3r-264/25 — Contestarea actului administrativ

La 20 decembrie 2018, Botnaru Piotr a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând: -recunoașterea ca neîntemeiat a răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B j513/18 din 07 decembrie 2018; -repunerea în dreptul lezat de recalculare a pensii pentru vechime în muncă în dependență de majorarea generală a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută și data ieșirii la pensie; -obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i achite pensia pentru vechime în muncă reieșind din salariul achitat procurorului-șef a procuraturii teritoriale, în exercițiul funcției; -obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-i achite pensia pentru vechime în muncă ținând cont de majorarea generală a salariului procurorului în funcție, începând cu data de 01 ianuarie 2013, după creșterea salariului cu 35% și începând cu 01 august 2016, după creșterea salariului potrivit art. 60 din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016 (în vigoare de la 01 august 2016), pe toată perioada de pensionare, reieșind din funcția deținută.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 17 octombrie 2019 s- a admis parțial acțiunea depusă de Botnaru Piotr. S-a anulat ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B- 2513/18 din 07 decembrie 2018. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite reclamantului Botnaru Piotr pensia pentru vechime în muncă ținând cont de majorarea salariului procurorului începând cu 05 aprilie 2013 și în perioada de la 01 august 2016 până la 01 decembrie 2018 conform art. 60 a Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, reieșind din salariul mediu lunar achitat adjunctului procurorului în procuratura teritorială în exercițiul funcției. S-a respins ca neîntemeiată pretenția reclamantului Botnaru Piotr împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recalcularea pensiei ținând cont de majorarea salariului procurorului începând cu 01 ianuarie 2013 și începând cu 01 august 2016 pe toată perioada de pensionare reieșind din funcția deținută.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 22 octombrie 2019, Botnaru Piotr a contestat-o cu apel, solicitând casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în partea respingerii pretențiilor cu privire la recalcularea pensiei ținând cont de majorarea salariului procurorului începând cu 01 ianuarie 2013 și începând cu 01 2 august 2016 pe toată perioada de pensionare reieșind din funcția deținută și de a emite în această parte, o nouă hotărâre, prin care să fie admise pretențiile. În rest hotărârea primei instanțe să fie menținută.

La 23 octombrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 17 octombrie 2019.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2020, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 17 octombrie 2019, ]n partea respingerii pretenției și în această parte s-a emis o nouă decizie prin care s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia lui Botnaru Piotr pensia pentru vechimea în muncă ținând cont de majorarea generală a salariului procurorului în exercițiu, începând cu 01 ianuarie 2013, prin care a avut loc majorarea salariilor procurorilor cu 35%, și începând cu 01 august 2016, conform Legii nr. 152 din 01 august 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, pe toată perioada de pensionare, reieșind din funcția deținută. În rest hotărârea s-a menținut.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 mai 2020 a fost declarat inadmisibil recursul formulat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

La 29 mai 2025 Botnaru Piotr a depus cerere de explicare a deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2020, solicitând să explice, or să interpreteze, fraza, care relevă din dispozitivul deciziei: „pe toata perioada de pensionare, reieșind din funcția deținută”.

În argumentarea cererii, reclamantul Botnaru Piotr a invocat că este de acord cu decizia Curții de Apel din 13 februarie 2020, dar în procesul de executare a deciziei, părțile participante în proces au înțeles diferit executarea părții disponibile a deciziei adoptate.

Relevă că din motiv că în organul Procuraturii sunt diverse funcții, cât și scări de salarizare, este extrem de important ca instanța să explice din care funcție deținută pe parcursul activității persoanei pensionate, să fie calculată rata pensiei speciale.

Precizează că la nenumărate cereri de a face cunoștință cu formula de recalculare a pensiei, obligată prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2020, angajații Casei Naționale de Asigurări Sociale expediau răspunsuri imposibil de a fi înțelese, confundând intenționat noțiunile de recalculare a pensiei cu noțiunea de indexare anuală a pensiei.

Învederează că pe parcurs, a aflat că angajații Casei Naționale de Asigurări Sociale, în procesul de executare a deciziei din 13 februarie 2020, care a avut loc în luna iunie 2020, au luat ca bază de calcul salariul funcției deținute în anul 2009, de procuror adjunct al raionului, făcând o medie a salariului acestei funcții din perioada anilor 2013 și 2016.

Reieșind din neclaritatea deciziei Curții de Apel menționate, angajații Casei Naționale de Asigurări Sociale și-au permis să aleagă singuri o funcție din activitatea reclamantului de aproximativ 30 ani în organul Procuraturii, încălcându-i flagrant drepturile sale Constituționale ce țin de serviciile sociale, cum ar fi: la momentul executării deciziei în cauză (iunie 2020) funcția de procuror adjunct al raionului, cu un salariu de circa 4 000 lei, a fost abrogată prin Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 de 3 către Parlament, iar funcția în cauză a fost redenumită având o altă scară de salarizare; calcularea pensiei speciale este simplă: art.10 din Legea privind sistemul public de pensii potrivit căruia, pensia specială reprezintă pensia publică stabilită și plătită conform prevederilor altor legi (în vigoare 01.01.2017).

Susține că o altă lege este art. 73 alin. (8) din Legea nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, conform căreia calcularea și recalcularea pensiei se face în cuantumul de 80% din salariul de funcție, fapt confirmat și prin decizia instanței de judecată. Alte imixiuni și distorsionări ale reprezentanților Casei Naționale de Asigurări Sociale, cum ar fi media salariului pe fiecare an de activitate, cum se calculează la pensiile simple, nu se permit. Indică că potrivit deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2020, instanța a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a-i recalcula pensia, începând cu 01 ianuarie 2013 - iunie 2020 luna când a demisionat din funcție, considerând că Casa Națională de Asigurări Sociale intenționat a sfidat decizia, calculând din salariul de 4 000 lei a unei funcții din anul 2009, în acest mod, abuziv i-au diminuat cuantumul pensiei legal obținute.

La fel, comunică că potrivit hotărârii Curții Constituționale nr. 4 din 27 ianuarie 2000, diminuarea cuantumului sau suspendarea plății pensiei, sau a serviciilor de protecție socială, sunt posibile numai în cazurile în care la stabilirea ei au fost comise abuzuri sau alte încălcări de lege, însă care încălcări abuzive a comis reclamantul, reprezentanții Casei Naționale de Asigurări Sociale nu explică. În continuare, remarcă că din luna februarie 2009, anul cînd a depus cererea de pensionare, a activat începând cu luna iulie 2010 - iunie 2020, într-o funcție mai superioară cum a fost de Procuror șef teritorial cu un salariu de 23 430 lei, timp de 11 ani, plătind regulat contribuțiile la Bugetul social în sumă de la 1 000 până la 1 300 lei lunar, și logic că calculul pensiei trebuia făcut din cuantumul ultimului salariu de funcție, care a fost la 30 iunie 2020.

Prin încheierea din 10 septembrie 2025 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea depusă de Botnaru Piotr privind explicarea deciziei din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 21 septembrie 2025 Botnaru Piotr a depus recurs împotriva încheierii din 10 septembrie 2025 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și rejudecarea cauzei cu admiterea cererii de explicare, cu precizarea clară că recalcularea pensiei pe viitor se face reieșind din funcția deținută în perioada ianuarie 2013 – iunie 2020, precum a decis și Cutea de Apel Chișinău prin hotărârea definitivă, ori o altă explicație în viziunea instanței.

În motivarea recursului a indicat că dispozitivul deciziei conține expresii ambigui și neclare, care au generat interpretări divergente în procesul de executare. Fraza „pe toată perioada de pensionare, reieșind din funcția deținută” este ambiguă, deoarece nu specifică clar care funcție trebuie luată ca bază de calcul.

Recurentul opinează că logica executării deciziei a fost, recalcularea pensiei strict după cum este expusă în dispozitivul a instanței de judecată (ianuarie 2013-iunie 2020) și evident din funcția în care se afla la perioada indicată. CNAS, însă, din interese instituționale a înțeles că dispune de dreptul să extindă executarea și în privința altor termeni de activitate (2009), iar funcția de calcul a ales-o după bunul plac, în cazul său cu salariu de circa 4.000 lei, față de salariul de 23.430 lei din 4 perioada impusă calculării, aducând decizia instanței la efect zero.

Această neclaritate a permis CNAS să interpreteze arbitrar dispozitivul, calculând pensia pe baza salariului funcției din 2009 (funcție abrogată prin Legea nr. 3/2016), ceea ce a dus la diminuarea cuantumului pensiei legale. Calculul a fost efectuat luând media salariului pentru anii 2009, 2013 și 2016, ca și la pensiile simple, când la pensiile speciale calcularea, este expres evidențiat de Lege.

Susține că potrivit art. 251 CPC, explicarea este admisibilă dacă hotărârea produce confuzii sau disensiuni pentru executare. În speță, confuzia este evidentă, deoarece părțile (reclamantul și CNAS) au înțeles diferit executarea, ceea ce a prejudiciat drepturile sale constituționale.

Art. 243 alin. (2) din Codul administrativ „instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces”.

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, „examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului”

Art. 195 din Codul administrativ, „procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169- 171”.

Art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă „dacă sunt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii”.

Din dispozițiile art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că partea interesată poate solicita instanței de judecată, care a pronunțat hotărârea, să explice dispozitivul acesteia sau să înlăture dispozițiile contradictorii sau neclare, în condițiile când dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar și sunt necesare lămuriri 5 privind înțelesul, extinderea și aplicarea acestuia, care ar putea duce la crearea dificultăților la executare.

Astfel, reieșind din prevederile legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, prin această procedură nu se poate modifica cuprinsul hotărârii și nici dispozitivul acesteia, ci doar se fac anumite precizări pentru a se asigura posibilitatea punerii în executare, cu înlăturarea dispozițiilor care eventual se contrazic.

Colegiul conchide că explicarea solicitată de către Botnaru Piotr din dispozitiul instanței de apel se rezumă la funcția care trebuia luată ca bază de calcul la recalcularea pensiei pe perioada ianuarie 2013 -iunie 2020.

Instanța de recurs menționează că, în decizia din 13 februarie 2020 Curtea de Apel Chișinău a indicat expres că recalcularea pensiei pentru vechime în muncă se va efectua ținând cont de majorarea salariului procurorului începând cu 05 aprilie 2013 și în perioada de la 01 august 2016 până la 01 decembrie 2018 în temeiul art. 60 din Legea cu privire la procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, reieșind din salariul mediul lunar achitat adjunctului procurorului în procuratura teritorială în exercițiul funcției.

Respingând cererea de explicare a deciziei sale, Curtea de Apel a reținut că din partea motivată a hotărârii rezultă cu claritate temeiurile care au stat la baza soluției pronunțate, precum și normele legale aplicabile cauzei. Instanța a arătat că constatările sale sunt expuse într-un mod cert, fără a lăsa loc interpretărilor, fiind lipsită de orice ambiguitate soluția privind obligația CNAS de a recalcula pensia reieșind din funcția efectiv deținută și din salariul mediu lunar al adjunctului procurorului teritorial pentru perioada 05 aprilie 2013 – 01 decembrie 2018.

Or, prin cererea de explicare a actului judecătoresc nu poate fi obținută o nouă motivare sau o nouă soluționare a cauzei, dar se explică dispozițiile formulate defectuos, pe când în cazul dat, astfel de dispoziții nu au fost identificate.

Mai mult ca atât din motivarea deciziei rezultă expres că completul judiciar la emiterea soluției a identificat încălcarea procedurii la adoptarea actului administrativ de către autoritatea publică prin urmare eventuala anulare parțială a acestuia este exclusă din start, actul administrativ fiind anulat integral.

Astfel, din decizia instanței de apel clar rezultă care motive au stat la baza emiterii unei asemenea soluții, iar constatările expuse sunt certe și exprese, dispozitivul și motivarea deciziei nu cuprind dispoziții contradictorii, neclare sau incerte, prin urmare nu lasă loc de interpretare și deci, nu sunt necesare explicații referitor la modul de executare a dispozitivului deciziei nominalizate.

În astfel de circumstanțe nu pot fi reținute argumentele recurentului că încheierea din 10 septembrie 2025 a Curții de Apel Chișinău nu conține motivele respingerii cererii de explicare.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Botnaru Piotr.

Ținând cont de art. 195, art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, 6 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Botnaru Piotr și se menține încheierea din 10 septembrie 2025 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 7