2ra-1654/22 — apararea onoarei si demnitatii, obligarea paratilor sa dezminta informatiile defaimatoare, compensarea prejudiciului moral, a cheltuielilor de judecata

2ra-1654/22 — apararea onoarei si demnitatii, obligarea paratilor sa dezminta informatiile defaimatoare, compensarea prejudiciului moral, a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Știrbu Viorica, reprezentată de

avocatul Russu Vitalie

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Casian

Neonila către Știrbu Viorica și Î.C.S „Pro Digital” S.R.L privind apărarea onoarei

și demnității, obligarea pârâților să dezmintă informațiile defăimătoare,

compensarea prejudiciului moral, a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 2ra-1654/22

PIGD2-19107711-01-2ra-18112022 )

Decizia instanței de apel este prematură și insuficient motivată, întrucât subiectul privește

comportamentul unui medic din sistemul public de sănătate, informația se încadrează în

noțiunea de interes public, iar instanța era obligată să dea o analiză inclusiv și

probatoriului pârâtei, care în opinia ei dovedește veridicitatea faptului și evenimentele

care s-au produs.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. M. Țurcan

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton

24 decembrie 2025

Textul corespunde originalului

originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Știrbu Viorica,

reprezentată de avocatul Russu Vitalie

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată către Știrbu Viorica, prin care a solicitat:

- obligarea pârâtei să dezmintă printr-un reportaj la același post de

televiziune și portalului de știri de la care au fost difuzate informațiile

defăimătoare făcute la adresa sa;

- compensarea prejudiciului moral în cuantum de 100 000 de lei;

- compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3000 lei.

Știrbu Viorica a făcut publice postului de televiziune ProTV-Chișinău

următoarele afirmații: a ajuns la XXXXX Neonila Casian printr-o recomandare de la

un alt medic. Prima ei vizită a fost programată la telefon direct cu doamna doctor,

timp în care Veronica a efectuat toate analizele necesare, XXXXX. A doua oara s-a

programat, dar a trebuit să aștepte ore bune în rând pentru că mulți pacienți vin la

specialist fără programare, spune ea. Femeia nu este asigurată, motiv pentru care a

trebuit să plătească toate investigațiile. 1. „Ea m-a ignorat. Umblam din urma

asistentei să îmi spună ce să fac mai departe. Asistenta a ieșit și a spus că: „Probabil

doamna Casian nu va dori să vă primească.” Indignată, am întrebat de ce nu sunt

primită, de ce nu mi se oferă atenție? Ea spune că: „Nu vă fac operația, că nu vreu!”,

acesta a fost argumentul ei.” 2. „Ea mi-a spus că urmează să fac o intervenție. În

momentul în care am zis să-mi explice despre ce operație este vorba a spus: „Ce nu e

clar aici, aveți XXXXX”. M-a bruscat în cel mai josnic mod.” 3. „Acolo intrau

persoane fără rând. Cineva iese din cabinet și îmi spune: „Da nu sta cu copilul, pune

20 de euro în cartelă și treci!” „M-a mirat că este și o taxa nedeclarată.” 4. Femeia

ar mai fi auzit de la alte paciente că ele au plătit și pentru intervenții chirurgicale, dar

nu în casa instituției medicale, ci medicului. 5. „Pe hol, pacientele vorbesc de o taxă

neoficiala de 500 de euro, pentru operație i se dă medicului ca mulțumire. Când dăm

bani la medic noi nu cumpăram sănătate, pacienții cumpăra atitudinea medicului și

daca el nici asta nu e în stare să o vândă, atunci la ce ține el locul.”

reporterilor TV, și anume ProTV-Chișinău, sunt neveridice și calomnioase, și

anume: „XXXXX”; „că v-am bruscat”; „că nu vă fac operație că nu vreau”; „că

există o taxă de 20 euro pentru primirea pacienților”; „că pacienții vorbesc de o

taxa neoficiala de 500 de euro pentru operație care i se dă medicului ca

mulțumire”.

1

adevărului, mai mult de cât atât îi cauzează prejudicii de imagine, a demnității,

onoarei și reputației profesionale.

XXXXX deoarece, în urma rezultatului - XXXXX

către mai multe portaluri de știri din țară, printre care: XXXXX inclusiv și rețelele

de socializare, prin care i s-a defăimat numele și buna reputație.

de mai multe persoane cunoscute, rude, colegi de serviciu, paciente, studenți și

persoane cunoscute și întrebată: „Ce-i cu defăimarea aceasta pe întreaga țară,

inclusiv și peste hotare?” Această situație tensionantă emoțional și psihologic i-

a influențat starea de sănătate. Astfel, la data de 28 mai 2019, la ora 05.00, a

suferit o criză hipertonică și s-a adresat la spitalul nr. 3 Sfânta Treime, unde a

fost internată cu diagnoza – XXXXX.

nr. 60 din 20 iunie 2019 s-a constatat că suferă de XXXXX, ce a condiționat

XXXXX și, în consecința acestor factori, până în prezent primește tratament.

i-au afectat grav imaginea, aducându-i atingere onoarei, demnității și cauzându-

i suferințe psihice și fizice. Or, deține funcția de medic XXXXX în rezultatul

numirii începând cu 01 februarie 1996. Este angajată în funcție de cercetător

științific în laboratorul diagnostic și management, din 1 aprilie 2016. Angajată

în laboratorul științific XXXXX, asistent universitar-catedra de XXXXX, deține

și funcția de conferențiar universitar la aceiași catedră din 8 septembrie 2014.

Este cercetător științific din 2016, deține și grad științific de doctor în medicină.

Cercetările obținute sunt raportate și prezentate la congrese naționale și

internaționale în România, Belorusia, Azerbaidjan, Franța, Belgia, Cehia,

Moscova și Italia. Astfel devenind membrul a societății Europene de XXXXX și

membrul a societății Franceze de XXXXX din 2009. În total sunt peste 86 de

lucrări științifice publicate la lucrările congresului naționale și internaționale.

Participă activ în colectiv la elaborarea protocolului clinic de management al

XXXXX. În perioada anilor 2010-2013 a efectuat studii la Academia de

administrație publică pe lângă Președinție.

domeniul XXXXX pentru medicii XXXXX, unde până la momentul actual au

fost pregătiți peste 80 de XXXXX. A prezentat îndrumare metodică pentru

medicii rezidenți, ginecologi, medicii de familie și XXXXX. Aspectele

epidemiologice, diagnostic precoce, monitoring și mabilitare a pacientelor cu

mola hidotiformă.

nefondate, expuse de către Viorica Știrbu, i-au adus atingere statutului și

reputației sale profesionale. Fiind un medic profesionist și de talie a fost pusă

într-o situație rușinată, disprețuitoare și într-o lumină proastă față de rude, colegi,

2

paciente, studenți și persoane cunoscute ei. Aceasta a suferit stres din situația

creată prin faptul că, a fost nevoită să primească acuzații nefondate, să ofere

explicații în privința unor situații necunoscute ei.

nefondat sancționată cu mustrare aspră, ordinul de sancționare fiind contestat și

se află la examinare în Judecătoria Chișinău (sediu Centru).

Știrbu Viorica să dezmintă informația, ce lezează onoarea, demnitatea și

reputația profesională - obligarea pârâtului să dezmintă afirmațiile defăimătoare

făcute la 21 mai 2019, într-un reportaj la același post de televiziune/același portal

de știri, de la care au fost difuzate informațiile, cu următorul text de dezmințire:

„Recunosc că afirmațiile și/sau informațiile răspândite despre medicul N. Casian

privind neacordarea ajutorului medical, cât și despre diagnoza de XXXXX,

despre nedorința de o opera, nedorința de o primi la consultări, că ar fi bruscat-

o în cel mai josnic mod, că ar exista o taxă de 20 euro pentru primirea pacienților,

despre discuțiile pacienților despre o taxa neoficială de 500 de euro pentru

operație care i se dă medicului ca mulțumire; răspândite prin intermediul ProTV

la 21 mai 2019, sunt lipsite de substrat factologic și nu corespund realității”.

2020, s-a conexat într-un singur proces cauza civilă nr. 2-12269/19 la cererea de

chemare în judecată a Neonilei Casian către Știrbu Viorica privind apărarea

onoarei și demnității și cauza civilă nr. 2-12224/19 la cererea de chemare în

judecată a Neonilei Casian către SRL „Unica.md”, ÎCS „Pro Digital” (Pro-TV),

SRL „Cross Media-(echipa.md), LLC Rusia „Rus Media Group” (bloknot-

moldova.md), Cristian Jardan (director Unimedia.md), Rotaru Silvia reporter

Sănătate.md ( în cererea inițială: Echipa.md, ProTV-Chișinău, Sănătate Info,

Unica.md, Unimedia, Bloknot-moldova) privind apărarea onoarei și demnității

(f.d. 84, vol.I).

reclamanta Neonila Casian a solicitat obligarea pârâților Știrbu Viorica și ProTV

Chișinău să dezmintă informațiile defăimătoare, într-o conferință de presă sau

printr-un reportaj la același post de televiziune (prin intermediul căruia au fost

difuzate informațiile); compensarea de la Știrbu Viorica a prejudiciului moral în

cuantum de 100 000 mii lei, compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de

3000 lei pentru taxa de stat și în mărime de 14200 lei pentru serviciile de

asistență juridică (f.d. 231-236, vol. I).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

acțiunea înaintată de Casian Neonila a fost respinsă ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Mărgineanu, a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,

3

sediul Centru din 26 iulie 2021, solicitând casarea integrală a acesteia, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel declarată de Casian Neonila prin intermediul avocatului

Mărgineanu Iurie.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 26 iulie 2021, și

se emite o nouă hotărâre potrivit căreia: s-a admis parțial cererea de chemare în

judecată depusă de Casian Neonila.

S-au obligat pârâții Știrbu Viorica și Î.C.S „Pro Digital” S.R.L să dezmintă

informațiile defăimătoare, făcute la adresa medicului Casian Neonila, într-o

conferință de presă sau printr-un reportaj, la același post de televiziune (prin

intermediul căruia au fost difuzate informațiile enunțate).

S-a încasat de la Știrbu Viorica în folosul lui Casian Neonila prejudiciul moral

suferit, în mărime de 30 000 (treizeci mii) lei.

S-a încasat de la Știrbu Viorica în folosul lui Casian Neonila taxa de stat în

sumă de 900 (nouă sute) lei proporțional cerințelor admise din acțiune și

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 8000 (opt mii) lei.

intimatei referitoare la faptul că apelanta i-ar fi spus că ar avea XXXXX; că ar fi

bruscat-o; i-ar fi refuzat intervenția chirurgicală pe motiv că nu dorește, nu se

încadrează în noțiunea de judecată de valoare, în modul definit de art. 2 al Legii

nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare, potrivit căruia judecata de

valoare reprezintă o opinie, comentariu, teorie sau idee care reflectă atitudinea

față de un fapt, a cărei veridicitate este imposibil de dovedit. Însă, aceste

declarații se încadrează în noțiunea de fapt, definit de aceeași normă ca fiind

eveniment, proces sau fenomen care a avut sau are loc în condiții concrete de loc

și timp și a cărui veridicitate poate fi dovedită, iar declarațiile referitoare la faptul

că ar exista o taxă de 20 euro pentru primirea pacienților; pacienții ar vorbi

despre o taxă neoficială de 500 euro pentru operație care i se dă medicului ca

mulțumire constituie judecăți de valoare, ce urmează să fie bazate pe un substrat

factologic suficient pentru a exclude survenirea consecințelor prevăzute de Lege.

alin. (1) din Legea nr. 64/2010 și art. 118, 121 și 122 din Codul de procedură

civilă, că faptele nominalizate au fost răspândite de intimați, că declarațiile

respective o vizează pe apelantă, că constituie relatări de fapte, în esență false,

iar judecățile de valoare nu sunt bazate pe un substrat factologic suficient,

acestea fiind pentru apelantă defăimătoare.

64/2010 și art. 118, 121 și 122 din Codul de procedură civilă, precum că

infomația răspândită de aceasta nu ar fi defăimătoare și/sau nu ar viza apelanta,

că faptele relatate ar constitui judecăți de valoare bazate pe un substrat factologic

suficient, că la momentul răspândirii informației nu cunoștea/realiza că prin

4

acțiunile sale contribuie la răspândirea relatărilor false cu privire la fapte sau a

judecăților de valoare fără substrat factologic suficient și nici că informația

răspândite ar fi de interes public.

că ar avea XXXXX, că ar fi fost bruscată, că ar fi refuzat o intervenție

chirurgicală pe motiv că apelanta nu ar dori, și nici că ar exista o taxă de 20 euro

pentru primirea pacienților și că pacienții ar vorbi despre o taxă neoficială de

500 euro pentru operație care i se dă medicului ca mulțumire, persoanele de la

care s-ar fi obținut aceste pretinse informații nefiind solicitate pentru audieri în

instanța de judecată, circumstanțe ce denotă caracterul fals al declarațiilor.

ale intimatei prezintă un interes public în condițiile în care se referă la sfera

medicală, vizează apelanta, care activează în funcția de medic XXXXX,

începând cu 01 februarie 1996, este angajată în funcție de cercetător științific în

Laboratorul științific diagnostic și management, din 1 aprilie 2016 angajată în

laboratorul științific XXXXX, asistent universitar catedra de XXXXX Nr.2,

deține funcția de conferențiar universitar la aceiași catedră din 8 septembrie

2014; este cercetător științific din 2016, deține grad științific de doctor în

medicină, etc. Astfel încât este o persoană publică în sensul definit de Legea nr.

64/2010, totuși expunerea neveridică a faptelor nu este admisibilă nici în cazul

interesului public.

pentru a constata că declarațiile făcute public de către intimată depășesc limitele

legale ce reglementează libertatea de exprimare, acesta fiind succedate de lezarea

onoarei, demnității și reputației profesionale a apelantei.

neprobarea de către apelantă a neexprimării de către aceasta a sintagmelor

expuse de intimată și a lipsei unor discuții între pacienții apelantei pe coridoarele

instituției medicale în care aceasta activează ca temei de respingere a acțiunii,

inclusiv prin prisma art. 26 alin. (3) și (6) al Legii nr. 64/2010 sunt eronate,

deoarece instanța a invocat în cazul dat lipsa probelor privind nerealizarea unei

acțiuni, constatare ce nu corespunde exigențelor normelor pertinente, în cazul

dat acțiunea pozitivă, respectiv efectuarea afirmațiilor invocate de către apelantă

sau caracterul plauzibil al pretinselor afirmații din partea partenerilor, urma a fi

probată de către intimată.

vizate ale intimatei nu persistă dubii rezonabile ce ar înlătura caracterul neveridic

al acestora care ar putea fi interpretate în beneficiul atribuirii acestora la judecăți

de valoare.

formă de restabilire a dreptului lezat, iar răspândirea juridică va fi dispusă în

cazul în care informația răspândită cumulează condițiile enumerate în art. 7 alin.

(2) din Legea 64/2010, și anume: dacă informația este falsă, dacă este

defăimătoare și dacă permite identificarea persoanei vizate de informație,

5

condiții întrunite în speță din considerentele expuse supra, motiv pentru care

pretenția respectivă a fost admisă.

instanțe referitoare la faptul că temei pentru respingerea pretenției date rezidă

din pretinsa nespecificare expresă în acțiunea înaintată a textului dezmințirii,

deoarece circumstanțele prezentei cauze denotă că acest aspect urmează a fi

realizat în ordinea stabilită de Lege, în conjunctura constatării caracterului

neveridic/fals în sensul Legii al declarațiilor intimatei, pârâții Știrbu Viorica și

Î.C.S „Pro Digital” S.R.L urmând să dezmintă informațiile defăimătoare

specificate în prezenta decizie, făcute la adresa medicului Casian Neonila, într-

o conferință de presă sau printr-un reportaj, la același post de televiziune (prin

intermediul căruia au fost difuzate informațiile enunțate).

completul a reținut că în temeiul art. 7 alin. (7) al Legii cu privire la libertatea de

exprimare, persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin. (6) poate

solicita exprimarea scuzelor și repararea prejudiciului moral și material cauzat.

(1)-(3) Cod civil și a ajuns la concluzia că declarațiile făcute de intimata Știrbu

Viorica se încadrează în noțiunea de faptă ilicită, caracterul și esența declarațiilor

făcute de intimată, ce inspiră inclusiv și învinuiri apelantei de realizare a unor

acte ilicite, denotă cert că gravitatea acestora este considerabilă pentru apelantă

în raport cu persoana acesteia, inclusiv percepția subiectivă, dar și în societate a

apelantei, raportat la caracterul public al activității sale denotă că suferințele

morale cauzate apelantei justifică compensarea pecuniară a acestora. Totodată,

s-a apreciat că cuantumul compensațiilor solicitat de apelantă este excesiv, fiind

rezonabilă suma de 30 000 lei, în rest pretențiile privind adjudecarea

compensației pentru prejudiciul moral au fost apreciate ca nefondate.

pretențiilor înaintate de apelantă, în temeiul art. 94 și art. 96 CPC, intimata Știrbu

Viorica a fost obligată să compenseze apelantei cheltuielile de judecată suportate

de aceasta, inclusiv taxa de stat proporțional pretențiilor admise în mărime de

900 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 8000 lei. Totodată, din

motiv că intimata Î.C.S „Pro Digital” S.R.L a acționat în cazul dat doar în calitate

de sursă de informare în masă, fără a purta răspundere pentru conținutul

declarațiilor intimatei Știrbu Viorica, cheltuielile de asistență juridică nu au fost

suportate de către Societatea intimată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Rusu Vitalie, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a

solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii

instanței de fond din 26 iulie 2021.

6

ARGUMENTELE RECURSULUI

mai 2022 este neîntemeiată și nefondată, lipsită de suport juridic. Or, instanța de

apel nu a examinat obiectiv și pe deplin toate probele pertinente și concludente,

care au importanță nemijlocită pentru examinarea obiectivă a litigiului, mai mult

ca atât, nu a studiat esența problemei, aplicând eronat normele materiale,

procedurale și internaționale, depășindu-și atribuțiile de serviciu prin indicarea

de la sine a textului în partea motivată a deciziei care urmează a fi difuzat, ceea

ce este o încălcare fundamentală a legii.

cauzei în fond.

POZIȚIA INTIMATULUI

Mărgineanu Iurie a depus referință, solicitând declararea inadmisibilă a

recursului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Probe în cauze civile sînt elementele de fapt, dobîndite în modul prevăzut de lege, care

servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și

altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.

În calitate de probe în cauze civile se admit elementele de fapt constatate din explicațiile

părților și ale altor persoane interesate în soluționarea cauzei, din depozițiile martorilor, din

înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experților.”

„Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sînt determinate

definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

Instanța judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și altor participanți

la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele ce constituie

obiectul probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.”

„Circumstanțele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de

probațiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.”

7

„Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită

fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea

ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei.

Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în

hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe,

precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.

Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare

cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității.”

exprimare:

„Statul garantează libertatea de exprimare a mass-mediei. Nimeni nu poate interzice sau

împiedica mass-media să răspîndească informații de interes public decît în condițiile legii.

Mass-media are sarcina de a informa publicul asupra problemelor de interes public și de

a efectua, în conformitate cu responsabilitățile sale, investigații jurnalistice în probleme de

interes public.

Pe lîngă garanțiile prevăzute la art.3, libertatea de exprimare a mass-mediei admite și

un anumit grad de exagerare sau chiar provocare, cu condiția să nu se denatureze esența

faptelor.”

libertatea de exprimare:

„Orice persoană are libertatea de a primi informații de interes public prin intermediul

mass-mediei.

Apărarea onoarei, demnității sau reputației profesionale nu poate prevala asupra

libertății publicului de a primi informații de interes public.”

exprimare:

„Orice persoană are dreptul la apărarea onoarei, demnității și reputației sale profesionale

lezate prin răspîndirea relatărilor false cu privire la fapte, a judecăților de valoare fără substrat

factologic suficient sau prin injurie.

Persoana lezată prin răspîndirea unor relatări cu privire la fapte poate fi restabilită în

drepturi dacă informația cumulează următoarele condiții:

a) este falsă;

b) este defăimătoare;

c) permite identificarea persoanei vizate de informație.

8

Persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin.(2) poate solicita rectificarea

sau dezmințirea informației, precum și repararea prejudiciului moral și material cauzat.

Persoana lezată prin răspîndirea unor judecăți de valoare poate fi restabilită în drepturi

dacă judecățile de valoare cumulează următoarele condiții:

a) nu se bazează pe un substrat factologic suficient;

b) au un caracter defăimător;

c) permit identificarea persoanei vizate de informație.

Persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin.(4) poate solicita rectificarea

sau dezmințirea informației, sau publicarea unei replici, precum și repararea prejudiciului

moral și material cauzat.

Se consideră injurie exprimarea care cumulează următoarele condiții:

a) exprimarea intenționată verbală, scrisă sau nonverbală nu corespunde normelor de

conduită general acceptate într-o societate democratică;

b) permite identificarea persoanei vizate.

Persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin.(6) poate solicita exprimarea

scuzelor și repararea prejudiciului moral și material cauzat.

Nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru stilul umoristic și satiric dacă prin folosirea

acestuia nu se induce în eroare publicul în privința faptelor.”

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă

sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un

apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau

decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia

este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.”

„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs”

MOTIVAREA INSTANȚEI

(1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs reține că recurenta a

respectat acest termen, or, decizia recurată a fost pronunțată l2 mai 2022 și

expediată în adresa participanților la proces la 23 septembrie 2022, prin

intermediul poștei electronice (f.d. 129).

de avocatul Rusu Vitalie, în data de 26 octombrie 2022 se consideră a fi depus

în termen.

9

mai 2019, Știrbu Viorica a făcut publice, într-un reportaj difuzat de postul de

televiziune ProTV-Chișinău, mai multe afirmații privind activitatea medicului

XXXXX Casian Neonila. În esență, aceasta a relatat că a ajuns la medicul Casian

în baza unei recomandări, că prima consultație i-a fost programată telefonic

direct cu doctorul și că, până la vizită, a efectuat mai multe investigații medicale,

inclusiv XXXXX. Intimata a mai declarat că la a doua programare a fost nevoită

să aștepte timp îndelungat, deoarece numeroși pacienți s-ar prezenta la specialist

fără programare, precum și că, nefiind asigurată medical, a achitat integral costul

investigațiilor.

– că ar fi fost ignorată de Casian Neonila și lăsată să solicite informații doar

de la asistentă;

– că asistenta i-ar fi comunicat că, probabil, medicul nu dorește să o

primească, iar medicul i-ar fi spus „nu vă fac operația că nu vreau”;

– că i s-ar fi comunicat că are „XXXXX”, într-un mod „josnic și brusc”;

– cineva i-a spus că în instituție accesul în cabinet s-ar face prin achitarea

unei „taxe” de 20 de euro;

– că ar fi auzit de la alte paciente despre plăți neoficiale pentru intervenții

chirurgicale, inclusiv o „taxă de 500 de euro” pretins oferită medicului

drept „mulțumire” (f.d.41-43, vol.I).

portaluri de știri naționale, amplificând astfel impactul public al relatărilor

intimatei.

pentru onoarea, demnitatea și reputația sa profesională, Casian Neonila a adresat

lui Știrbu Viorica, la data de 28 mai 2019, o cerere prealabilă prin care i-a

solicitat dezmințirea informațiilor difuzate. Potrivit înscrisurilor de la dosar,

cererea prealabilă nu a fost recepționată de destinatar.

Î.C.S. „Pro Digital” S.R.L., solicitând dezmințirea afirmațiilor defăimătoare în

același program și la aceeași oră în care au fost difuzate inițial. La dosar nu se

regăsește un răspuns al adresatului la această cerere.

judecată, solicitând obligarea pârâtei Știrbu Viorica la dezmințirea afirmațiilor

defăimătoare în cadrul aceluiași post de televiziune și/sau aceleiași platforme

media, cu un text explicit prin care pârâta să recunoască lipsa de substrat

factologic a afirmațiilor răspândite.

suplimentar, obligarea pârâților Știrbu Viorica și ProTV Chișinău să dezmintă

informațiile defăimătoare, într-o conferință de presă sau printr-un reportaj la

același post de televiziune (prin intermediul căruia au fost difuzate informațiile);

compensarea de la Știrbu Viorica a prejudiciului moral în cuantum de 100 000

10

mii lei, compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 3000 lei pentru taxa

de stat și în mărime de 14200 lei pentru serviciile de asistență juridică.

respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

declarat de Casian Neonila, a casat hotărârea primei instanțe și a pronunțat o

nouă hotărâre prin care a admis parțial acțiunea. Astfel, pârâții Știrbu Viorica și

Î.C.S. „Pro Digital” S.R.L. au fost obligați să dezmintă public informațiile

defăimătoare într-o conferință de presă sau într-un reportaj difuzat la același post

TV. Totodată, intimata Știrbu Viorica a fost obligată la plata sumei de 30 000 lei

cu titlu de prejudiciu moral, la 900 lei taxă de stat și la 8000 lei cheltuieli de

asistență juridică.

judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a realizat o

evaluare incompletă și superficială a circumstanțelor de fapt și de drept relevante

pentru soluționarea cauzei.

pentru care unele probe sunt considerate pertinente și concludente, iar altele sunt

înlăturate. Nerespectarea acestei obligații echivalează cu o încălcare a dreptului

la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 CEDO, conform jurisprudenței

constante a Curții Europene.

argumentele esențiale ale părților și de a oferi un răspuns motivat acestora.

Enumerarea formală a probelor, fără o evaluare analitică a conținutului,

relevanței și forței lor probante, nu satisface exigențele unui proces echitabil.

concluzionat că intimata Știrbu Viorica nu a demonstrat, conform art. 24 alin.

(2) din Legea nr. 64/2010 și art. 118, 121, 122 CPC, că informațiile difuzate nu

ar fi defăimătoare, că ar constitui judecăți de valoare bazate pe un substrat

factologic suficient sau că, la momentul difuzării, intimata ar fi acționat fără a

realiza că participă la răspândirea unor relatări false ori lipsite de fundament.

Dar, contrar prevederilor art. 130 din Codul de procedură civilă, instanța de apel

nu a analizat probele depuse de intimată, inclusiv: extrase medicale, capturi de

ecran, CD-ul conținând înregistrări audio ale convorbirilor cu personalul medical

(f.d. 66-74).

limiteze la examinarea unilaterală a probelor furnizate de reclamantă, ignorând

sau tratând formal mijloacele de probă administrate de intimata Știrbu Viorica.

Într-un litigiu privind pretinsa defăimare, verificarea substratului factologic al

relatărilor difuzate în presă presupune în mod necesar confruntarea depozițiilor

și probelor ambelor părți.

bază experiența sa directă în cadrul consultațiilor la medicul Casian Neonila și

interacțiunile avute cu personalul medical. Pentru a demonstra veridicitatea

11

acestor relatări, intimata a anexat la dosar extrase medicale, capturi de ecran și,

în mod esențial, un CD conținând înregistrările audio ale convorbirilor avute cu

personalul medical și cu însăși medicul Casian Neonila.

civilă, instanța este obligată să indice în hotărâre motivele pentru care reține

anumite probe și înlătură altele, în funcție de pertinența, utilitatea și concludența

lor. Or, acest standard impune o analiză efectivă a fiecărui mijloc de probă, nu o

simplă enumerare formală.

nu a examinat conținutul discuțiilor existente pe CD-R, și nu a motivat în vreun

fel înlăturarea sau lipsa de relevanță a acestor înregistrări, deși ele reprezentau

un mijloc probant esențial pentru a verifica: dacă intimata a interacționat

personal cu medicul Casian; dacă i-au fost adresate afirmațiile pe care pretinde

că le-a primit („nu vă fac operația”, tonul pretins jignitor, refuzul nejustificat

etc.);

că pârâta nu ar fi demonstrat existența unui substrat factologic suficient pentru

afirmațiile difuzate – concluzie care apare ca prematură și nefundamentată.

CD-ul anexat echivalează cu o omisiune gravă de analiză a unei probe care, prin

natura sa, putea să aibă o influență determinantă asupra soluției. Această

omisiune contravine cerințelor prevăzute de art. 130 din Codul de procedură

civilă și standardelor jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

potrivit cărora instanțele sunt obligate să examineze în mod real și efectiv

argumentele esențiale ale părților.

probelor pârâtei este cu atât mai necesară cu cât pârâta invocă buna-credință și

existența unor fapte experimentate personal, elemente care pot fundamenta

caracterul legitim al declarațiilor sale. În absența audierii înregistrărilor audio,

instanța nu putea determina dacă relatările intimatei s-au bazat pe o percepție

rezonabilă a situației sau dacă au fost făcute cu rea-credință.

a afirmațiilor contestate, în sensul: distingerii clare între relatări despre fapte și

judecăți de valoare, aplicării criteriului „substratului factologic suficient”,

verificării bunei-credințe a pârâtei în momentul difuzării informației,

identificării existenței interesului public într-o chestiune privind serviciile

medicale oferite pacienților.

de sănătate, informația se încadrează în noțiunea de interes public, iar instanța

era obligată să aplice testul de proporționalitate dezvoltat în jurisprudența

CEDO. În lipsa acestei analize, decizia instanței de apel este prematură și

insuficient motivată.

a probelor, aplicarea superficială a Legii nr. 64/2010 și ignorarea standardelor

12

CEDO – instanța de recurs constată că soluția instanței de apel nu poate fi

menținută.

deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și, reținând că erorile de

apreciere a circumstanțelor de fapt, nu pot fi corectate de instanța de recurs, deci,

se trimite cauza la rejudecare în instanța de apel pentru a asigura: respectarea

dreptului la un proces echitabil, stabilirea corectă a circumstanțelor de fapt,

aplicarea adecvată a normelor legale incidente.

iunie 2024, care modifică Legea nr. 76 cu privire la reorganizarea instanțelor

judecătorești din 21.04.2016 și prevede revizuirea hărții judiciare și

reorganizarea instanțelor judecătorești din Republica Moldova. Conform noilor

prevederi, au fost efectuate schimbări importante în organizarea curților de apel

și a judecătoriilor din circumscripțiile acestora astfel că, Curtea de Apel Chișinău

a fost redenumită în Curtea de Apel Centru.

de procedură civilă:

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Știrbu Viorica, reprezentată de avocatul Russu

Vitalie.

Casează integral decizia din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Casian Neonila

către Știrbu Viorica și Î.C.S „Pro Digital” S.R.L privind apărarea onoarei și

demnității, obligarea pârâților să dezmintă informațiile defăimătoare,

compensarea prejudiciului moral, a cheltuielilor de judecată.

Trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

13