3r-264/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- explicarea hotararii
3r-264/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Botnaru Piotr,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
Piotr Botnaru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea
actului administrativ,
împotriva încheierii din 10 septembrie 2025 a Curții de Apel Chișinău
Dosarul nr. 3r-264/25
NR. PIGD 2-19066145-01-3r-01102025
Argumentele invocate în cererea de explicare a deciziei nu cad sub incidența prevederilor
art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civil
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Dodon)
Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, A. Cașcaval, L. Bagrin)
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
1
Examinând în lipsa părților recursul depus de Botnaru Piotr
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 decembrie 2018, Botnaru Piotr a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând:
-recunoașterea ca neîntemeiat a răspunsului Casei Naționale de Asigurări
Sociale nr. B j513/18 din 07 decembrie 2018;
-repunerea în dreptul lezat de recalculare a pensii pentru vechime în muncă în
dependență de majorarea generală a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se
cont de funcția deținută și data ieșirii la pensie;
-obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i achite pensia pentru
vechime în muncă reieșind din salariul achitat procurorului-șef a procuraturii
teritoriale, în exercițiul funcției;
-obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-i achite
pensia pentru vechime în muncă ținând cont de majorarea generală a salariului
procurorului în funcție, începând cu data de 01 ianuarie 2013, după creșterea
salariului cu 35% și începând cu 01 august 2016, după creșterea salariului potrivit art.
60 din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016 (în vigoare de la 01
august 2016), pe toată perioada de pensionare, reieșind din funcția deținută.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 17 octombrie 2019 s-
a admis parțial acțiunea depusă de Botnaru Piotr.
S-a anulat ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-
2513/18 din 07 decembrie 2018.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite
reclamantului Botnaru Piotr pensia pentru vechime în muncă ținând cont de
majorarea salariului procurorului începând cu 05 aprilie 2013 și în perioada de la 01
august 2016 până la 01 decembrie 2018 conform art. 60 a Legii cu privire la
Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, reieșind din salariul mediu lunar achitat
adjunctului procurorului în procuratura teritorială în exercițiul funcției.
S-a respins ca neîntemeiată pretenția reclamantului Botnaru Piotr împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recalcularea pensiei ținând cont de
majorarea salariului procurorului începând cu 01 ianuarie 2013 și începând cu 01
august 2016 pe toată perioada de pensionare reieșind din funcția deținută.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 22 octombrie 2019, Botnaru
Piotr a contestat-o cu apel, solicitând casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în
partea respingerii pretențiilor cu privire la recalcularea pensiei ținând cont de
majorarea salariului procurorului începând cu 01 ianuarie 2013 și începând cu 01
2
august 2016 pe toată perioada de pensionare reieșind din funcția deținută și de a
emite în această parte, o nouă hotărâre, prin care să fie admise pretențiile. În rest
hotărârea primei instanțe să fie menținută.
La 23 octombrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de
apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 17
octombrie 2019.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2020, s-a casat parțial
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 17 octombrie 2019, ]n partea
respingerii pretenției și în această parte s-a emis o nouă decizie prin care s-a obligat
Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia lui Botnaru Piotr pensia
pentru vechimea în muncă ținând cont de majorarea generală a salariului procurorului
în exercițiu, începând cu 01 ianuarie 2013, prin care a avut loc majorarea salariilor
procurorilor cu 35%, și începând cu 01 august 2016, conform Legii nr. 152 din 01
august 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, pe toată perioada
de pensionare, reieșind din funcția deținută. În rest hotărârea s-a menținut.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 mai 2020 a fost declarat
inadmisibil recursul formulat de Casa Națională de Asigurări Sociale.
La 29 mai 2025 Botnaru Piotr a depus cerere de explicare a deciziei Curții de
Apel Chișinău din 13 februarie 2020, solicitând să explice, or să interpreteze, fraza,
care relevă din dispozitivul deciziei: „pe toata perioada de pensionare, reieșind din
funcția deținută”.
În argumentarea cererii, reclamantul Botnaru Piotr a invocat că este de acord
cu decizia Curții de Apel din 13 februarie 2020, dar în procesul de executare a
deciziei, părțile participante în proces au înțeles diferit executarea părții disponibile a
deciziei adoptate.
Relevă că din motiv că în organul Procuraturii sunt diverse funcții, cât și
scări de salarizare, este extrem de important ca instanța să explice din care funcție
deținută pe parcursul activității persoanei pensionate, să fie calculată rata pensiei
speciale.
Precizează că la nenumărate cereri de a face cunoștință cu formula de
recalculare a pensiei, obligată prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 februarie
2020, angajații Casei Naționale de Asigurări Sociale expediau răspunsuri imposibil
de a fi înțelese, confundând intenționat noțiunile de recalculare a pensiei cu noțiunea
de indexare anuală a pensiei.
Învederează că pe parcurs, a aflat că angajații Casei Naționale de Asigurări
Sociale, în procesul de executare a deciziei din 13 februarie 2020, care a avut loc în
luna iunie 2020, au luat ca bază de calcul salariul funcției deținute în anul 2009, de
procuror adjunct al raionului, făcând o medie a salariului acestei funcții din perioada
anilor 2013 și 2016.
Reieșind din neclaritatea deciziei Curții de Apel menționate, angajații Casei
Naționale de Asigurări Sociale și-au permis să aleagă singuri o funcție din activitatea
reclamantului de aproximativ 30 ani în organul Procuraturii, încălcându-i flagrant
drepturile sale Constituționale ce țin de serviciile sociale, cum ar fi: la momentul
executării deciziei în cauză (iunie 2020) funcția de procuror adjunct al raionului, cu
un salariu de circa 4 000 lei, a fost abrogată prin Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 de
3
către Parlament, iar funcția în cauză a fost redenumită având o altă scară de
salarizare; calcularea pensiei speciale este simplă: art.10 din Legea privind sistemul
public de pensii potrivit căruia, pensia specială reprezintă pensia publică stabilită și
plătită conform prevederilor altor legi (în vigoare 01.01.2017).
Susține că o altă lege este art. 73 alin. (8) din Legea nr. 294-XVI din 25
decembrie 2008 cu privire la Procuratură, conform căreia calcularea și recalcularea
pensiei se face în cuantumul de 80% din salariul de funcție, fapt confirmat și prin
decizia instanței de judecată. Alte imixiuni și distorsionări ale reprezentanților Casei
Naționale de Asigurări Sociale, cum ar fi media salariului pe fiecare an de activitate,
cum se calculează la pensiile simple, nu se permit. Indică că potrivit deciziei Curții de
Apel Chișinău din 13 februarie 2020, instanța a obligat Casa Națională de Asigurări
Sociale de a-i recalcula pensia, începând cu 01 ianuarie 2013 - iunie 2020 luna când a
demisionat din funcție, considerând că Casa Națională de Asigurări Sociale
intenționat a sfidat decizia, calculând din salariul de 4 000 lei a unei funcții din anul
2009, în acest mod, abuziv i-au diminuat cuantumul pensiei legal obținute.
La fel, comunică că potrivit hotărârii Curții Constituționale nr. 4 din 27
ianuarie 2000, diminuarea cuantumului sau suspendarea plății pensiei, sau a
serviciilor de protecție socială, sunt posibile numai în cazurile în care la stabilirea ei
au fost comise abuzuri sau alte încălcări de lege, însă care încălcări abuzive a comis
reclamantul, reprezentanții Casei Naționale de Asigurări Sociale nu explică. În
continuare, remarcă că din luna februarie 2009, anul cînd a depus cererea de
pensionare, a activat începând cu luna iulie 2010 - iunie 2020, într-o funcție mai
superioară cum a fost de Procuror șef teritorial cu un salariu de 23 430 lei, timp de 11
ani, plătind regulat contribuțiile la Bugetul social în sumă de la 1 000 până la 1 300
lei lunar, și logic că calculul pensiei trebuia făcut din cuantumul ultimului salariu de
funcție, care a fost la 30 iunie 2020.
Prin încheierea din 10 septembrie 2025 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins cererea depusă de Botnaru Piotr privind explicarea deciziei din 13 februarie
2020 a Curții de Apel Chișinău.
La 21 septembrie 2025 Botnaru Piotr a depus recurs împotriva încheierii
din 10 septembrie 2025 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,
casarea încheierii și rejudecarea cauzei cu admiterea cererii de explicare, cu
precizarea clară că recalcularea pensiei pe viitor se face reieșind din funcția deținută
în perioada ianuarie 2013 – iunie 2020, precum a decis și Cutea de Apel Chișinău
prin hotărârea definitivă, ori o altă explicație în viziunea instanței.
În motivarea recursului a indicat că dispozitivul deciziei conține expresii
ambigui și neclare, care au generat interpretări divergente în procesul de executare.
Fraza „pe toată perioada de pensionare, reieșind din funcția deținută” este ambiguă,
deoarece nu specifică clar care funcție trebuie luată ca bază de calcul.
Recurentul opinează că logica executării deciziei a fost, recalcularea
pensiei strict după cum este expusă în dispozitivul a instanței de judecată (ianuarie
2013-iunie 2020) și evident din funcția în care se afla la perioada indicată. CNAS,
însă, din interese instituționale a înțeles că dispune de dreptul să extindă executarea și
în privința altor termeni de activitate (2009), iar funcția de calcul a ales-o după bunul
plac, în cazul său cu salariu de circa 4.000 lei, față de salariul de 23.430 lei din
4
perioada impusă calculării, aducând decizia instanței la efect zero.
Această neclaritate a permis CNAS să interpreteze arbitrar dispozitivul,
calculând pensia pe baza salariului funcției din 2009 (funcție abrogată prin Legea nr.
3/2016), ceea ce a dus la diminuarea cuantumului pensiei legale. Calculul a fost
efectuat luând media salariului pentru anii 2009, 2013 și 2016, ca și la pensiile
simple, când la pensiile speciale calcularea, este expres evidențiat de Lege.
Susține că potrivit art. 251 CPC, explicarea este admisibilă dacă hotărârea
produce confuzii sau disensiuni pentru executare. În speță, confuzia este evidentă,
deoarece părțile (reclamantul și CNAS) au înțeles diferit executarea, ceea ce a
prejudiciat drepturile sale constituționale.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 242 Cod administrativ
„recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a
emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic”.
Art. 243 alin. (2) din Codul administrativ
„instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de
judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces”.
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,
„examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a
recursului”
Art. 195 din Codul administrativ,
„procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art.169- 171”.
Art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă
„dacă sunt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului
hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea
participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații asupra dispozitivului ori
omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, încheierea instanței de apel a fost notificată
recurentului la data de 16 septembrie 2025 (f.d. 248 vol. I). Prin urmare, recursul
depus la data de 21 septembrie 2025 este în termen.
Din dispozițiile art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că
partea interesată poate solicita instanței de judecată, care a pronunțat hotărârea, să
explice dispozitivul acesteia sau să înlăture dispozițiile contradictorii sau neclare, în
condițiile când dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar și sunt necesare lămuriri
5
privind înțelesul, extinderea și aplicarea acestuia, care ar putea duce la crearea
dificultăților la executare.
Astfel, reieșind din prevederile legale citate supra, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție relevă că, prin această procedură nu se poate modifica
cuprinsul hotărârii și nici dispozitivul acesteia, ci doar se fac anumite precizări
pentru a se asigura posibilitatea punerii în executare, cu înlăturarea dispozițiilor care
eventual se contrazic.
Colegiul conchide că explicarea solicitată de către Botnaru Piotr din
dispozitiul instanței de apel se rezumă la funcția care trebuia luată ca bază de calcul la
recalcularea pensiei pe perioada ianuarie 2013 -iunie 2020.
Instanța de recurs menționează că, în decizia din 13 februarie 2020 Curtea
de Apel Chișinău a indicat expres că recalcularea pensiei pentru vechime în muncă se
va efectua ținând cont de majorarea salariului procurorului începând cu 05 aprilie
2013 și în perioada de la 01 august 2016 până la 01 decembrie 2018 în temeiul art. 60
din Legea cu privire la procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, reieșind din salariul
mediul lunar achitat adjunctului procurorului în procuratura teritorială în exercițiul
funcției.
Respingând cererea de explicare a deciziei sale, Curtea de Apel a reținut că
din partea motivată a hotărârii rezultă cu claritate temeiurile care au stat la baza
soluției pronunțate, precum și normele legale aplicabile cauzei. Instanța a arătat că
constatările sale sunt expuse într-un mod cert, fără a lăsa loc interpretărilor, fiind
lipsită de orice ambiguitate soluția privind obligația CNAS de a recalcula pensia
reieșind din funcția efectiv deținută și din salariul mediu lunar al adjunctului
procurorului teritorial pentru perioada 05 aprilie 2013 – 01 decembrie 2018.
Or, prin cererea de explicare a actului judecătoresc nu poate fi obținută o
nouă motivare sau o nouă soluționare a cauzei, dar se explică dispozițiile formulate
defectuos, pe când în cazul dat, astfel de dispoziții nu au fost identificate.
Mai mult ca atât din motivarea deciziei rezultă expres că completul judiciar
la emiterea soluției a identificat încălcarea procedurii la adoptarea actului
administrativ de către autoritatea publică prin urmare eventuala anulare parțială a
acestuia este exclusă din start, actul administrativ fiind anulat integral.
Astfel, din decizia instanței de apel clar rezultă care motive au stat la baza
emiterii unei asemenea soluții, iar constatările expuse sunt certe și exprese,
dispozitivul și motivarea deciziei nu cuprind dispoziții contradictorii, neclare sau
incerte, prin urmare nu lasă loc de interpretare și deci, nu sunt necesare explicații
referitor la modul de executare a dispozitivului deciziei nominalizate.
În astfel de circumstanțe nu pot fi reținute argumentele recurentului că
încheierea din 10 septembrie 2025 a Curții de Apel Chișinău nu conține motivele
respingerii cererii de explicare.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Botnaru Piotr.
Ținând cont de art. 195, art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, art.
251 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
6
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de Botnaru Piotr și se menține încheierea din 10
septembrie 2025 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
7