3r-281/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- motivarea cererii de apel nu a fost prezentata in conformitate cu art. 232 alin. 2, Cod administrativ
3r-281/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Nasir Md Latif
Bepari,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de
către Nasir Md Latif Bepari împotriva Inspectoratului General pentru
Migrație cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual,
împotriva încheierii Curții de Apel Centru din 02 septembrie 2025
(Dosarul nr. 3r-281/25
PIGD 2-24129330-01-3r-21102025)
Motivarea cererii de apel nu a fost prezentată în conformitate cu
prevederile art. 232 alin. 2 din Codul administrativ
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. M. Gandrabur
Curtea de Apel Centru, jud. Gh. Mîra, V. Sîrbu și A. Bostan
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de către Nasir Md Latif
Bepari,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 13 noiembrie 2024 Nasir Md Latif Bepari, prin intermediul
reprezentantului său, avocatul Grițco Pavel, s-a adresat cu o acțiune în
contencios administrativ împotriva Inspectoratului General pentru
Migrațiune, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 6228/24/DAA din 17
octombrie 2024 și obligarea Inspectoratului General pentru Migrație să emită
decizie de acordare a unei forme de protecție lui Nasir Md Latif Bepari.
Prin hotărârea din 18 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, acțiunea înaintată de Nasir Md Latif Bepari a fost respinsă ca
neîntemeiată.
La 11 aprilie 2025, Nasir Md Latif Bepari, prin intermediul
reprezentantului său, avocatul Grițco Pavel, a declarat apel (nemotivat)
asupra hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 18 martie 2025.
Prin încheierea din 02 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a
declarat inadmisibil apelul depus de Nasir Md Latif Bepari, prin intermediul
reprezentantului său, avocatul Grițco Pavel, împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din 18 martie 2025, pe motiv că motivarea apelului
nu a fost depusă în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul
administrativ.
La 01 octombrie 2025, Nasir Md Latif Bepari, a depus recurs
împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea încheierii contestate, repunerea în termen pentru
prezentarea motivării apelului cu reluarea procedurii de apel și pronunțarea
unei noi încheieri cu restituirea cauzei spre rejudecare a problemei
soluționate prin încheierea casată.
1
În motivarea recursului a notat că instanța de apel a omis să-i notifice
hotărârea contestată. Or, Curtea de Apel Centru a manifestat un formalism
excesiv și nu a asigurat o aplicare flexibilă a normelor procedurale.
În această ordine de idei, Nasir Md Latif Bepari, a subliniat că,
instanța de apel urma să-i acorde apelantului un termen suplimentar sau să
verifice în cadrul primei ședințe de judecată care au fost motivele pentru
nedepunerea cererii de apel motivate. Or, judecătorii trebuie să asigure
derularea procesului într-o manieră echitabilă și eficientă, fără a pune bariere
disproporționate în fața justițiabililor.
Ca urmare, în condițiile descrise supra, și în lipsa înștiințării
apelantului despre redactarea hotărârii contestate, i-a fost încălcat dreptul la
un proces echitabil, garantat de art. 6 din CtEDO.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 237 alin. (1) din Codul administrativ:
„Prevederile art.65 alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în
termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.”
Art. 241 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ prevede
următoarele:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.
Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător
prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă
altceva.”
Art. 243 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul administrativ prevede că:
„Examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: declară recursul inadmisibil.
Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții
la proces.”
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis
încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești
împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”
2
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ prevede că:
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se
declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
Art. art. 232 alin. (2) din Codul administrativ prevede că:
„Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.
Art. 24 din Codul administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își
îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru
prejudiciile materiale și morale cauzate.”
Art. 65 alin. (1) din Codul administrativ prevede că:
„Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un
termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal
sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”
Art. 47 din Codul administrativ statuează că:
„Acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie
participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntârziat
acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind
întreprinse de participant.
În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept să
întreprindă el însuși acțiuni procedurale.
Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”
Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. 97 alin.(1) și alin. (3) lit. d) din Codul administrative prevede că:
„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în
forma stabilită de prezentul cod.
Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare
prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”
3
Art. 1101 alin. (1) și (5) din Codul administrativ prevede că:
„ Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează
a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document
electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul
autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a
fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este
echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.
Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor mijloace
electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este
echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată.
Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau
de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Centru a adoptat încheierea contestată la 02 septembrie 2025, și a
notificat-o participanților la proces la 15 septembrie 2025. Adresa
electronică la care a fost expediată reprezentantului recurentului Nasir Md
Latif Bepari, avocatul Grițco Pavel, este greșită, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poștă electronică a Curții de Apel Centru, anexat la actele cauzei
(f.d. 69). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că, Nasir Md Latif Bepari, declarând recursul la 01 octombrie
2025, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de
legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de
atac în ordine de recurs.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând
prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, a decis examinarea
cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei
ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună
invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost
formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea
acesteia.
Astfel, instanța de recurs efectuând controlul judiciar al încheierii din
02 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru constată că instanța de apel
întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de Nasir Md Latif Bepari, prin
intermediul reprezentantului său, avocatul Grițco Pavel, împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 18 martie 2025, pe motiv că
4
motivarea apelului nu a fost depusă în termenul stabilit de art. 232 alin. (2)
din Codul administrativ.
La acest aspect instanța de recurs menționează, că din conținutul art.
232, alin. (2) din Codul administrativ, rezultă că apelantul urma să depună
apelul motivat în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.
Or, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă
imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 232, alin. (2) din Codul
administrativ stipulează că, începutul curgerii termenului de depunere a
apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data
notificării hotărârii motivate a instanței de fond.
Din materialele dosarului rezultă că hotărârea motivată a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, din 18 martie 2025, a fost expediată participanților
în proces prin intermediul poștei electronice, la 19 iunie 2025,
reprezentantului părții apelante Nasir Md Latif Bepari, avocatului Grițco
Pavel, la adresa de email a acestuia –XXXXX (f.d. 57).
Prin urmare, în condițiile speței începutul curgerii termenului de
depunere a apelului motivat este ziua imediat următoare datei calendaristice
notificării hotărârii motivate, adică ziua de 20 iunie 2025, ziua imediat
următoare zilei în care hotărârea integrală a fost expediată și a expirat la 21
iulie 2025.
Actele cauzei atestă cu certitudine că apelantul Nasir Md Latif Bepari
și nici reprezentantul acestuia avocatul Grițco Pavel, nu s-au conformat
prevederilor art. 232, alin. (2) din Codul administrativ și nu au prezentat
instanței de apel motivarea apelului în termen.
Cât privește solicitarea recurentului cu privire la repunerea în termen
a cererii de apel, Completul reține că în virtutea prevederilor art. 116 alin.
(2) Cod procedură civilă, în coroborare cu art. 195 Cod administrativ,
competența de a soluționa cererea de repunere în termen a apelului revine
instanței de apel, ca instanță competentă, și nu instanței de recurs.
În această ordine de idei, instanța de recurs atrage atenția asupra
prevederilor art. 47 alin. (3) Cod administrativ care specifică că, culpa
reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că
importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină
regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte,
5
mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea
nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând
instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință
de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor
normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale.
Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței
de apel, deoarece recurentul/apelantul nu a prezentat motivarea apelului în
modul stabilit la pct. 14, fapt pentru care survin consecințele prevederilor
pct. 13. Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este
compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6
din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc
decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor
exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror
expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
De asemenea, actele cauzei, denotă faptul că, apelantul/recurentul,
nu a întreprins acțiuni concrete de a se informa despre derularea examinării
cauzei din momentul depunerii apelului nemotivat. Deși, atunci când
persoana interesată, inițiază o cale de atac, în contencios administrativ,
obligațiile procedurale sunt angajate în mod automat. În calitatea sa de
reclamant, acesta, avea obligația să îndeplinească actele de procedură în
condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să își
probeze pretențiile, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului,
urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.
În context, completul amintește că art. 6 § 1 din Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi garantează
fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare
la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Curtea a relatat însă în
practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această
privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude
niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să
justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Kemp vs
Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că
termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la
justiție.
6
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția
emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere
cu circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea
cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de către Nasir Md Latif Bepari,
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7