2r-453/25 — stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întretinere cu indexarea acesteia

La 16 aprilie 2024, Ermurachi Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Duducal, intervenient accesoriu Agenția Teritorială de Asistență Socială Centru, Structura Teritorială de Asistență Socială Ialoveni cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere cu indexarea acesteia.

Prin hotărârea din 19 februarie 2025 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni a fost admisă parțial acțiunea depusă de Ermurachi Valeriu.

La 29 aprilie 2025 Nina Luca (Duducal), reprezentată de avocatul Alexandr Russu, a depus cerere de apel nemotivată, solicitând repunerea cererii de apel în termen și examinarea acesteia, cu casarea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei la rejudecare sau emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea din 4 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost respinsă cererea Ninei Luca (Duducal), reprezentată de avocatul Alexandr Russu cu privire la repunerea apelului în termen și s-a restituit cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 19 februarie 2025 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni.

La 19 noiembrie 2025, Nina Luca (Duducal), reprezentată de avocatul Alexandr Russu a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 4 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea acesteia și casarea încheierii instanței de apel.

În argumentarea recursului, recurenta a indicat că nu a fost informată în mod real despre examinarea cauzei civile privind stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere, întrucât, pe durata examinării cauzei, se afla peste hotarele Republicii Moldova, la muncă în Israel, iar la domiciliul său din țară nu i- au fost înmânate citații sau alte acte de procedură.

Totodată, a menționat că instanța de fond nu a întreprins toate măsurile necesare pentru citarea efectivă a pârâtei, deși intimatul deținea datele de contact ale acesteia. 1

Recurenta a comunicat că a aflat despre existența hotărârii judecătorești abia la 25 aprilie 2025, în urma recepționării, prin poștă, a încheierii de intentare a procedurii de executare și a titlului executoriu emis în baza hotărârii contestate. În aceste condiții, a considerat că sunt întrunite temeiurile pentru repunerea în termenul de declarare a apelului, termenul urmând a fi calculat din momentul cunoașterii efective a hotărârii.

Recurenta a invocat că instanța de apel a aplicat în mod formalist prevederile art. 362 din Codul de procedură civilă, fără a ține cont de dispozițiile art. 116 din Codul de procedură civilă și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia lipsa informării efective a părții poate justifica repunerea în termen. S-a arătat că toate citațiile expediate la adresa din Republica Moldova au revenit cu mențiunea „plecat de la adresă”, fapt ce confirma imposibilitatea informării reale a recurentei.

De asemenea, recurenta a subliniat că instanța de apel a ignorat natura cauzei, care vizează drepturile unui copil minor, domeniu în care standardele procedurale impun o diligență sporită pentru garantarea participării efective a părților și respectarea interesului superior al copilului. În acest context, s-a susținut că respingerea cererii de repunere în termen fără examinarea efectivă a circumstanțelor concrete a încălcat dreptul la acces la justiție și dreptul la un proces echitabil, garantate de art. 20 din Constituție și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Recurenta a mai arătat că cererea de apel a fost depusă la 29 aprilie 2025, imediat după ce a luat cunoștință efectiv de hotărârea primei instanțe, respectând termenul de 30 de zile calculat din momentul încetării motivelor care au justificat depășirea termenului procedural. Prin urmare, s-a susținut că respingerea cererii de repunere în termen și restituirea apelului constituie o soluție nejustificată și formalistă.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă: Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: 2 b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată

Art. 108 din Codul de procedură civilă: (1) Dacă locul de aflare a pîrîtului nu este cunoscut și reclamantul dă asigurări că, deși a făcut tot posibilul, nu a reușit să afle domiciliul acestuia, președintele instanței dispune citarea acestuia prin publicitate. Publicarea în presă se consideră citare legală. (2) Citația se publică într-un ziar republican sau local mai răspîndit în cazul în care instanța consideră că o astfel de măsură este necesară. (3) Publicarea citației în ziar se face cu cel puțin 15 zile înainte de data ședinței de judecată. În cazuri de urgență, președintele instanței poate reduce acest termen la 5 zile. (4) În cazul în care pîrîtul se prezintă în judecată și dovedește că citarea prin publicitate s-a făcut cu rea-voință, reclamantul suportă cheltuielile de citare prin publicitate chiar dacă este în cîștig de cauză, iar toate actele de procedură posterioare încuviințării acestei citări se anulează. (5) Dacă locul de aflare a pîrîtului nu este cunoscut, instanța va examina cauza după expirarea termenului de publicitate.

Art. 110 din Codul de procedură civilă: Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Art. 113 din Codul de procedură civilă: Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 4 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, Completul constată că soluția instanței de apel este contrară probelor din dosar.

Din materialele cauzei rezultă că, prin încheierea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, din 16 aprilie 2024, cererea lui Valeriu Ermurachi a fost acceptată în procedură contencioasă și s-a stabilit ședința de examinare a cauzei, iar copia încheierii și citația au fost expediate Ninei Luca (Duducal), însă acestea au fost returnate cu mențiunea „plecat” (f.d. 18, 19, 23, 24, 36, 37).

Ulterior, a fost publicat un aviz publicitar la 30 ianuarie 2025 (f.d. 61) în care se conține informația despre data și locul examinării cauzei. 3

Conform art. 236 alin. (4) din Codul de procedură civilă, participanții care nu au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului hotărîrii primesc copia hotărîrii în decurs de 5 zile.

Dispozitivul hotărârii a fost pronunțat public la 19 februarie 2025, pârâta fiind considerată de instanța de judecată ca fiind citată prin aviz publicitar, iar copia dispozitivului hotărârii ar fi fost expediată prin intermediul oficiului poștal, plicul fiind returnat cu mențiunea „nereclamat” (f.d. 67-68).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând conținutul art. 108 din Codul de procedură civilă, subliniază că acesta prevede un regim excepțional al citării prin publicitate aplicabil doar în cazul în care locul de aflare al pârâtului nu este cunoscut și dacă reclamantul oferă garanția că a depus toate diligențele rezonabile pentru a afla domiciliul acestuia.

Astfel, citarea prin publicitate este o măsură ultimă și subsidiară, nu una primară. Citarea prin publicitate nu poate fi aplicată automat, doar pentru că o scrisoare anterioară s-a întors cu mențiunea „nereclamat”, ci numai după ce instanța constată că celelalte modalități posibile de notificare au fost epuizate. Constatarea instanței va interveni doar în măsura în care reclamantul își demonstrează rolul său activ, prin acțiuni concrete în vederea stabilirii locului de aflare a pârâului, care nu s-au soldat cu succes.

Dacă instanța de judecată constată că este necesară o citare publică, realizarea acesteia nu substituie obligația instanței de a expedia actele procesuale la adresa cunoscută a părții, chiar dacă anterior unele scrisori s-au întors ca nereclamate.

În speță, faptul că pârâta a fost anterior citată prin publicitate nu exonerează instanța de obligația de a expedia de fiecare dată actele procedurale și dispozitivul hotărârii potrivit art. 236 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Publicarea unui aviz nu creează o prezumție absolută de informare pentru toate actele viitoare, întrucât fiecare comunicare a actelor procedurale trebuie efectuată separat și individual, în mod efectiv și verificabil.

În aceste condiții, respingerea cererii de repunere în termen de către instanța de apel, pe motiv că pârâta ar fi cunoscut despre cauză și putea formula apel în termen, este neîntemeiată, deoarece hotărârea nu i-a fost comunicată destinatarului.

Completul de judecată constată că apelul depus la 29 aprilie 2025, de Nina Luca (Duducal), reprezentată de avocatul Alexandr Russu, a fost restituit ca tardiv, însă această soluție limitează nejustificat dreptul de acces la justiție, având în vedere lipsa comunicării efective a tuturor actelor de dispoziție judecătorești.

În acest context, Completul de judecată reține că instanța de apel a dispus restituirea fără a cerceta nemijlocit circumstanțele legate de comunicarea hotărârii din 19 februarie 2025. Astfel, fără a analiza data la care părții i-a fost adus la 4 cunoștință dispozitivul hotărârii, instanța a considerat, în mod eronat, că apelul ar fi fost depus peste termenul legal și a dispus restituirea acestuia.

Din considerentele menționate, în scopul respectării dreptului recurentului la un proces echitabil, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează să admită recursul, să caseze încheierea din 4 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru și să restitui cauza în instanța de apel, pentru rejudecare a problemei soluționată prin încheierea casată.

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 din Codul de procedură civilă,