ministerului Afacerilor Interne privind anularea actului administrativ individual
defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil,
împotriva deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
Dosarul nr. 3ra-895/23
NR. PIGD 2-21189650-01-3ra-23082023
Cererea de reîntregire a familiei se depune de către cetățeanul Republicii Moldova personal și se
aprobă în următoarele condiții: a) căsătoria nu este una fictivă sau, după caz, există legătura de
rudenie; b) nu există poligamie (art. 38 ¹ din Legea nr. 200/16.07.2010)
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Ciumac)
Curtea de Apel Chișinău (A. Minciucna, V. Negru, E. Palanciuc)
04 februarie 2026
Textul corespunde originalului
1
Examinând în lipsa părților recursul depus de Inspectoratul General
pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
1.La 24 decembrie 2021 Ion Aurel-Lucian a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Biroului Migrație și Azil (în prezent Inspectoratul General pentru
Migrație) al RM privind anularea actului administrativ individual defavorabil și
obligarea emiterii actului administrativ favorabil.
În motivarea acțiunii reclamantul Ion Aurel-Lucian a indicat că, prin
decizia nr. 5258 din 01 octombrie 2021 Biroul Migrație și Azil i-a respins solicitarea
sa, el fiind cetățean român, privind acordarea permisului provizoriu de ședere în
Republica Moldova pentru reîntregirea familiei, cu care nu este de acord,
considerând-o neîntemeiată și ilegală.
Reclamantul a menționat că, pe tot parcursul examinării solicitării de
acordare a permisului provizoriu de ședere în Republica Moldova, până la existența
unei hotărâri definitive și irevocabile, în privința sa acționează principiul prezumției
nevinovăției. A invocat că până în momentul când instanța de judecată nu va constata
că acuzația adusă lui este una temeinică, până la existența unei sentințe de
condamnare definitive și irevocabile în cauza în care ar fi fost vizat, toate actele
care răsfrâng drepturile și libertățile fundamentale, efectuate de Biroul Migrație și
Azil, inclusiv decizia nr. 5258 din 01 octombrie 2021, prin care a fost restrâns
dreptul la reîntregirea familiei, reprezintă ingerințe neîntemeiate în drepturile
garantate de dreptul intern și internațional și sunt lovite de nulitate absolută.
A afirmat reclamantul că, la emiterea deciziei contestate, a fost lipsit de
dreptul de a prezenta probe în argumentarea solicitării adresate Biroului Migrație și
Azil, iar autoritatea publică pârâtă a emis decizia contestată bazându-se pe probe
neconfirmate și administrate unilaterale, încălcând principiul egalității armelor.
Reclamantul a insistat că prin decizia contestată i-a fost lezat dreptul la viața
privată și de familie, reglementat de art. 8 CEDO. În dezvoltarea acestui argument,
reclamantul a evidențiat că jurisprudența CtEDO pe domeniul reîntregirii familiei,
este extinsă. Unul dintre cele mai importante documente privind reîntregirea
familiei, adoptat în cadrul Uniunii Europene, este Directiva 2003/86/CE privind
dreptul la reîntregirea familiei, care enumeră o serie de condiții ce trebuie
îndeplinite, prevede normele de procedură privind tratarea cererilor de reîntregire a
familiei și precizează drepturile membrilor de familie, odată ce este acceptată
cererea. Statele membre sunt autorizate să acorde reîntregirea familiei în
conformitate cu dispoziții mai favorabile decât Directiva, dar nicidecum mai
restrictive. În general, statele membre pot impune o serie de condiții minime pentru
reîntregirea familiei, astfel cum sunt definite la art. 7 și 8, articole care includ surse
de venit stabile și regulate, cazare și asigurare medicală. Dreptul la reîntregirea
2
familiei este definit ca „un mod necesar pentru a face posibilă viața de familie”,
deoarece aceasta creează stabilitate socio-culturală ce facilitează integrarea
resortisanților țărilor terțe în statele membre.
A evidențiat că decizia Biroului Migrație și Azil nr. 5258 din 01 octombrie
2021 este nemotivată și contravine dispozițiilor art. 31 și art. 118 Codul
administrativ, or, motivarea este cu atât mai necesară cu cât instituția emitentă
dispune de o largă putere de apreciere, instanța având rolul de a controla actele
administrative individuale. Actul contestat nu indică motivul pentru care ar fi fost
respinsă cererea sa.
Reclamantul a declarat că a întemeiat o familie cu Valetina Gherțescu și
duc o viață comună din anul 2020, oficializând relațiile la data de 31 iulie 2021.
Căsătoria este una reală, formată pe sentimente reciproce și nu pe interese meschine,
iar pentru reclamant este ofensator să demonstreze reprezentanților autorității
publice că este un om onest, de bună-credință și că într-adevăr are sentimente față
de soția sa, dorește de a fi și de a locui împreună cu ea.
Astfel, consideră ilegale, neîntemeiate și abuzive motivele de refuz indicate
în decizia contestată, deoarece nu face parte din categoria străinilor cărora li s-a
interzis intrarea în Republica Moldova, nu a fost declarat persoană indezirabilă, nu
reprezintă o amenințare pentru securitatea națională, ordinea publică, sănătatea
publică, nu are interdicții de a intra pe teritoriul Republicii Moldova, nu există și nici
nu au fost prezentate probe privind apartenența sa la grupuri criminale organizate
transnaționale, ori că ar sprijini activitatea lor.
În aceste condiții, reclamantul a solicitat anularea deciziei Biroului Migrație
și Azil nr. 5258 din 01 octombrie 2021 și obligarea Biroului Migrație și Azil de a
admite cererea sa cu privire la acordarea dreptului de ședere provizorie în Republica
Moldova pentru reîntregirea familiei.
POZIȚIA PRIMEI INSTNAȚE
Prin hotărârea din 08 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-
a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAAC ÎN ORDINE DE APEL
La data de 15 iulie 2022, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod
administrativ, Ion Aurel-Lucian a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 08
iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii primei
instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
La 27 decembrie 2022 Ion Aurel-Lucian a prezentat motivarea apelului,
în termenul prevăzute de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, în condițiile în care
hotărârea motivată a instanței de fond a fost notificată reprezentantului apelantului
la data de 26 decembrie 2022 ( f.d. 102).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost casată
integral hotărârea din 08 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu
emiterea unei noi hotărâri, prin care s-a admis acțiunea. S-a anulat decizia Biroului
3
Migrație și Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 5258 din 01 octombrie
2021 ,,Cu privire la refuzul dreptului de ședere provizorie pentru reintegrarea
familiei cu cetățean al Republicii Moldova”. S-a obligat Biroul Migrație și Azil din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne să emită actul administrativ individual
favorabil cu privire la acordarea dreptului de ședere provizorie lui Ion Aurel-Lucian
pentru reîntregirea familiei cu cetățean al Republicii Moldova.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 21 aprilie 2023 Inspectoratul General pentru Migrație al MAI a declarat
recurs împotriva deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 04
septembrie 2023 a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea deciziei
instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului recurentul a invocat că nu au fost constatate și
elucidate toate circumstanțele cauzei, concluziile instanței de apel expuse în decizie
vin în contradicție cu circumstanțele cauzei, precum și că au apărut probe noi.
În acest sens, recurentul a indicat că organul de urmărire penală a
Inspectoratului de Pooliție Centru, în urma examinării procesului penal nr.
20210100889 la care face referire intimatul, la 10 mai 2022 a început urmărirea
penală în cadrul cauzei penale nr. 2022010641, în temeiul bănuielii rezonabile de
comitere a infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) din Codul penal, pe faptul
confecționării de documente oficiale false, în scopul angajării fictive a cetățeanului
României, Ion Aurel-Lucian, în vederea obținerii dreptului de ședere provizorie în
scop de muncă. În cadrul urmăririi penale Ion Aurel-Lucian a fost recunoscut de
către organul de urmărire penală în calitate de bănuit, fapt ce contravine cu alegațiile
făcute de către intimat în procesul examinării dosarului de către Curtea de Apel
Chișinău, unde acesta a declarat că în cadrul procesului penal nu i-a fost atribuită
nicio calitate procesuală. Aceste circumstanțe au fost relatate eronat de către intimat
în faza examinării dosarului de către Curtea de Apel Chișinău, din motiv că ultimul,
cunoștea despre calitatea atribuită dânsului în cadrul cauzei penale la faza examinării
cererii de apel, fapt ce se demonstrează prin următoarele împrejurări și anume:
cererea de apel a fost depusă la 27 decembrie 2022, iar calitatea de bănuit i-a fost
atribuită la 29 septembrie 2022, înaintea depunerii cererii de apel. Deci, cronologia
datării actelor demonstrează că ultimul a relatat eronat circumstanțele cauzei.
Prin ordonanța din 28 decembrie 2022 urmărirea penală în cauza penală
nr. 2022010641 a fost încetată, în legătură cu aplicarea amnistiei, iar procesul penal
a fost clasat.
În opinia recurentului, prin aceste noi circumstanțe se demonstrează
comiterea de către intimat a infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod
penal.
La 07 septembrie 2023 Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului
și reprezentantului său copia recursului cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii
referinței.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative:
4
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei
legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023):
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din
cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023):
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel”.
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de
recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din
3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un
complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la
proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul
poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la
recursul considerat admisibil.”
26 . Art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele
decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă
decizie;”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se
examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului
material.”
Art. 220 alin. (1) din Codul administrativ:
„(1) Obținerea probelor în procedura contenciosului administrativ are loc conform art. 87-
Potrivit articolului 93 din Codul administrativ, fiecare participant probează faptele pe care își
întemeiază pretenția.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), fiecare participant probează faptele atribuite
exclusiv sferei sale.
(3) Reglementări suplimentare sau derogatorii sînt admisibile doar în baza prevederilor
legale”.
5
Prevederi ale Legii nr 200/16.07.2010 privind regimul străinilor în
Republica Moldova (în vigoare la emiterea actului administrativ contestat) relevante
la caz:
Articolul 3:
„reîntregirea familiei – intrarea și șederea pe teritoriul Republicii Moldova a membrilor de
familie a unui străin cu ședere legală pe teritoriul Republicii Moldova sau ai familiei unui cetățean
al Republicii Moldova, în scop de păstrare a unității familiei, indiferent de data stabilirii relațiilor
de familie”;
Articolul 6. Condițiile de intrare a străinilor pe teritoriul Republicii Moldova
„(1) Intrarea pe teritoriul Republicii Moldova este permisă străinilor care întrunesc
următoarele condiții:
c) prezintă documente care justifică scopul intrării, precum și dovada unor mijloace
corespunzătoare atît pentru întreținere pe perioada șederii, cît și pentru întoarcere în țara de origine
sau pentru tranzit către un alt stat în care există siguranța că li se va permite intrarea;
f) nu prezintă pericol pentru securitatea națională, ordinea și sănătatea publică”
Articolul 8. Nepermiterea intrării în Republica Moldova
„(1) Străinilor nu li se permite intrarea pe teritoriul Republicii Moldova dacă:
a) nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art.6 alin.(1);
c) există indicii că fac parte din grupuri criminale organizate cu caracter transnațional sau că
sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;”
Articolul 31 Condiții generale privind acordarea dreptului de ședere provizorie
„(1) Dreptul de ședere provizorie în Republica Moldova se acordă în baza vizei de lungă
ședere, la solicitarea străinului, în scopul pentru care a fost eliberată în condițiile art.19, cu excepția
cazurilor prevăzute la art.361, 421, 422, 87 și cap. IV1.
(2) Dreptul de ședere provizorie poate fi acordat:
c) pentru reîntregirea familiei; ”
Articolul 32. Acordarea dreptului de ședere provizorie
„(5) Decizia privind refuzul acordării dreptului de ședere provizorie se emite în cazul în
care:
a) străinul nu întrunește condițiile de intrare în Republica Moldova prevăzute la art.6
alin.(1) lit.a), b), c), e), f) și g);
b) există vreunul din motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul Republicii Moldova
prevăzute la art.8 alin.(1) lit.b), c), d), e), g), h), i), j), k) și l).”
Articolul 341. Decizia de refuz privind acordarea sau prelungirea dreptului de
ședere provizorie:
„(1) Decizia de refuz privind acordarea sau prelungirea dreptului de ședere provizorie se emite în
cazul în care străinul:
a) nu întrunește condițiile de intrare în Republica Moldova, prevăzute la art.6 alin.(1) lit.a)–c) și
e)–g);
b) cade sub incidența uneia dintre condițiile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.b)–e) și g)–l);
c) a prezentat documente întocmite cu abateri de la normele stabilite sau care conțin date false;
d) nu a achitat taxele de stat pentru acordarea sau prelungirea dreptului de ședere provizorie;
e) nu întrunește sau nu a respectat condițiile aferente scopului șederii, prevăzute la art.841 alin.(2);
f) nu respectă cerințele prevăzute la art.61”.
6
Articolul 38¹ Acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru
reîntregirea familiei cu cetățeni ai Republicii Moldova
„(1) Străinii căsătoriți cu cetățeni ai Republicii Moldova pot obține sau își pot prelungi dreptul
de ședere provizorie. Cetățeanul Republicii Moldova poate solicita autorității competente pentru
străini reîntregirea familiei pentru:
a) soț ori soție;
b) partener – străinul necăsătorit care conviețuiește cu cetățeanul Republicii Moldova necăsătorit
și împreună cu care are cel puțin un copil;
c) copiii minori rezultați din căsătorie ori din afara căsătoriei, precum și pentru cei adoptați de
ambii soți sau numai de unul dintre ei, pentru copiii încredințați ambilor soți ori numai unuia dintre
ei prin decizia unei autorități competente din statul de origine, cu condiția ca acești copii să fie în
mod efectiv în grija oricăruia dintre soți;
d) copiii majori ai cetățeanului Republicii Moldova sau ai soțului ori soției acestuia în cazul în
care aceștia nu se pot întreține singuri din motive medicale;
e) părinții aflați la întreținerea cetățeanului Republicii Moldova sau a soțului ori soției acestuia;
f) persoanele asupra cărora este instituită tutela sau curatela.
(2) Cererea de acordare a dreptului de ședere va fi însoțită de:
a) documentele ce confirmă existența căsătoriei sau, după caz, a legăturii de rudenie;
b) copia de pe buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova;
c) declarația solicitantului din care să reiasă că membrii familiei sale vor locui împreună cu el;
d) consimțămîntul celuilalt titular al drepturilor părintești cu privire la reîntregirea familiei, după
caz.
(3) Cererea de reîntregire a familiei se depune de către cetățeanul Republicii Moldova
personal și se aprobă în următoarele condiții:
a) căsătoria nu este una fictivă sau, după caz, există legătura de rudenie;
b) nu există poligamie.
(4) În cazul în care există dubii cu privire la încheierea căsătoriei sau legătura de rudenie,
autoritatea competentă pentru străini poate solicita dovezi pentru stabilirea acesteia.
(5) Dreptul de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeni ai Republicii
Moldova se acordă, individual, fiecărui membru de familie pentru o perioadă de 3 ani.
(6) Dreptul de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeni ai Republicii
Moldova se prelungește, individual, fiecărui membru de familie pentru perioade a câte 5 ani”.
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Referitor la termenul de depunere a recursului, se constată că Curtea de
Apel Chișinău a pronunțat decizia la 12 aprilie 2023 și la 21 aprilie 2023
Inspectoratul General pentru Migrație al MAI, a contestat-o cu recurs, conform art.
245 alin. (1) Cod administrativ.
Decizia motivată a instanței de apel a fost notificată prin poșta electronică
recurentului și reprezentantului său la data de 09 august 2023 (f.d 192). Prin urmare,
motivarea recursului prezentată la 04 septembrie 2023 este în termen.
Prin prisma art. 247 din Codul administrativ, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție a considerat inoportună citarea participanților la proces
pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece
argumentele recursului sunt expuse cu suficientă claritate, precum și intimatul și-a
exprimat obiecțiile la acestea prin referința depusă.
În cauza CtEDO Covalenco v. Moldova nr. 72164/14, hotărârea definitivă
din 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesar organizarea unei audieri: a)
în cazul în care există necesitatea de a evalua dacă circumstanțele au fost stabilite
corect de către autorități (a se vedea Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96,
7
, 12 iulie 2001); b) atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze
propria impresie referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica
propria lor situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant
(a se vedea Goș, pre-citată, § 51; Miller, precitată, § 34 in fine; și Andersson v.
Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța are nevoie
de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin intermediul unei
audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie 1994, § 22, Seria A nr. 283-
A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12 noiembrie 2002).
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din materialele cauzei rezultă că, la 28 ianuarie 2021 Biroul Migrație și
Azil a eliberat lui Ion Aurel-Lucian permis de ședere provizorie pentru cetățeni
străini, în scop de muncă-lucrător imigrant, în baza solicitării depuse de SRL
„Consulting Global Stock”, cu perioada de valabilitate 22 ianuarie 2021 – 18
ianuarie 2022 (fila dosarului administrativ 27).
La 30 iulie 2021 de către Serviciul Stare Civilă Centru, mun. Chișinău a
fost înregistrată căsătoria încheiată între Ion Aurel-Lucian și Valentina Gherțescu,
aceasta fiind trecută în registrul actelor de stare civilă sub nr. 291 la aceeași dată (fila
dosarului administrativ 28).
La 03 august 2021 Ion Aurel-Lucian a depus la Biroul Migrație și Azil
cerere pentru acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei
(fila dosarului administrativ 1-3).
Concomitent, actele dosarului atestă că prin cererea din 03 august 2021,
Valentina Ion (Gherțescu) a depus la Biroul Migrație și Azil cerere, prin care a
solicitat acordarea dreptului de ședere pentru reîntregirea familiei pe teritoriul
Republicii Moldova soțului Ion Aurel-Lucian, cetățean român (fila dosarului
administrativ 4).
La aceeași dată, Valentina Ion (Gherțescu) a depus la Biroul Migrație și
Azil declarație de primire în spațiul locativ, prin care a confirmat că fiind proprietara
locuinței situate pe adresa or. Chișinău, str. Alexei Șciusev 2, ap. 46, își exprimă
acordul pentru înregistrarea, cu titlu gratuit, la domiciliu sau reședință temporară a
cetățeanului străin român, Ion Aurel-Lucian, care este soțul acesteia (fila dosarului
administrativ 26).
Prin raportul ofițerului principal al SRMR a DCȘIS a BMA s-a considerat
relevantă verificarea mai minuțioasă a dosarului nr. SPr-0002268/03-08-21 din 03
august 2021, înregistrat în scopul acordării dreptului de ședere provizorie pentru
reîntregirea familiei în privința lui Ion Aurel-Lucian, având în vedere că la moment
circumstanțele acordării dreptului de ședere eliberat în scop de muncă la 28 ianuarie
2021 lui Ion Aurel-Lucian sunt investigate prin prisma comiterii infracțiunii
prevăzute de art. 361 Cod penal (fila dosarului administrativ 35).
Prin ordonanța Procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Centru
din 12 august 2021 s-a refuzat în pornirea urmăririi penale din motiv că la cazul
cercetat, fapta nu întrunește elementele infracțiunii, temei de excludere a pornirii
urmăririi penale expres prevăzut la art. 275 pct. 3) din Codul de procedură penală.
Prin ordonanța Procurorului, adjunct al Procurorului-șef al Procuraturii
mun. Chișinău, șeful Oficiului Centru, Roman Eremciuc din 21 septembrie 2021, s-
a dispus anularea ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale și clasarea
8
procesului penal nr. 20210100889, emisă la 12 august 2021, cu respingerea
raportului ofițerului de urmărire penală și restituirea procesului penal nr.
20210100889 din 16 iunie 2021 către Secția urmărire penală a Inspectoratului de
Poliție Centru, pentru înlăturarea omisiunilor stabilite (fila dosarului administrativ
77-78).
Prin încheierea ofițerului principal al SRMR a DCȘIS a Biroului Migrație
și Azil din 30 septembrie 2021, s-a propus de a considera finisată examinarea cererii
nr. 1 482/21 din 03 august 2021, nr. 1-513/21 din 11 august 2021 și nr. 4044 din 03
august 2021; s-a refuzat acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea
familiei cu cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeanului român, Ion Aurel-Lucian;
s-a decis revocarea dreptului de ședere provizorie pe teritoriul Republicii Moldova,
în privința cetățeanului român Ion Aurel-Lucian; s-a dispus Direcției imigrări
anularea permisului de ședere provizorie, eliberat la 28 ianuarie 2021, cetățeanului
român Ion Aurel-Lucian; s-a solicitat Agenției Servicii Publice anularea statutului
permisului de ședere în R.S.P. eliberat cetățeanului român Ion Aurel-Lucian (fila
dosarului administrativ 96-100).
Prin decizia Biroului Migrație și Azil nr. 30 din 30 septembrie 2021 s-a
decis revocarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă în Republica
Moldova, cetățeanului român, Ion Aurel-Lucian (fila dosarului administrativ 88).
Prin decizia Biroului Migrație și Azil nr. 5258 din 01 octombrie 2021, în
temeiul art. 6 alin. (1) lit. f), c), art. 8 alin. (1) lit. a), c) și art. 32 alin. (5) lit. a), b)
din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova,
s-a refuzat acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei în
Republica Moldova, cetățeanului României, Ion Aurel-Lucian (fila dosarului
administrativ 101).
La 27 octombrie 2021 Ion Aurel-Lucian a depus la Biroul Migrație și Azil
cerere prealabilă, prin care și-a exprimat dezacordul cu decizia din 01 octombrie
2021 (fila dosarului administrativ 103-110).
Prin decizia Biroului Migrație și Azil nr. I-674/21 din 10 noiembrie 2021
s-a respins cererea prealabilă depusă de Ion Aurel-Lucian și s-a expediat dosarul
administrativ Ministerului Afacerilor Interne în vederea soluționării definitive (fila
dosarului administrativ 136).
Prin scrisoarea Ministerului Afacerilor Interne nr. 44/22-4779 din 29
noiembrie 2021, Ion Aurel-Lucian a fost informat că Ministerul susține opinia
Biroului Migrație și Azil (fila dosarului administrativ 139).
Nefiind de acord cu decizia emisă în procedură prealabilă, la 24 decembrie
2021 Ion Aurel-Lucian a înaintat prezenta acțiune împotriva Biroului Migrație și
Azil privind anularea deciziei Biroului Migrație și Azil nr. 5258 din 01 octombrie
2021 și obligarea Biroului Migrație și Azil de a admite cererea sa cu privire la
acordarea dreptului de ședere provizorie în Republica Moldova pentru reîntregirea
familiei.
Învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță a respins acțiunea ca
neîntemeiată. Instanța de fond a constatat că reclamantul Ion Aurel-Lucian, în cadrul
procedurii de examinare a cererii pentru acordarea dreptului de ședere provizorie
pentru reîntregirea familiei, nu a probat întrunirea condițiilor cumulative pentru
acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeanul
Republicii Moldova și Biroul Migrație și Azil în mod legal i-a refuzat acordarea
dreptului de ședere provizorie.
9
Cu referire la condițiile pentru acordarea dreptului de ședere provizorie
pentru reîntregirea familiei, instanța de fond a reținut că în acest caz nu au fost
înlăturate dubiile în ceea ce privește fictivitatea căsătoriei.
Curtea de Apel Chișinău, examinând cauza în apel, a constatat
netemeinicia hotărârii instanței de fond. Pentru a decide astfel instanța de apel a
indicat că din sensul art. 6, 8, 32 și 38¹ din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind
regimul străinilor în Republica Moldova derivă că, solicitarea de acordare a
dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeni ai Republicii
Moldova, poate fi respinsă în 2 cazuri: căsătoria este fictivă sau există poligamie.
La caz, instanța de apel a constatat că în decizia Biroului Migrație și Azil
nr. 5258 din 01 octombrie 2021, autoritatea competentă pentru străini a omis să
indice temeiurile stabilite expres de legiuitor pentru refuzarea/respingerea cererii de
acordare a dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeni ai
Republicii Moldova. În decizia nr. 5258 din 01 octombrie 2021 nu a fost făcută
referire la dispozițiile art. 38¹ din Legea privind regimul juridic al străinilor în
Republica Moldova, care reglementează în mod distinct procedura de acordare a
dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeni ai Republicii
Moldova, dar, s-a făcut referire la dispoziția art. 32 din aceeași lege.
Instanța de apel a reținut că pe parcursul judecării cauzei în fond, autoritatea
competentă pentru străini a invocat două temeiuri distincte de refuz în acordarea
dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeni ai Republicii
Moldova lui Ion Aurel-Lucian și anume, că acesta ar face parte dintr-un grup
criminal organizat și că căsătoria cu cetățeana Republicii Moldova, Ion (Gherțescu)
Valentina ar fi fictivă.
În acest context, instanța de apel a constatat că autoritatea competentă
pentru străini și prima instanță au invocat că fictivitatea căsătoriei dintre Ion Aurel-
Lucian și Ion (Gherțescu) Valentina se confirmă prin divergențele dintre
răspunsurile oferite de soți în cadrul interviului realizat de către Biroul Migrație și
Azil, dar și prin faptul că soții Ion nu au traversat în comun frontiera Republicii
Moldova.
Însă, instanța de apel a desconsiderat această argumentare a autorității
competente pentru străini și a instanței de fond, indicând că în cursul judecării cauzei
de către apelant au fost administrate înscrisuri suficiente care confirmă că căsătoria
este reală, că soții Ion Aurel-Lucian și Ion Valentina în comun administrează o
afacere inițiată în Dubai, duc o viață în comun atât pe teritoriul României, cât și al
Republicii Moldova, merg în vacanțe împreună, participă la reuniuni de familie.
Pozele prezentate de apelant, licența comercială eliberată de autoritățile din
Dubai, încheierea unui contract de rezervare a dreptului de proprietate asupra unui
bun imobil dintr-un alt stat, precum și răspunsurile oferite în cadrul interviului
realizat de Biroul Migrație și Azil, confirmă în mod cert că căsătoria dintre Ion
Aurel-Lucian și Ion (Gherțescu) Valentina este reală și reprezintă voința reală a
acestora de a întemeia o familie. Deci, instanța de apel a apreciat că argumentarea
precum că căsătoria ar fi fictivă, este eronată, vine în contradicție cu probatoriul
administrat la materialele cauzei și nu poate fi reținută drept temei de respingere a
acordării dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu cetățeni ai
Republicii Moldova.
De asemenea, instanța de apel a indicat că la caz nu au fost administrate
înscrisuri de natură să confirme că Ion Aurel-Lucian prezintă o amenințare pentru
10
securitatea națională, ordinea publică și sănătatea publică, nu se află în situația de a
avea interdicție de a intra pe teritoriul Moldovei, precum și nu există probe care să
ateste că acesta ar fi implicat în grupuri infracționale organizate, astfel că, nici al
doilea temei de refuz invocat, nu este incident în speță.
În acest context, Curtea de Apel Chișinău a conchis că la caz nu au fost
administrate înscrisuri de natură să confirme incidența temeiurilor de refuz în
admiterea cererii depuse de Ion Aurel-Lucian, situație ce, în concluzia instanței de
apel, denotă că decizia Biroului Migrație și Azil nr. 5258 din 01 octombrie 2021 este
ilegală, fiind anulată.
Efectuând controlul judiciar al deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de
Apel Chișinău, completul Curții Supreme de Justiție consideră că concluzia instanței
de apel este contradictorie circumstanțelor cauzei, fiind rezultată din interpretarea
eronată a normelor de drept material, stabilind greșit starea de fapt în prezenta cauză,
pe când concluzia primei instanțe privind admiterea acțiunii fiind justă, având la
bază cumulul probelor administrate, în coraport cu normele legale ce guvernează
raportul juridic litigios.
În acest sens, conform materialelor dosarului administrativ, la 03 august
2021 Biroul Migrație și Azil a primit spre examinare cererea înregistrată cu nr. 1-
482/24, parvenită de la cetățeanul român Ion Aurel-Lucian, prin care a solicitat
anularea dreptului de ședere obținut în scop de muncă la 28 ianuarie 2021, pe motiv
că a depus actele pentru acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea
familiei.
Totodată, conform informației din subsistemul internațional al BMA a fost
stabilit că privitor la cetățeanul român Ion Aurel-Lucian este înregistrat dosarul SPr-
0002268/03-08-21 la 03 august 2021, în scopul acordării dreptului de ședere
provizorie pentru reîntregirea familiei.
Având în vedere, la acel moment că, circumstanțele acordării dreptului de
ședere anterioare eliberat în scop de muncă la 22 ianuarie 2021, pentru cetățeanul
român Ion Aurel- Lucian erau investigate prin prisma comiterii infracțiunii
prevăzute de art. 361 Cod penal, în cadrul procesului penal nr. 2021010889 din 16
iulie 2021, înregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni,
a Inspectoratului de poliție Centru al DP mun. Chișinău, s-a considerat oportun
efectuarea verificărilor suplimentare întru prevenirea și combaterea șederii ilegale a
străinilor.
În contextul circumstanțelor menționate în condițiile Legii nr. 200 din 16
iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, Hotărârea Guvernului
nr. 914 din 07.11.2014 cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare și
funcționar, a structurii și efectivului-limită ale Biroului Migrație și Azi din
subordinea MAI, s-a constatat relevant verificarea mai minuțioasă a dosarului SPr-
0002268/03-08-21 din 03 august 2021, prin care s-a solicitat acordarea dreptului de
ședere provizorie pentru reîntregirea familiei de către cetățeanul român Ion Aurel-
Lucian.
Prin raportul din 18 august 2021 la dosarul SPr-0002268/03-08-21 din 03
august 2021 a fost conexată cererea înregistrată cu nr. 1-482/24 din 03 august 2021.
În urma examinării сererilor înregistrate cu nr. 1-482/24 din 03 august
2021 și nr. 4044 din 03.08.2021, parvenite de la cetățeanul român Ion Aurel-Lucian,
prin încheierea din 30 septembrie 2021 a SRMR a DCȘIS a Biroului Migrație și
Azil, s-a propus refuzarea acordării dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea
11
familiei cu cetățeni al Republicii Moldova, emiterea deciziei de revocare a dreptului
de ședere provizorie pe teritoriul Republicii în privința cetățeanului român Ion
Aurel-Lucian.
Conform mențiunilor din încheierea din 30 septembrie 2021 a SRMR a
DCȘIS a Biroului Migrațiune și Azi, s-au conturat circumstanțe ce reflectă aspecte
în care cetățeanul român Ion Aurel-Lucian nu a respectat scopul inițial declarat
pentru care i-a fost acordat dreptul de ședere în scop de muncă pe teritoriul
Republicii Moldova.
Instanța de recurs reiterează că în sensul Legii nr. 200/16.07.201,
„reîntregirea familiei presupune intrarea și șederea pe teritoriul Republicii Moldova
a membrilor de familie a unui străin cu ședere legală pe teritoriul Republicii
Moldova sau ai familiei unui cetățean al Republicii Moldova, în scop de păstrare a
unității familiei, indiferent de data stabilirii relațiilor de familie”.
Din esența reglementărilor Legii nr.200/16.07.2010 rezultă că în cazul
cererilor pentru acordarea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei
cu cetățeanul Republicii Moldova, autoritatea competentă urmează să verifice
întrunirea de către solicitant a următoarelor condiții:
a) căsătoria nu este una fictivă sau, după caz, există legătura de rudenie;
b) nu există poligamie.
Conform materialelor dosarului administrativ, în cadrul procedurii de
examinarea a cererii pentru acordarea dreptului de ședere provizorie pentru
reîntregirea familiei, reclamantul Ion Aurel-Lucian nu a probat întrunirea
condițiilor cumulative pentru acordarea dreptului de ședere provizorie pentru
reîntregirea familiei cu cetățeanul Republicii Moldova. Astfel, că nu au fost
înlăturate dubiile în ceea ce privește fictivitatea căsătoriei.
Din încheierea ofițerului din cadrul Biroului Migrație și Azil din 30
septembrie 2021 rezultă că autoritatea competentă pentru străini a invocat existența
suspiciunilor rezonabile cu privire la încheierea căsătoriei, concluzionând că scopul
declarat pentru care se solicită acordarea dreptului de ședere provizorie pentru
reîntregirea familiei este formal.
Conform mențiunilor din încheierea ofițerului din cadrul Biroului Migrație
și Azil din 30 septembrie 2021, în cadrul interviului paralel din 02.09.2021,
cetățeanului român Ion Aurel-Lucian cu cetățeana Republicii Moldova Ion
(Gherțescu) Valentina au fost depistate neconcordanțe la unele aspecte, prin a nu
cunoaște numele părinților, grupa sanguină, adresa de facto a domiciliului.
Totodată, atât Ion Aurel-Lucian, cât și Ion (Gherțescu) Valentina au
declarat în cadrul chestionării paralele că au făcut cunoștință în anul 2017. Însă,
conform informației din baza de date a poliției de frontieră, privind evidența
traversărilor frontierei de stat a Republicii Moldova, persoanele vizate nu au fost
fixate cu traversări în comun din 2017 până în perioada lunii mai 2021, iar prima
traversare în comun a frontiere de stat a fost fixată la 15.05.2021, la 30.07.2021 fiind
eliberat certificatul de căsătorie. Ulterior, la 03 august 2021 Ion Aurel-Lucian și Ion
(Gherțescu) Valentina adresează către BNA cerere prin care solicită acordarea
dreptului de ședere provizorie. În concluzie, din perioada anului 2017, elocventă
situației este perioada începând cu 15 mai 2021.
Circumstanțele menționate generează suspiciuni rezonabile cu privire la
încheierea căsătoriei în contextul în care solicitarea acordării dreptului de ședere
provizorie s-a produs la data de 03 august 2021, adică la doar patru zile după
12
eliberarea certificatului de căsătorie.
Între timp, la 03 august 2021, Ion Aurel-Lucian se adresează cu cererea
nr. I-482/21, prin care a solicitat anularea dreptului de ședere obținut în scop de
muncă la 28.01.2021, pe motiv că a depus actele pentru acordarea dreptului de ședere
provizorie pentru reîntregirea familiei.
Astfel, se remarcă că acțiunile privind solicitarea revocării dreptului la
ședere în scop de muncă și solicitarea acordării dreptului de ședere pentru
reîntregirea familiei au fost demarate în perioada activă a măsurilor întreprinse din
cadrul procesului penal nr. 2021010889 din 16 iulie 2021, înregistrat în Registrul de
evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni, a Inspectoratului de poliție Centru al
DP mun. Chișinău, referitor la circumstanțele, precum că beneficiarul solicitant
„Consulting Global Stock” SRL a prezentat și a depus în adresa BMA documente
întocmite cu abateri de la normele stabilite și cu date ce conțin informații denaturate
și false, în scopul obținerii dreptului de ședere provizorie în scop de muncă pentru
cetățeanul român Ion Aurel-Lucian.
Or, întru acordarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă pentru
cetățeanul român Ion Aurel-Lucian, compania „Consulting Global Stock” SRL a
prezentat BMA demersul tipizat și proiectul contractului individual de muncă, fiind
sesizat faptul că semnătura cetățeanului român Iliescu Ștefan Virgil, care
administrează compania „Consulting Global Stock” SRL, manifestă aspecte unor
semnături falsificate, fiind contrafăcute prin procedee de copiere și/sau imitare.
La fel, urmare a verificării bazei de date a poliției de frontieră ce ține de
evidența traversărilor frontierei de stat a cetățeanului român Iliescu Ștefan Virgil, nu
au fost identificate înregistrări de intrare/ieșire în/din Republica Moldova în
perioada 2016 -2021, fapt ce induce la concluzia că în perioada (06.01.2021)
depunerii (solicitării) actelor semnate de către nominalizat la BNM privind
acordarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă pentru cetățeanul român
Ion Aurel-Lucian, s-a evidențiat o bănuială rezonabilă precum că demersul tipizat,
proiectul de contract individual de muncă din 2020, ce au stat la baza acordării
dreptului de ședere, ar conține semne de falsificare.
În acest context, conform informațiilor publice, cetățeanul român Iliescu
Ștefan Virgil a fost condamnat de către autoritățile din România la 1 an și 6 luni de
închisoare, cu suspendare, pentru constituirea unui grup infracțional organizat,
transfer neautorizat de date informatice în formă continuată și divulgarea
informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, în formă continuată. Aceste
informații au fost comunicate organului de urmărire penală, în cadrul examinării în
materialului înregistrat cu nr. 2021010889 în cadrul IP Centru al DP mun. Chișinău.
Prin urmare, în încheierea sa din 30 septembrie 2021 BMA reține că în
contextul dosarului înregistrat prin cererea 4044 din 03 august 2021 pentru
acordarea dreptului la ședere provizorie pentru reîntregirea familiei a cetățeanului
român Ion Aurel-Lucian cu cetățeana Republicii Moldova – Ion (Gherțescu
Valentina), există accentuate suspiciuni rezonabile cu privire la înregistrarea
căsătoriei, astfel că scopul declarat pentru care s-a solicitat acordarea dreptului de
ședere provizorie pentru reîntregirea familiei se conturează a fi unul formal,
recurgând la un caz de recidivă, analogic cazului în care nu a respectat scopul inițial
declarat pentru care i s-a aprobat șederea în scop de muncă în Republica Moldova.
Or, reieșind din faptul demonstrat anterior că dreptul de ședere provizorie
acordat inițial reclamantului a fost obținut prin comiterea unei infracțiuni, ce denotă
13
că acesta poate prezenta pericol de ordine publică, de siguranță publică sau de
sănătate publică.
Având în vedere cele relatate, în baza cererii nr. I-482/21 din 03 august
2021 și nr. I-513 din 11.08.2021, conform prevederilor lit. a) și c ) art. 49 din Legea
nr. 200 din 26.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, precum și
în baza materialelor acumulate, prin încheierea din 30 septembrie 2021 a BMA s-
a constatat motivată primirea deciziei de revocare a dreptului de ședere provizorie
lucrătorului imigrant, cetățeanului român Ion Lucian-Aurel.
Subsecvent, reieșind din informațiile acumulate și acțiunile procesuale
penale în care au fost investigate circumstanțe și fapte privitor la acordarea dreptului
de ședere provizorie în scop de muncă pentru Ion Aurel-Lucian, în temeiul art. 6 lit.
f),c) , art. 8 lit. a) și b), art. 32 alin. (5) din Legea nr. 200/16.07.2010, prin încheierea
din 30 septembrie 2021 a BMA s-a constatat justificată emiterea deciziei privind
refuzul acordării dreptului la ședere provizorie pentru reîntregirea familiei cu
cetățeni ai RM, cetățeanului român Ion Aurel-Lucian.
Concomitent, se remarcă că reclamantul Ion Aurel-Lucian în cadrul
procedurii de examinare a cererii pentru acordarea dreptului de ședere provizorie
pentru reîntregirea familiei, nu a înlăturat dubiile în ceea ce privește fictivitatea
căsătoriei.
În acest context, argumentele și probele prezentate de instanța de apel care
ar confirma că căsătoria ar fi reală, nu sunt elocvente. La momentul emiterii deciziei
de către BMA veridicitatea căsătoriei și intenția reală de convețuire familială nu a
fost demonstrată. Iar, probele aduse ulterior au o valoare redusă nefiind susținute de
fapte anterioare și fac aparența că sunt menite să repare o cerere deja refuzată.
Potrivit informației din Subsistemul informațional al Poliției de Frontieră
al Republicii Moldova, intimatul Ion Aurel-Lucian în perioada anilor 2022 -2023
are intrare pe teritoriul Republicii Moldova de scurtă ședere (2022- 16 zile, 2023 -
11 zile), fapt ce demonstrează că acesta nu a domiciliat în Republica Moldova.
În astfel de circumstanțe, instanța de recurs consideră că instanța de fond
just a constatat că în speță în mod legal s-a refuzat solicitantului dreptului de ședere
provizorie pentru reîntregirea familiei, ceea ce confirmă temeinicia și legalitatea
deciziei BMA nr. 5258 din 01.10.2021, iar temeiuri legale de anularea a actului
administrativ individual defavorabil contestat nu au fost stabilite.
Prin urmare, decizia Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2023 este
contrară normelor legale aplicabile și urmează a fi casată în temeiul art. 248 alin. (1)
lit. b) din Codul administrativ, cu menținerea hotărârii primei instanțe, care a
examinat corect și complet cauza și a pronunțat o soluție legală și temeinică.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. b) și alin. (3)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Inspectoratul General pentru Migrație al
Ministerului Afacerilor Interne.
Casează integral decizia din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de Ion Aurel-Lucian împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor
Interne privind anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea
14
emiterii actului administrativ favorabil și emite o decizie nouă, prin care se menține
hotărârea din 08 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
15