2rc-92/25 — încasarea datoriei

La 22 februarie 2023, BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „NSV-CEREAL” și lui Munteanu Maric cu privire la încasarea datoriei bancare.

Pe parcurs, la 18 iulie 2023, BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” SA a depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, prin care s-a solicitat încasarea de la Munteanu Maric în beneficiul BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” SA a datoriei aferente contractului de credit nr. GA202205S789/106 din 16.05.2022 în sumă de 471 741,25 lei, a cheltuielilor privind achitarea taxei de stat în sumă de 14 152,24 lei și a cheltuielilor de executare a încheierii de asigurare a acțiunii în sumă de 6 085,70 lei.

Prin hotărârea din 24 iulie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, s-a admis acțiunea concretizată și s-a încasat de la Munteanu Maric, în beneficiul BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” SA, datoria aferentă contractului de credit nr. GA202205S789/106 din 16 mai 2022 în mărime de 471 741,25 (patru sute șaptezeci și una mii șapte sute patruzeci și unu, 25) lei (datoria la credit – 469 000,00 lei și dobânda aferentă – 2 741,25 lei), precum și cheltuielile de judecată în mărime totală de 20 237,94 (douăzeci mii două sute treizeci și șapte, 94) lei (taxa de stat plătită de la depunerea cererii de chemare în judecată – 14 152,24 lei și cheltuielile de executare a încheierii de asigurare a acțiunii din 24 februarie 2023 – 6 085,70 lei).

La 23 august 2023, Munteanu Maric a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 24 iulie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, prin care s-a solicitat casarea hotărârii menționate și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 08 aprilie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a respins apelul declarat de Munteanu Maric și s-a menținut fără modificări hotărârea din 24 iulie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești.

La 01 iulie 2025, Munteanu Maric a depus cerere de explicare a deciziei din 08 aprilie 2025 a Curții de Apel Nord, menționând că 1 necesitatea explicării a apărut în legătură cu faptul că, la 18 iulie 2023 intimatul a înaintat instanței de fond cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, prin care s-a solicitat încasarea sumelor doar din contul acestuia.

Prin urmare, solicită stabilirea în mod expres dacă cererea de concretizare depusă de intimat la 18 iulie 2023 echivalează juridic cu o renunțare la acțiune față de debitorul principal, precum și să motiveze și explice efectele juridice care decurg din această eventuală renunțare la acțiune, în special în ce privește poziția procesuală și obligațională a debitorului principal – SRL „NSV-CEREAL”.

Prin încheierea din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a respins cererea formulată de Munteanu Maric privind explicarea deciziei din 08 aprilie 2025 a Curții de Apel Nord.

La 28 octombrie 2025, Munteanu Maric a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care s-a solicitat admiterea acesteia, casarea încheierii contestate cu restituirea cauzei spre rejudecare a cererii respective instanței de apel.

În susținerea cererii de recurs s-a menționat că, încheierea contestată nu conține o motivare efectivă, iar refuzul instanței de apel de a se pronunța asupra aspectelor invocate a vidat de conținut scopul art. 251 din Codul de procedură civilă, care urmărește asigurarea clarității și previzibilității actelor instanței, garantând executarea corectă și interpretarea unitară a hotărârii.

În drept, s-au invocat prevederile art. 423 – 428 din Codul de procedură civilă.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 424 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă: „(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel. (3) Încheierile Curții Supreme de Justiție nu se supun niciunei căi de atac”.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților”.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că, recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, în condițiile art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă sânt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărîrea cuprinde dispoziții 3 contradictorii, instanța emitentă, la cererea participanților la proces, dă explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.

Din această normă rezultă că, la cererea participanților la proces, instanța emitentă dă explicații asupra dispozitivului hotărârii dacă sânt întrunite următoarele condiții: sânt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea acestuia; ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii (dacă hotărîrea cuprinde dispoziții contradictorii).

În această ordine de idei Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, instanța de apel corect a reținut că, explicarea sensului dispozitivului hotărârii se referă la redarea înțelesului unor cuvinte folosite de instanța de judecată, care împiedică executarea efectivă a hotărârii judecătorești. Însă nu se va da explicație unor porțiuni juridice pe motivul necunoașterii sensului lor. A fi explicată extinderea dispozitivului hotărârii, înseamnă a fi lămurite limitele sferei de aplicare a hotărârii judecătorești. Privitor la aspectul aplicării hotărârii, instanța de judecată va da explicație hotărârii dacă nu este clar cine sunt subiecții executării hotărârii, condițiile în care urmează a fi executată hotărârea, cât și în alte cazuri similare când este împiedicată executarea silită. Dispozițiile contradictorii sunt orice sintagme, cuvinte sau propoziții admise în conținutul hotărârii, care după sensul lor contravin soluției date cauzei civile și fac defectuoasă executarea hotărârii.

Prin urmare, reieșind din cererea formulată de Munteanu Maric privind explicarea hotărârii, instanța de apel corect nu a identificat nici unul din cele patru aspecte enumerate mai sus pentru care instanța emitentă ar fi considerat oportun de a oferi explicații.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, argumentul recurentului privind lipsa unei motivări suficiente nu poate fi reținut, întrucât din cuprinsul încheierii contestate rezultă cu claritate raționamentele pentru care cererea a fost respinsă, fiind analizate dispozițiile art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă și raportate cazului dedus judecății.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel legal și întemeiat a respins cererea formulată de Munteanu Maric privind explicarea deciziei din 08 aprilie 2025 a Curții de Apel Nord.

Într-o altă ordine de idei Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că, micșorarea pretențiilor din acțiune în ședință de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare este dreptul părții, utilizarea căruia nu atrage după sine efectele renunțării la acțiune. Or, 4 renunțarea la acțiune are loc în condițiile stabilite de lege, cu explicarea efectelor acestui act de procedură, soldat cu emiterea încheierii motivate prin care instanța fie admite cererea și dispune încetarea procesului, fie respinge cererea și examinează cauza în fond.

Prin urmare, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea instanței de apel este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către Munteanu Maric sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat și a menține încheierea contestată, care face obiectul prezentului recurs.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 424 alin. (2), art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,