2ac-315/25 — obligarea întocmirii si înregistrării a actului de deces
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea întocmirii si înregistrării a actului de deces
- Temei legal
- Conflictul negativ de competentă. Determinarea instantei competente jurisdictional pentru solutionarea unei actiuni ce are ca obiect obligarea autoritătii publice să emită un act
2ac-315/25 — obligarea întocmirii si înregistrării a actului de deces (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind soluționarea conflictului negativ de competență
în cauza civilă
Tropoțel Elena vs. Serviciul Stare Civilă Orhei ai Agenției Servicii Publice
cu privire la obligarea întocmirii și înregistrării a actului de deces
(Dosarul nr. 2ac-315/25
Nr. PIGD 2-24134147-01-2cc-18112025)
Conflictul negativ de competență. Determinarea instanței competente
jurisdicțional pentru soluționarea unei acțiuni ce are ca obiect obligarea
autorității publice să emită un act.
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, conflictul negativ de competență
jurisdicțională între Judecătoria Orhei și Judecătoria Chișinău,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 06 noiembrie 2024, Tropoțel Elena a depus în adresa Judecătoriei
Orhei, sediul Central, cerere de chemare în judecată împotriva
Agenției Servicii Publice, Serviciul Stare Civilă Orhei privind
obligarea întocmirii și înregistrării ulterioare a actului de deces.
Prin încheierea din 12 noiembrie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul
Central, s-a dispus strămutarea acțiunii de contencios administrativ
înaintate de avocatul Leca Ion în interesele Elenei Tropoțel împotriva
Agenției Servicii Publice, Serviciul Stare Civilă Orhei privind
obligarea întocmirii și înregistrării ulterioare a actului de deces,
conform competenței teritoriale, la Judecătoria Chișinău, sediul
Râșcani.
Prin încheierea din 23 septembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a dispus declinarea competenței de la examinarea cauzei
intentate la acțiunea înaintată de Tropoțel Elena către Agenția Servicii
Publice, Serviciul Stare civilă Orhei privind obligarea emiterii actului,
în favoarea judecătorilor/completelor de judecată specializate în
materie civilă/comun din cadrul Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).
Prin încheierea din 13 octombrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, procesul în prezenta cauză s-a suspendat, iar dosarul s-a
transmis Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului de
competență jurisdicțională.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțămîntul său, de dreptul la judecarea
cauzei sale de către o instanță sau de judecătorii în a căror competență cauza
respectivă este dată prin lege, cu excepția cazurilor expres stabilite de prezentul
cod.”
1
Art. 33 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanțele judecătorești judecă toate cauzele civile cu participarea persoanelor
fizice, persoanelor juridice și autorităților publice privind apărarea drepturilor,
libertăților și intereselor legitime încălcate sau contestate, cauze pentru care legea
nu prevede competența altor organe.”
Art. 38 alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(2) Acțiunea împotriva unei persoane juridice se intentează în unul dintre sediile
instanței în a cărei rază teritorială se află sediul persoanei juridice respective.”
Art. 44 alin. (1), (3), (9) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța judecătorească în fața căreia s-a ivit conflictul de competență
jurisdicțională suspendă din oficiu procesul și înaintează dosarul către instanța în
drept să soluționeze conflictul de competență.
(3) Conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de
aceeași curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de
apel se judecă de Curtea Supremă de Justiție.
(9) Instanța competentă să judece conflictul de competență soluționează, fără
citarea participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care
nu se supune nici unei căi de atac.”
Art. 5 din Codul administrativ:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale
și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a
operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere
publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”
Art. 7 din Codul administrativ:
„Autoritate publică se consideră orice structură organizatorică sau organ
instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care acționează în regim
de putere publică în scopul realizării unui interes public.”
Art. 8 din Codul administrativ:
„Regimul de putere publică reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege
în vederea realizării sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de
a se impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau
juridice.”
Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ:
„(1) Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură
oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual
în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice,
prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
2
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ:
„(1) Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.”
Art. 191 alin. (1) din Codul administrativ:
„(1) Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în
fond toate acțiunile în contencios administrativ.”
Art. 192 alin. (2) din Codul administrativ:
„(2) În judecătorii acțiunile în contencios administrativ se examinează de
judecători specializați.”
Art. 196 alin. (1) din Codul administrativ:
„(1) Acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a
cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea
administrativă contestată, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 197 din Codul administrativ:
„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a
cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
Art. 200 alin. (1), (3) și (4) din Codul administrativ:
„(1) Instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura
celui definit la art.58 alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul
instanței competente să soluționeze conflictul de competență.
(3) Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de
apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se
soluționează de către Curtea Supremă de Justiție.
(4) Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces,
printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.”
Art. 206 alin. (1) din Codul administrativ:
„(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru:
a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în
contestare);
b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în
obligare);
c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în
realizare);
d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act
administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare);
sau
e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control
normativ).”
3
Pct. 5 din Hotărârea Guvernului privind constituirea Agenției Servicii
Publice nr. 314 din 22.05.2017:
„Întreprinderea de Stat "Camera Înregistrării de Stat", Întreprinderea de Stat
"Cadastru", autoritatea administrativă din subordinea Ministerului Justiției
"Serviciul Stare Civilă" și autoritatea administrativă din subordinea Ministerului
Economiei "Camera de Licențiere" se reorganizează prin fuziune (absorbție) cu
Instituția publică "Agenția Servicii Publice".
Drepturile și obligațiile persoanelor juridice absorbite trec integral la persoana
juridică absorbantă – Instituția publică "Agenția Servicii Publice".”
Pct. 2, 3, 4 din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului privind
constituirea Agenției Servicii Publice nr. 314 din 22.05.2017:
„2. Agenția este o instituție publică, fondată de Guvern, care deleagă exercitarea
funcției de fondator Cancelariei de Stat, a cărei activitate are scopul de a facilita și
eficientiza procesul de prestare a serviciilor publice.
Agenția este persoană juridică, care dispune de ștampilă cu Stema de Stat a
Republicii Moldova și denumire în limba română, are autonomie financiară și
deține conturi de decontare în instituții financiare și conturi bancare în contul unic
trezorerial al Ministerului Finanțelor. Agenția își desfășoară activitatea inclusiv
prin intermediul structurilor sale teritoriale.
Sediul Agenției este situat la adresa: municipiul Chișinău, strada Aleksandr
Pușkin, nr.42.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Examinând conflictul negativ de competență jurisdicțională între
Judecătoria Orhei și Judecătoria Chișinău, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție constată următoarele.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în
conformitate cu normele de drept citate, Curtea Supremă de Justiție
este competentă să soluționeze conflictul negativ de competentă ivit
între Judecătoria Orhei și Judecătoria Chișinău.
Cu referire la competența jurisdicțională materială a instanței se reține
că, competența generală de soluționare a tuturor cauzelor civile revine
instanțelor de drept comun, în timp ce acțiunile în contencios
administrativ se examinează de judecători specializați.
Completul de judecată notează că, pârât în prezenta cauză este Agenția
Servicii Publice, Serviciul Stare Civilă Orhei, iar obiectul acțiunii se
rezumă la obligarea Serviciului Stare Civilă Orhei să întocmească și să
înregistreze actul de deces.
Studiind temeiurile de fapt și de drept a acțiunii invocate de Tropoțel
Elena și solicitările formulate, Completul de judecată constată că,
4
acțiunea respectivă este de competența judecătorilor specializați în
examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Or, obiectul acțiunii se rezumă la obligarea autorității publice să
întocmească și să înregistreze actul de deces.
Într-o altă ordine de idei Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție evidențiază că, în cazul în care instanța de contencios
administrativ constată că, acțiunea este inadmisibilă, aceasta se
declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Subsecvent, odată ce instanța de contencios administrativ competentă
teritorial a fost sesizată cu o acțiune ce are ca obiect obligarea
autorității publice să emită un act, aceasta urmează să se expună în
privința acesteia.
Totodată, din actele anexate la acțiune rezultă că, răspunsul la cererea
Elenei Tropoțel a fost emis de către Serviciului stare civilă Orhei al
Departamentului stare civilă ai Agenției Servicii Publice.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată că, Serviciul Stare Civilă Orhei ai Agenției Servicii Publice
este autoritatea care a desfășurat procedura administrativă în sensul
art. 7 din Codul administrativ.
La rândul său, acțiunea formulată de reclamanta este îndreptată
împotriva Serviciului Stare Civilă Orhei al Agenției Servicii Publice,
care a desfășurat nemijlocit procedura administrativă.
Iar, potrivit pct. 3 din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului privind
constituirea Agenției Servicii Publice nr. 314 din 22.05.2017, Agenția
își desfășoară activitatea inclusiv prin intermediul structurilor sale
teritoriale.
Completul de judecată menționează că, structurile teritoriale ale
Agenției Servicii Publice sunt subdiviziuni care deși nu posedă
personalitate juridică, reprezintă în continuare organe de drept, ce își
desfășoară activitatea ca subdiviziuni teritoriale, inclusiv cea
administrativă, iau decizii ce produc efecte juridice și răspund
conform legii pentru acestea.
Reieșind din cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide că, la caz, competența jurisdicțională materială și
teritorială de examinare a acțiunii în fond îi revine Judecătoriei Orhei,
completului specializat în materie de contencios administrativ.
5
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 195 din Codul
administrativ, art. 44 alin. (3) și (9), precum și art. 270 din Codul de
procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Constată competența Judecătoriei Orhei pentru examinarea cauzei de
contencios administrativ la acțiunea depusă de Tropoțel Elena împotriva
Serviciului Stare Civilă Orhei ai Agenției Servicii Publice cu privire la
obligarea întocmirii și înregistrării a actului de deces.
Cauza civilă respectivă se remite spre examinare Judecătoriei Orhei.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
6