2rc-96/25 — incasarea datoriei, dobinzii de intirziere si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei, dobinzii de intirziere si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Omisiunea depunerii apelului in termenul prevazut de art 362 alin 1 CPC
2rc-96/25 — incasarea datoriei, dobinzii de intirziere si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Societatea cu
Răspundere Limitată „Transagro Transportator Internațional”,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea Comercială „Agro-Partener” S.R.L. împotriva Societății cu
Răspundere Limitată „Transagro Transportator Internațional” privind
încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 2rc-96/25
NR. PIGD 2-25030108-01-2rc-27112025)
Omisiunea depunerii apelului în termenul prevăzut la art. 362 alin. (1) din
Codul de procedură civilă.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (E. Galușceac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Centru (S. Dimitriu, E. Badan-Melnic, V. Gîrleanu)
21 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Societatea cu
Răspundere Limitată „Transagro Transportator Internațional”.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 februarie 2025, Societatea Comercială „Agro-Partener” S.R.L.
(în continuare S.C. „Agro-Partener” S.R.L.) a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Transagro
Transportator Internațional” (în continuare „Transagro Transportator
Internațional” S.R.L.), prin care a solicitat încasarea din contul pârâtei în
beneficiul său a sumelor: 74526, 48 de lei cu titlu de datorie, 3232,03 lei cu
titlu de dobândă de întârziere, 2882,72 de lei cu titlu de taxă de stat, 200 de
lei cu titlu de taxa de timbre și 10000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru
asistența juridică acordată de avocat.
Prin încheierea din 27 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a primit prezenta cerere de chemare în judecată în procedura
cererilor cu valoare redusă (f.d. 42-43).
Prin hotărârea din 19 mai 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de S.C. „Agro-
Partener” S.R.L..
S-a încasat de la „Transagro Transportator Internațional” S.R.L. în
beneficiul S.C. „Agro-Partener” S.R.L. suma de 74526,48 de lei cu titlu de
datorie, suma de 3232,03 lei cu titlu de dobânda de întârziere, suma de 5000
de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică acordată, suma de
2882,72 de lei cu titlu taxa de stat și suma de 200 de lei cu titlu de cheltuieli
pentru achitarea taxei de timbru. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind
neîntemeiată (f.d. 48).
La 20 iunie 2025 „Transagro Transportator Internațional” S.R.L. a
depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 19 mai 2025 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi
hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată înaintate de
S.C. „Agro-Partener” S.R.L. (f.d.52-53).
Prin încheierea din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a
restituit apelul declarat de „Transagro Transportator Internațional” S.R.L.
împotriva hotărârii din 19 mai 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
pe motiv că a fost depus în afara termenului prevăzut de lege (f.d.66-68).
1
La 06 noiembrie 2025, „Transagro Transportator Internațional” S.R.L.
a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 30 septembrie 2025 a Curții
de Apel Centru, solicitând admiterea acesteia, și soluționarea problemei în
fond, prin acceptarea spre examinare a cererii sale de apel (f.d.73-77).
În susținerea cererii de recurs, „Transagro Transportator Internațional”
S.R.L. a invocat dezacordul cu încheierea din 30 septembrie 2025 a Curții
de Apel Chișinău, care, în opinia sa, este neîntemeiată și ilegală, fiind emisă
cu încălcarea normelor procedurale și a garanțiilor constituționale privind
accesul liber la justiție.
Recurenta a susținut că instanța de apel a interpretat eronat dispozițiile
legale referitoare la termenul de declarare a apelului, restituind cererea ca
fiind depusă peste termen, deși termenul trebuia calculat din momentul
comunicării efective a hotărârii primei instanțe, și nu din momentul
pronunțării acesteia.
În argumentarea poziției sale, recurenta a subliniat că termenul de
declarare a apelului curge de la data comunicării hotărârii, întrucât, în cadrul
procedurii cererilor cu valoare redusă, părțile nu sunt prezente la pronunțare
și nu pot cunoaște data emiterii hotărârii, aceasta fiind transmisă ulterior prin
poștă sau publicată pe portalul instanței.
Totodată, recurenta a invocat încălcarea art. 20 din Constituția
Republicii Moldova și a art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului, arătând că prin restituirea apelului ca tardiv a fost restrâns în mod
disproporționat dreptul său de acces la o instanță.
În opinia recurentei, Curtea de Apel Centru a ignorat principiul
proporționalității și obligația de a aplica direct prevederile Convenției
Europene cu prioritate față de normele interne, conform art. 4 din Constituție.
În consecință, prin modul formalist de aplicare a termenului de apel, instanța
de apel i-a încălcat dreptul la o cale de atac efectivă și la un proces echitabil,
motiv pentru care încheierea din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru
urmează a fi casată ca nelegală.
La 27 noiembrie 2025 în adresa S.C. „Agro-Partener” S.R.L. a fost
expediată copia cererii de recurs depuse de „Transagro Transportator
Internațional” S.R.L..
Până la data stabilită pentru examinarea recursului depus de
„Transagro Transportator Internațional” S.R.L., intimata nu a prezentat
referință în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de
recurentă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 10 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de
drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în
caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum
și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”
2
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării
obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală
civilă.”
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de
aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea
sa în eroare.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane
legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori
să încheie un ansamblu de acte.”
Art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.
(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment
viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în
decursul întregii perioade.”
Art. 112 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă:
„(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă
la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele
sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte
mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de
procedură se consideră îndeplinit în termen.
(4) Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească
ori în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul
lor sau la care încetează operațiunile respective.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage
după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu
prevede altfel.”
Art. 116 alin. (1) - (4) din Codul de procedură civilă:
„(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui
act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.
(2) Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care
efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată.
Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor
însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen.
(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc
imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură
3
care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate
documentele respective etc.).
(4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a
exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat
din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică
depășirea termenului de procedură.”
Art.2762 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Dacă valoarea cererii în cauzele de încasare a unei sume de bani nu depășește
10 salarii medii pe economie prognozate la data sesizării instanței, fără a se lua în
considerare dobînzile, penalitățile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii,
această cerere se examinează ca cerere cu valoare redusă.”
Art.2763 alin.(1)-(2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă.
(2) Judecătorul poate dispune citarea participanților la proces dacă apreciază acest
fapt ca fiind necesar sau dacă admite solicitarea uneia dintre părți de a examina
cererea în ședință publică. Judecătorul poate să respingă o astfel de solicitare în
cazul în care consideră că, ținînd cont de împrejurările cauzei, nu sînt necesare
dezbateri publice. Respingerea se dispune printr-o încheiere motivată care poate fi
atacată odată cu fondul.”
Art.2764 alin.(1)-(5) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța soluționează cauza și adoptă dispozitivul hotărîrii într-un termen de
cel mult 6 luni de la data depunerii cererii.
(2) Dacă, după ce i s-au comunicat cererea de chemare în judecată și înscrisurile
anexate, pîrîtul nu depune referință, soluționarea cererii se face în baza materialelor
anexate la dosar.
(3) Hotărîrea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței
judecătorești și se comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul
Programului integrat de gestionare a dosarelor.
(4) Hotărîrea judecătorească poate fi atacată cu apel, care se examinează în
condițiile prezentului cod. Deciziile instanței de apel nu se supun recursului, fiind
definitive și irevocabile de la pronunțare.
(5) Instanța de apel examinează cererea de apel în procedură scrisă sau cu citarea
participanților la proces, prevederile art.2763 fiind aplicabile corespunzător.”
Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 369 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă:
b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea
în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un
complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe
4
baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților”.
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept:
a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”
Art.428 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva
încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina
web a instanței la data emiterii.”
Art. 385 alin. (1) din Codul civil:
„(1) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau
moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii
evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție conchide că „Transagro Transportator
Internațional” S.R.L. s-a conformat dispozițiilor 425 din Codul de procedură
civilă și a depus în termen recursul la 06 noiembrie 2025, în condițiile în care
a recepționat copia încheierii din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel
Centru, la adresa de e-mail, la data de 28 octombrie 2025 (f.d.69).
În continuare, coroborând dispozițiile art. 362 alin. (1), art. 369
alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă cu probele administrate la dosar,
instanța de recurs consideră întemeiată concluzia Curții de Apel Centru
referitoare la faptul că „Transagro Transportator Internațional” S.R.L. a
depus apelul, după expirarea termenului prevăzut la art. 362 alin. (1) din
Codul de procedură civilă și respinge argumentele recurentei invocate în
susținerea poziției sale ca neîntemeiate.
Această concluzie se impune având în vedere corelarea dispozițiilor
art. 362 alin. (1) cu cele ale art. 369 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură
civilă, aplicate în raport cu datele dosarului, din care reiese că pronunțarea
dispozitivului hotărârii de către Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a avut
loc la data de 19 mai 2025 (f.d.48).
Astfel, având în vedere dispozițiile art. 110, 111 alin. (1) și (2), art. 112
alin. (3) și (4), art.113, în speță, termenul de declarare a apelului a început să
curgă de la data de 20 mai 2025, ziua imediat următoare datei pronunțării
dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la 18 iunie 2025.
Însă, cererea de apel împotriva hotărârii din 19 mai 2025 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, a fost depusă de „Transagro Transportator
Internațional” S.R.L. la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, la
20 iunie 2025, adică peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege, mult prea
târziu.
5
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată că apelul a fost declarat de către „Transagro Transportator
Internațional” S.R.L. împotriva hotărârii din 19 mai 2025 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru cu depășirea termenului legal prevăzut de Codul de
procedură civilă.
În lumina celor expuse, instanța de recurs constată că încheierea Curții
de Apel Centru din 30 septembrie 2025 a fost pronunțată cu respectarea
normelor de drept procesual incidente, în mod special a prevederilor art. 369
alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora instanța de apel
restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara
termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de
apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
În conformitate cu art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
termenul de apel este strict de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii, această normă având caracter imperativ și nefiind susceptibilă de
derogare. Termenul respectiv nu poate fi extins, suspendat sau amânat prin
interpretări subiective ori prin circumstanțe invocate unilateral de partea
interesată.
Instanța de recurs atrage atenția asupra importanței respectării
riguroase a termenelor procedurale, acestea constituind garanții ale echității
procesului și ale stabilității raporturilor juridice. Termenele legale nu
reprezintă simple formalități, ci mecanisme menite să disciplineze
exercitarea drepturilor procesuale, să asigure celeritatea procedurii și să
prevină abuzurile procesuale.
În aceste condiții, neexecutarea în termen a obligației procesuale de
formulare a apelului atrage sancțiunea inadmisibilității, iar completul de
judecată este ținut să aplice în mod strict dispozițiile legale incidente.
Pentru aceste motive, instanța de recurs reiterând reține că apelul
formulat de „Transagro Transportator Internațional” S.R.L. împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău din 19 mai 2025 a fost depus tardiv, iar
soluția de restituire a acestuia este pe deplin legală și temeinică.
Pentru considerentele expuse, instanța de recurs reține că argumentele
invocate de recurentă nu sunt de natură să infirme legalitatea încheierii
contestate. Interpretarea recurentei cu privire la momentul de început al
curgerii termenului de apel este contrară prevederilor exprese ale art. 362
alin. (1) din Codul de procedură civilă, care statuează în mod imperativ că
termenul începe de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dar nu de la
comunicarea ulterioară a acesteia.
Susținerile recurentei nu pot fi acceptate, întrucât încheierea instanței
de apel a fost pronunțată cu respectarea cadrului legal incident. Potrivit
art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel este în
drept să restituie cererea de apel în cazul în care aceasta a fost formulată
peste termenul prevăzut de lege, iar apelantul nu a solicitat în mod expres
6
repunerea în termen. În speță, chiar dacă recurentul a invocat faptul că a
primit hotărârea primei instanțe cu întârziere, nu a însoțit apelul cu o cerere
expresă de repunere în termen în sensul art. 116 din Codul de procedură
civilă, astfel că restituirea acestuia de către instanța de apel este legal
întemeiată.
De altfel, potrivit reglementărilor procedurale, instanța de apel nu
poate dispune repunerea în termen din oficiu, în lipsa unei solicitări exprese
formulate de parte cu prezentarea probelor pertinente și admisibile în
justificarea acestei omisiuni. Aplicarea acestei instituții este condiționată de
existența unei cereri motivate, iar simpla invocare a împrejurărilor de fapt
care ar putea justifica întârzierea nu echivalează cu exercitarea formală a
acestui drept procesual.
Totodată, conform art. 276³ alin. (2) și art. 276⁴ alin. (5) din Codul de
procedură civilă, cererile cu valoare redusă sunt examinate, de regulă, în
procedură scrisă, fără a fi necesară citarea părților, aceasta rămânând la
latitudinea instanței. Așadar, lipsa citării recurentei nu constituie o abatere
procedurală, fiind în deplină concordanță cu caracterul scris al procedurii
aplicabile în această materie.
În concluzie, în lipsa unei cereri exprese de repunere în termen și în
contextul respectării normelor procedurale privind soluționarea cererilor cu
valoare redusă, încheierea instanței de apel se dovedește a fi legală și
temeinică, iar criticile recurentei se impun a fi respinse ca nejustificate.
În context, prin prisma art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) din Codul de
procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă
că părțile antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință
în raport cu drepturile procedurale conferite de legislator și să urmărească cu
bună-credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența
CtEDO. Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor
interesați să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se
vedea cauza Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001;
cauza Agapito Maestre Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).
Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea
loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor cu respectarea
anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene în
interiorul cărora urmează a fi valorificate, or, în caz contrar survin
sancțiunile procedurale în sensul art.10 din Codul de procedură civilă. Aici
este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea
valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare
a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.
Prin prisma respectării dreptului la un proces echitabil, inclusiv
dreptul de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din
Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă,
7
relevat în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv
garantat de art.13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că,
recurentul și-a neglijat posibilitatea de valorificare a drepturilor procedurale
în termenul prevăzut de legislația în vigoare.
Prin urmare, în condițiile în care cererea de apel a fost formulată după
expirarea termenului legal, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen,
soluția instanței de apel de a o restitui este pe deplin justificată, atât în fapt,
cât și în drept și compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil,
în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea
drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de
„Transagro Transportator Internațional” S.R.L. sunt neîntemeiate,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge recursul declarat de „Transagro Transportator Internațional” S.R.L.
împotriva încheierii din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art.428 din
Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată
„Transagro Transportator Internațional”.
Menține încheierea din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, în
cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea
Comercială „Agro-Partener” S.R.L. împotriva Societății cu Răspundere
Limitată „Transagro Transportator Internațional” privind încasarea datoriei,
dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
8