2rc-96/25 — incasarea datoriei, dobinzii de intirziere si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei, dobinzii de intirziere si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Omisiunea depunerii apelului in termenul prevazut de art 362 alin 1 CPC
2rc-96/25 — incasarea datoriei, dobinzii de intirziere si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
D E C I Z I E cu privire la respingerea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Transagro Transportator Internațional”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială „Agro-Partener” S.R.L. împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Transagro Transportator Internațional” privind încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru (Dosarul nr. 2rc-96/25 NR. PIGD 2-25030108-01-2rc-27112025) Omisiunea depunerii apelului în termenul prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Au examinat anterior cauza judecătorii: Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (E. Galușceac) Instanța de apel: Curtea de Apel Centru (S. Dimitriu, E. Badan-Melnic, V. Gîrleanu) 21 ianuarie 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Transagro Transportator Internațional”. Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Gheorghe Stratulat, Ion Munteanu, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 28 februarie 2025, Societatea Comercială „Agro-Partener” S.R.L. (în continuare S.C. „Agro-Partener” S.R.L.) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Transagro Transportator Internațional” (în continuare „Transagro Transportator Internațional” S.R.L.), prin care a solicitat încasarea din contul pârâtei în beneficiul său a sumelor: 74526, 48 de lei cu titlu de datorie, 3232,03 lei cu titlu de dobândă de întârziere, 2882,72 de lei cu titlu de taxă de stat, 200 de lei cu titlu de taxa de timbre și 10000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică acordată de avocat.
Prin încheierea din 27 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a primit prezenta cerere de chemare în judecată în procedura cererilor cu valoare redusă (f.d. 42-43).
Prin hotărârea din 19 mai 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de S.C. „Agro- Partener” S.R.L.. S-a încasat de la „Transagro Transportator Internațional” S.R.L. în beneficiul S.C. „Agro-Partener” S.R.L. suma de 74526,48 de lei cu titlu de datorie, suma de 3232,03 lei cu titlu de dobânda de întârziere, suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică acordată, suma de 2882,72 de lei cu titlu taxa de stat și suma de 200 de lei cu titlu de cheltuieli pentru achitarea taxei de timbru. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d. 48).
La 20 iunie 2025 „Transagro Transportator Internațional” S.R.L. a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 19 mai 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată înaintate de S.C. „Agro-Partener” S.R.L. (f.d.52-53).
Prin încheierea din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a restituit apelul declarat de „Transagro Transportator Internațional” S.R.L. împotriva hotărârii din 19 mai 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe motiv că a fost depus în afara termenului prevăzut de lege (f.d.66-68). 1
La 06 noiembrie 2025, „Transagro Transportator Internațional” S.R.L. a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea acesteia, și soluționarea problemei în fond, prin acceptarea spre examinare a cererii sale de apel (f.d.73-77).
În susținerea cererii de recurs, „Transagro Transportator Internațional” S.R.L. a invocat dezacordul cu încheierea din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Chișinău, care, în opinia sa, este neîntemeiată și ilegală, fiind emisă cu încălcarea normelor procedurale și a garanțiilor constituționale privind accesul liber la justiție.
Recurenta a susținut că instanța de apel a interpretat eronat dispozițiile legale referitoare la termenul de declarare a apelului, restituind cererea ca fiind depusă peste termen, deși termenul trebuia calculat din momentul comunicării efective a hotărârii primei instanțe, și nu din momentul pronunțării acesteia.
În argumentarea poziției sale, recurenta a subliniat că termenul de declarare a apelului curge de la data comunicării hotărârii, întrucât, în cadrul procedurii cererilor cu valoare redusă, părțile nu sunt prezente la pronunțare și nu pot cunoaște data emiterii hotărârii, aceasta fiind transmisă ulterior prin poștă sau publicată pe portalul instanței.
Totodată, recurenta a invocat încălcarea art. 20 din Constituția Republicii Moldova și a art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, arătând că prin restituirea apelului ca tardiv a fost restrâns în mod disproporționat dreptul său de acces la o instanță.
În opinia recurentei, Curtea de Apel Centru a ignorat principiul proporționalității și obligația de a aplica direct prevederile Convenției Europene cu prioritate față de normele interne, conform art. 4 din Constituție. În consecință, prin modul formalist de aplicare a termenului de apel, instanța de apel i-a încălcat dreptul la o cale de atac efectivă și la un proces echitabil, motiv pentru care încheierea din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru urmează a fi casată ca nelegală.
La 27 noiembrie 2025 în adresa S.C. „Agro-Partener” S.R.L. a fost expediată copia cererii de recurs depuse de „Transagro Transportator Internațional” S.R.L..
Până la data stabilită pentru examinarea recursului depus de „Transagro Transportator Internațional” S.R.L., intimata nu a prezentat referință în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurentă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
14. Art. 10 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.” 2
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”
Art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.”
Art. 112 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă: „(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen. (4) Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 116 alin. (1) - (4) din Codul de procedură civilă: „(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (2) Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură 3 care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”
Art.2762 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă valoarea cererii în cauzele de încasare a unei sume de bani nu depășește 10 salarii medii pe economie prognozate la data sesizării instanței, fără a se lua în considerare dobînzile, penalitățile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, această cerere se examinează ca cerere cu valoare redusă.”
Art.2763 alin.(1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă. (2) Judecătorul poate dispune citarea participanților la proces dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar sau dacă admite solicitarea uneia dintre părți de a examina cererea în ședință publică. Judecătorul poate să respingă o astfel de solicitare în cazul în care consideră că, ținînd cont de împrejurările cauzei, nu sînt necesare dezbateri publice. Respingerea se dispune printr-o încheiere motivată care poate fi atacată odată cu fondul.”
Art.2764 alin.(1)-(5) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța soluționează cauza și adoptă dispozitivul hotărîrii într-un termen de cel mult 6 luni de la data depunerii cererii. (2) Dacă, după ce i s-au comunicat cererea de chemare în judecată și înscrisurile anexate, pîrîtul nu depune referință, soluționarea cererii se face în baza materialelor anexate la dosar. (3) Hotărîrea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței judecătorești și se comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor. (4) Hotărîrea judecătorească poate fi atacată cu apel, care se examinează în condițiile prezentului cod. Deciziile instanței de apel nu se supun recursului, fiind definitive și irevocabile de la pronunțare. (5) Instanța de apel examinează cererea de apel în procedură scrisă sau cu citarea participanților la proces, prevederile art.2763 fiind aplicabile corespunzător.”
Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 369 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe 4 baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților”.
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”
Art.428 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”
Art. 385 alin. (1) din Codul civil: „(1) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
32. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că „Transagro Transportator Internațional” S.R.L. s-a conformat dispozițiilor 425 din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul la 06 noiembrie 2025, în condițiile în care a recepționat copia încheierii din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, la adresa de e-mail, la data de 28 octombrie 2025 (f.d.69).
În continuare, coroborând dispozițiile art. 362 alin. (1), art. 369 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă cu probele administrate la dosar, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia Curții de Apel Centru referitoare la faptul că „Transagro Transportator Internațional” S.R.L. a depus apelul, după expirarea termenului prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă și respinge argumentele recurentei invocate în susținerea poziției sale ca neîntemeiate.
Această concluzie se impune având în vedere corelarea dispozițiilor art. 362 alin. (1) cu cele ale art. 369 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, aplicate în raport cu datele dosarului, din care reiese că pronunțarea dispozitivului hotărârii de către Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a avut loc la data de 19 mai 2025 (f.d.48).
Astfel, având în vedere dispozițiile art. 110, 111 alin. (1) și (2), art. 112 alin. (3) și (4), art.113, în speță, termenul de declarare a apelului a început să curgă de la data de 20 mai 2025, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la 18 iunie 2025.
Însă, cererea de apel împotriva hotărârii din 19 mai 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost depusă de „Transagro Transportator Internațional” S.R.L. la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, la 20 iunie 2025, adică peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege, mult prea târziu. 5
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că apelul a fost declarat de către „Transagro Transportator Internațional” S.R.L. împotriva hotărârii din 19 mai 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu depășirea termenului legal prevăzut de Codul de procedură civilă.
În lumina celor expuse, instanța de recurs constată că încheierea Curții de Apel Centru din 30 septembrie 2025 a fost pronunțată cu respectarea normelor de drept procesual incidente, în mod special a prevederilor art. 369 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
În conformitate cu art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de apel este strict de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, această normă având caracter imperativ și nefiind susceptibilă de derogare. Termenul respectiv nu poate fi extins, suspendat sau amânat prin interpretări subiective ori prin circumstanțe invocate unilateral de partea interesată.
Instanța de recurs atrage atenția asupra importanței respectării riguroase a termenelor procedurale, acestea constituind garanții ale echității procesului și ale stabilității raporturilor juridice. Termenele legale nu reprezintă simple formalități, ci mecanisme menite să disciplineze exercitarea drepturilor procesuale, să asigure celeritatea procedurii și să prevină abuzurile procesuale.
În aceste condiții, neexecutarea în termen a obligației procesuale de formulare a apelului atrage sancțiunea inadmisibilității, iar completul de judecată este ținut să aplice în mod strict dispozițiile legale incidente.
Pentru aceste motive, instanța de recurs reiterând reține că apelul formulat de „Transagro Transportator Internațional” S.R.L. împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău din 19 mai 2025 a fost depus tardiv, iar soluția de restituire a acestuia este pe deplin legală și temeinică.
Pentru considerentele expuse, instanța de recurs reține că argumentele invocate de recurentă nu sunt de natură să infirme legalitatea încheierii contestate. Interpretarea recurentei cu privire la momentul de început al curgerii termenului de apel este contrară prevederilor exprese ale art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care statuează în mod imperativ că termenul începe de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dar nu de la comunicarea ulterioară a acesteia.
Susținerile recurentei nu pot fi acceptate, întrucât încheierea instanței de apel a fost pronunțată cu respectarea cadrului legal incident. Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel este în drept să restituie cererea de apel în cazul în care aceasta a fost formulată peste termenul prevăzut de lege, iar apelantul nu a solicitat în mod expres 6 repunerea în termen. În speță, chiar dacă recurentul a invocat faptul că a primit hotărârea primei instanțe cu întârziere, nu a însoțit apelul cu o cerere expresă de repunere în termen în sensul art. 116 din Codul de procedură civilă, astfel că restituirea acestuia de către instanța de apel este legal întemeiată.
De altfel, potrivit reglementărilor procedurale, instanța de apel nu poate dispune repunerea în termen din oficiu, în lipsa unei solicitări exprese formulate de parte cu prezentarea probelor pertinente și admisibile în justificarea acestei omisiuni. Aplicarea acestei instituții este condiționată de existența unei cereri motivate, iar simpla invocare a împrejurărilor de fapt care ar putea justifica întârzierea nu echivalează cu exercitarea formală a acestui drept procesual.
Totodată, conform art. 276³ alin. (2) și art. 276⁴ alin. (5) din Codul de procedură civilă, cererile cu valoare redusă sunt examinate, de regulă, în procedură scrisă, fără a fi necesară citarea părților, aceasta rămânând la latitudinea instanței. Așadar, lipsa citării recurentei nu constituie o abatere procedurală, fiind în deplină concordanță cu caracterul scris al procedurii aplicabile în această materie.
În concluzie, în lipsa unei cereri exprese de repunere în termen și în contextul respectării normelor procedurale privind soluționarea cererilor cu valoare redusă, încheierea instanței de apel se dovedește a fi legală și temeinică, iar criticile recurentei se impun a fi respinse ca nejustificate.
În context, prin prisma art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că părțile antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință în raport cu drepturile procedurale conferite de legislator și să urmărească cu bună-credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența CtEDO. Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor interesați să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se vedea cauza Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001; cauza Agapito Maestre Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).
Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene în interiorul cărora urmează a fi valorificate, or, în caz contrar survin sancțiunile procedurale în sensul art.10 din Codul de procedură civilă. Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.
Prin prisma respectării dreptului la un proces echitabil, inclusiv dreptul de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, 7 relevat în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv garantat de art.13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că, recurentul și-a neglijat posibilitatea de valorificare a drepturilor procedurale în termenul prevăzut de legislația în vigoare.
Prin urmare, în condițiile în care cererea de apel a fost formulată după expirarea termenului legal, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen, soluția instanței de apel de a o restitui este pe deplin justificată, atât în fapt, cât și în drept și compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de „Transagro Transportator Internațional” S.R.L. sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de „Transagro Transportator Internațional” S.R.L. împotriva încheierii din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art.428 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Transagro Transportator Internațional”. Menține încheierea din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială „Agro-Partener” S.R.L. împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Transagro Transportator Internațional” privind încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.