2rac-68/24 — Restituirea sumei de bani

La 18 noiembrie 2021, SRL „Nisvinex Grup” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Răzmost” privind restituirea sumei de bani.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 2 septembrie 2021 între reclamant în calitate de cumpărător și pârât în calitate de vânzător a fost încheiat un contract de vânzare cumpărare. În total de către SRL „Nisvinex Grup” a fost achitată suma de 363600 lei.

Prin actul nr. 1 din 29 septembrie 2021, o comisie, în baza prevederilor contractuale, a constatat să prunele comercializate de SRL „Răzmost” nu corespund cerințelor de calitate și nu pot fi procesate din motiv că sunt moi, crăpate și cu mucegai. Totodată, s-a recomandat să fie returnate prunele vânzătorului sau să creeze condiții necesare pentru distrugerea întregului lot procurat cu returnarea sumelor transferate de cumpărător.

Astfel, SRL „Nisvinex Grup” solicită de la SRL „Răzmost” încasarea sumei de 363600 lei în calitate de datorie și 10908 lei cu titlu de taxă de stat.

Ulterior, SRL „Nisvinex Grup” a depus o cerere de concretizare a pretențiilor solicitând suplimentar și încasarea sumei de 20000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

La 26 ianuarie 2022, SRL „Răzmost” a depus o cerere reconvențională prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, încasarea din contul SRL „Nisvinex Grup” în beneficiul SRL „Răzmost” suma restantă la plata mărfii în mărime de 397387,10 lei, încasarea sumei de 30000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suma de 11923 lei cu titlu de taxă de stat.

În susținerea cererii reconvenționale, SRL „Răzmost” a invocat că prețul mărfii de 184650 kg de prune proaspete constituia 738600 lei, însă SRL „Nisvinex Grup” ar fi achitat doar 363600 lei, restanța constituind suma de 397387 lei.

SRL „Răzmost” a mai invocat că la momentul primirii mărfii nu au fost înaintate pretenții. Totodată, povara responsabilității pentru depozitarea și păstrarea produselor ușor alterabile în sensul art. 1114 din Codul civil cade pe seama cumpărătorului din momentul acceptării și primirii mărfii. 1

În viziunea SRL „Răzmost”, SRL „Nisvinex Grup” a admis abateri în ceea ce ține ambalarea produsului, depozitarea lui în depozitul frigorific, ceea ce au dus la alterarea produselor.

La fel, a indicat că invitația de a participa în comisie a fost recepționată după lucrările acesteia.

La 31 ianuarie 2023 a fost emisă hotărârea suplimentară a Judecătoriei Cahul sediul Central prin care a fost respinsă cererea reconvențională înaintată de SRL „Răzmost”.

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că apelul este îndreptat doar împotriva hotărârii din 21 decembrie 2022, nu și împotriva hotărârii suplimentare din 31 ianuarie 2023.

Curtea de Apel Cahul a considerat că prima instanță corect a constatat că apelantul nu a executat corespunzător obligațiile sale contractuale asumate corespunzător și a livrat intimatului marfă necorespunzătoare.

Instanța de apel a considerat necesar de a respinge argumentele reprezentantului apelantului din apelul declarat, precum că alterarea prunelor s-a efectuat din cauza păstrării necorespunzătoare a acestora de către intimatul SC ,,Nisvinex Grup” SRL. Prima instanță corect a invocat că aceste pretenții au fost dezbătute cu probele de înregistrările video și foto prezentate în ședință de judecată de către reprezentantul intimatului SC ,,Nisvinex Grup” SRL.

Potrivit imaginilor fotografice prezentate, se atestă că prunele au fost depozitate de către intimatul SC ,,Nisvinex Grup” SRL în lăzi din lemn, fiind puse 2 pe palete din lemn și a fost asigurată suficientă circulația a aerului dintre palete și palete și podea (f/d 81).

Mai mult ca atât, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, reprezentantul intimatului SC ,,Nisvinex Grup” SRL a declarat că, în condițiile camerei frigorifice, prunele se păstrează în jur de 90 de zile, iar mucegaiul pe prunele livrate s-a depistat din prima zi de livrare, faptele care nu au fost combătute de reprezentantul apelantului ,,Răzmost” SRL.

Totodată, Instanța de apel nu a constatat faptul că, probe cu înregistrările foto prezentate de reprezentantul intimatului au fost administrate contrare legislației în vigoare.

Reieșind din analiza circumstanțelor constatate, instanța de apel consideră că prima instanță corect a constatat că, prunele livrate de apelantul ,,Răzmost” SRL către intimatul SC ,,Nisvinex Grup” SRL, nu puteau să se altereze în timp de 26 de zile de la prima livrare. În acest sens, Curtea de Apel Cahul consideră că această soluție a instanței de fond se bazează pe probele prezentate de reprezentantul intimatului, potrivit cărora prunele se păstrau în depozitul frigorific, și explicațiile reprezentantului intimatului precum că în asemenea condiții pot fi păstrate de până la 90 de zile, și instanța de fond nu și-a asumat rolul expertului, cum a invocat reprezentantul apelantului în apelul declarat.

În motivarea cererii de recurs, a fost invocat că nu este de acord cu decizia contestată.

A invocat că abia în ședința de judecată în care a fost pronunțat dispozitivul deciziei a aflat despre faptul că a fost pronunțată hotărâre suplimentară prin care acțiunea reconvențională a fost respinsă.

Recurentul a invocat că instanța de fond nu s-a expus asupra cererii reconvenționale. În instanța de apel a invocat că hotărârea suplimentară nu a fost atacată deoarece nu au fost informați despre existența ei.

Instanța de apel nu ar fi luat în calcul argumentul că reprezentantul SRL „Nisvinex Grup” de mai multe ori în perioada august-septembrie 2021 ar fi venit personal în livada de prune de unde au cules mostre pentru verificări de laborator în vederea constatării concentrației de zahăr. După câteva verificări, însăși reprezentantul SRL „Nisvinex Grup” a ordonat începutul strânsului prunelor deoarece concentrația de zahăr și calitatea fructelor corespundeau cerințelor. 3

Recurentul susține că SRL „Nisvinex Grup” putea să invoce pretenții față de calitatea mărfii în caz de depistare doar în interiorul termenului de 3 zile de la primirea mărfii or este un produs ușor alterabil.

Acesta mai susține că reprezentantul SRL „Răzmost” niciodată nu a confirmat că la 27 septembrie 2021 ar fi fost anunțat telefonic despre calitatea proastă a prunelor. Factorii de decizie ai intimatului ar fi mimat convocarea comisiei cu întocmirea ulterioară a actului din 29 septembrie 2021 cu privire la constatarea prejudiciilor.

SRL „Răzmost” susține că intimații încearcă să paseze responsabilitatea pentru alterarea prunelor pe recurent.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; 4 d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Decizia integrală a Curții de Apel Cahul a fost expediată participanților la proces la 13 martie 2024 (Vol. I, f.d. 188), fapt dovedit prin scrisoarea de expediere. La materialele dosarului nu este prezentată dovada recepționării deciziei motivate de către recurent.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că doar faptul atestării scrisorii de expediere la actele dosarului nu este în sine o dovadă suficientă de comunicare corespunzătoare și eficientă a unui act de procedură, în absența oricăror probe confirmative de recepție (decizia nr. 2r-148/25, §32).

Atât timp cât cererea de recurs depusă de SRL „Răzmost” a fost depusă în interiorul termenului, calculat de la data scrisorii de expediere, atât timp termenul de recurs a fost respectat.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă. 5

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție aderă la argumentele dezvoltate de Curtea de Apel Chișinău, întrucât acestea sunt fondate pe o interpretare corectă a normelor de drept material și procedural incidente cauzei, precum și pe o analiză riguroasă a circumstanțelor de fapt dovedite prin probatoriul administrat.

Argumentelor invocate de către recurentă și s-a dat un răspuns detaliat și clar în actele judecătorești contestate, motiv pentru care acestea se rezumă la un simplu dezacord cu soluția adoptată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că instanța de apel a efectuat o verificare completă a raportului juridic dedus judecății, a identificat corect natura obligațiilor asumate în contract. Concluziile instanței de apel au fost rezultate din cercetarea probelor, analiza conduitei părților pe parcursul derulării contractului, din verificarea efectivă a situației privind livrarea prunelor și momentul formulării obiecțiilor.

Instanța de recurs apreciază că în decizia instanței de apel nu s-a limitat la interpretarea formală a clauzelor contractuale, ci a fost analizat și contextul în care a avut loc livrarea, depozitarea prunelor și modul de înaintare a obiecțiilor de neconformitate.

La fel, instanța de apel corect a determinat limitele judecării apelului, subliniind că prin cererea de apel nu au fost formulate critici asupra hotărârii suplimentare.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de SRL „Răzmost”, reprezentată de avocatul Constantin Moraru ca fiind vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil. 6

Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Răzmost”, reprezentată de avocatul Constantin Moraru. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 7