3r-318/25 — Contestarea actului administrativ

La 09 decembrie 2024, Î.M. „Tirex Petrol” S.A. (în proces de insolvabilitate), reprezentată de Țurcan Sergiu, a înaintat o acțiune în contencios administrativ împotriva Serviciului Fiscal de Stat, solicitând anularea actului de control nr. 5-735834 din 28 august 2024, întocmit în urma controlului fiscal la Î.M. „Tirex Petrol” S.A., a deciziei nr. 754/229 din 7 noiembrie 2024 și a deciziei nr. 517/3066 din 20 septembrie 2024.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 16 aprilie 2025, s- a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Î.M. „Tirex Petrol” S.A. (în proces de insolvabilitate).

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 08 mai 2025, Î.M. „Tirex Petrol” S.A. (în proces de insolvabilitate) a depus apel, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 16 aprilie 2025, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie admisă integral acțiunea depusă de Î.M. „Tirex Petrol” S.A. (în proces de insolvabilitate).

Hotărârea motivată a fost expediată părților prin intermediul poștei electronice la data de 04 august 2025 (f.d.86).

Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 22 septembrie 2025 a declarat inadmisibil apelul depus de ÎM „Tirex Petrol” SA pe motiv că nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

În data de 06 noiembrie 2025, ÎM „Tirex Petrol” SA, reprezentată de Țurcan Sergiu a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri privind repunerea în termenul legal de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.

În motivarea recursului recurentul a menționat că nu a fost notificat în mod legal despre hotărârea motivată a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 16 aprilie 2025, fiind astfel lipsit de posibilitatea reală de a lua cunoștință despre existența acesteia și de a-și exercita dreptul la atacarea actului judecătoresc în termenul prevăzut de lege.

La momentul relevant, recurentul se afla în procedură de insolvabilitate, în temeiul hotărârii nr. 2-261/2023 din 25 iulie 2024, pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Central. Până la constituirea organului reprezentativ al 1 creditorilor și a Comitetului creditorilor, conform art. 53 din Legea insolvabilității, nu avea posibilitatea legală de a decide asupra efectuării cheltuielilor curente, inclusiv asupra achitării serviciilor de hosting.

În aceste condiții obiective, serviciile de hosting aferente domeniului „tirexpetrol.com” au fost suspendate la data de 04 august 2025 ca urmare a neachitării, iar adresele de poștă electronică ale recurentului au devenit nefuncționale. Prin urmare, adresele de e-mail indicate de instanță pentru comunicarea actelor de procedură nu erau active, fapt ce exclude recepționarea efectivă a corespondenței electronice.

Recurentul apreciază că simpla expediere a hotărârii motivate de către instanța de fond, reflectată într-un extras din poșta electronică, nu poate fi calificată drept dovadă a notificării legale, întrucât aceasta nu confirmă recepționarea efectivă și aducerea la cunoștință a actului judecătoresc. Or, notificarea legală presupune nu doar transmiterea formală, ci și asigurarea cunoașterii efective a conținutului actului de procedură de către destinatar.

Mai mult, chiar și după reluarea serviciilor de hosting, în luna septembrie 2025, corespondența electronică transmisă către adresele …@tirexpetrol.com nu a fost recepționată de server, fiind imposibilă verificarea existenței sau conținutului mesajelor transmise în perioada anterioară.

În aceste circumstanțe, recurentul consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel referitoare la existența dovezii notificării și comunicării hotărârii motivate. Lipsa notificării efective a determinat imposibilitatea obiectivă a recurentului de a cunoaște despre existența hotărârii motivate din 16 aprilie 2025.

Recurentul subliniază că a manifestat un comportament procesual activ și de bună-credință, însă, din motive obiective generate de procedura de insolvabilitate, s-a aflat în imposibilitatea reală de a lua cunoștință despre hotărârea motivată pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

La data de 09 decembrie 2025, intimatul Serviciul Fiscal de Stat a depus referință, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată.

Art. 63 alin. (1) din Codul administrativ: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. 2 Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.”

Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 47 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere: „În cazul în care semnatarul și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă acesta intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă documentele electronice.”

Art. 219 alin. (1) din Codul administrativ: „Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

Art. 223 din Codul administrativ: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”

Art. 232, alin. (2) din Codul administrativ: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236 alin. (1), alin. (2), lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243 alin. (1), lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. 3 Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

În data de 06 noiembrie 2025, reprezentantul recurentei Țurcan Sergiu a depus recurs împotriva încheierii din 22 septembrie 2025. Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul este depus în termenul prevăzut la art. 242 din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

La acest aspect instanța de recurs menționează că, din conținutul art.232, alin. (2) din Codul administrativ, rezultă că apelantul urma să depună apelul motivat în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Or, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 232, alin. (2) din Codul administrativ stipulează că, începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării hotărârii motivate a instanței de fond.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de fond, în data de 04 august 2025, a expediat prin intermediul poștei electronice hotărârea motivată participanților la proces, inclusiv la adresa societății reclamante office@tirexpetrol.com, reprezentantului XXXXX precum și la adresa administratorului XXXXX fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la fila dosarului 86.

Prin urmare, coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată, că în condițiile speței 4 începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua de 05 august 2025, iar ultima zi fiind data de 03 septembrie 2025.

Din actele cauzei rezultă cu certitudine că societatea apelantă, reprezentată de Țurcan Sergiu nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin. (2) din Codul administrativ și nu a prezentat Curții de Apel Centru motivarea apelului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază, că instanța de fond a ales modalitatea de notificare cea mai rapidă, eficientă și mai puțin costisitoare, expediind hotărârea motivată la adresa electronică office @tirexpetrol.com, XXXXX, XXXXX adrese indicate de apelantă în cererea de apel.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate reține argumentul recursului potrivit căruia comunicarea hotărârii motivate ar fi fost ineficientă din cauza unor pretinse disfuncționalități tehnice ale adresei sale electronice. Or, partea care indică o adresă electronică pentru comunicare își asumă obligația de a asigura funcționalitatea acesteia. Eventualele disfuncționalități tehnice ale sistemului informatic sau suspendarea serviciilor de hosting nu pot fi opuse instanței și nu pot constitui un motiv obiectiv de nulitate a comunicării actelor de procedură.

Instanța nu are obligația legală de a verifica funcționalitatea tehnică a adreselor electronice furnizate de părți și nici de a relua comunicarea pe alte căi în lipsa unei informări prealabile din partea destinatarului cu privire la imposibilitatea recepționării corespondenței electronice.

Suspendarea serviciilor de hosting invocată de recurent reprezintă o situație imputabilă exclusiv acestuia și nu poate fi calificată drept circumstanță obiectivă sau excepțională care să justifice necunoașterea actului judecătoresc.

Cu privire la invocarea procedurii de insolvabilitate, instanța de recurs menționează că aflarea recurentului în procedură de insolvabilitate nu suspendă de drept obligațiile sale procesuale și nu justifică nerespectarea termenelor legale de exercitare a căilor de atac. Lipsa constituirii Comitetului creditorilor sau a organului reprezentativ al creditorilor nu împiedică exercitarea drepturilor procesuale și nici nu afectează validitatea comunicării actelor de procedură. De altfel, recurentul nu a demonstrat că ar fi fost lipsit de reprezentare legală sau că ar fi existat o interdicție expresă de a recepționa corespondența judiciară.

De asemenea, instanța de recurs nu va accepta susținerea recurentei că simpla expediere nu echivalează cu notificarea. Conform art. 47 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar în momentul în care acesta intră în sistemul informațional din care destinatarul poate extrage documentele electronice. Așadar, confirmarea expresă a destinatarului nu constituie o condiție de valabilitate a comunicării.

Mai mult, instanța de recurs nu poate reține argumentul reprezentantului referitor la imposibilitatea reală de a lua cunoștință de hotărârea instanței. 5 Înscrisul depus, constând într-un extras din care ar rezulta că serviciile de hosting urmau a fi achitate până la data de 03 august 2025, nu este suficient pentru a răsturna prezumția de legalitate a actelor procedurale îndeplinite de instanța.

În acest context, completul de judecată atrage atenția că la 04 august 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a publicat hotărârea motivată din 16 aprilie 2025 pe pagina web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi identificată cu numărul dosarului 2-24140338-12-3-09122024. Deci, depunând apel în interesul societății reclamante, reprezentantul Țurcan Sergiu era conștient de faptul că urmează să prezinte și motivarea apelului, respectiv, avea obligația procesuală de a depune diligența necesară de a se interesa de soarta dosarului și la ce etapă procesuală se află acesta.

Cât privește solicitarea recurentului cu privire la repunerea în termen a cererii de apel, completul de judecată reține că în conformitate cu art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu art. 116 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cererea de repunere în termen se soluționează numai de instanța în fața căreia trebuia efectuat actul procedural, adică instanța de apel în acest caz.

Instanța de recurs nu are competența legală de a se pronunța asupra unei asemenea cereri, întrucât aceasta ar însemna să substituie instanța de apel în atribuțiile sale, ceea ce ar încălca principiul legalității procedurale.

Prin urmare, cererea de repunere în termen nu poate fi examinată în calea de atac a recursului.

În acest context, instanța de recurs reiterează că, actele dosarului relevă cu certitudine că apelantul nu a depus motivarea apelului în interiorul termenului de 30 de zile. Or, depunerea motivării constituie o condiție esențială pentru exercitarea valabilă a căii de atac. Un apel lipsit de motivare în termen este asimilat unui apel neexercitat.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat în mod corect că apelul formulat este inadmisibil, întrucât nerespectarea termenului legal atrage sancțiunea expresă prevăzută de normele de procedură administrativă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Astfel, instanța de recurs subliniază că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

În această ordine de idei, în cazul primirii apelului pe rol, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 și preambulul 6 Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Subsecvent, instanța de recurs menționează că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurentă sunt declarative și lipsite de suport juridic

Din considerentele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de ÎM „Tirex Petrol” SA, reprezentată de Țurcan Sergiu.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de ÎM „Tirex Petrol” SA, reprezentată de Țurcan Sergiu. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 7