2r-383/25 — eliberarea terenului ocupat abuziv, demolarea constructiilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- eliberarea terenului ocupat abuziv, demolarea constructiilor
- Temei legal
- Cererea de apel restituita in conformitate cu art 369 alin 1 lit a din Codul de procedura civila, din motiv ca apelantul nu a indeplinit in termen indicatiile instantei de apel
2r-383/25 — eliberarea terenului ocupat abuziv, demolarea constructiilor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Alexandr
Navitaniuc, reprezentat de avocatul Ala Boicu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Simion
Ciumaș, Valentina Șepelenco împotriva lui Alexandr Navitaniuc,
intervenienți accesorii Rostislav Navitaniuc, Iulia Malamaș, Primăria
or. Șoldănești, notarul Iurie Pietraru privind eliberarea terenului ocupat
abuziv, demolarea construcțiilor,
împotriva încheierii din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord
(Dosarul nr. 2r-383/25
NR. PIGD 2-16109332-01-2r-20102025)
Cererea de apel restituită în conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) din
Codul de procedură civilă, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței de apel.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Judecătoria Orhei, sediul Rezina (N. Chirilov)
Curtea de Apel Nord (E. Grumeza, N. Costaș, I. Parii)
03 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Alexandr
Navitaniuc, reprezentat de avocatul Ala Boicu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 03 mai 2016, Simion Ciumaș și Valentina Șepelenco au depus
cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandr Navitaniuc privind
eliberarea terenului ocupat abuziv și obligarea demolării construcțiilor
ilegale, anularea deciziei nr.2/21 din 01 martie 2016 a Consiliului
orășenesc Șoldănești. (f.d.1-2, vol. 1 )
La 09 noiembrie 2016, 31 iulie 2017 și 07 martie 2018, Simion
Ciumaș și Valentina Șepelenco au depus cereri de concretizare a acțiunii
inițiale, ultimele solicitări fiind anularea deciziei Consiliului Local
Șoldănești cu nr.2/21 din 01 martie 2016 cu privire la formarea bunului
imobil și aprobarea planului geometric al bunului nou format, a deciziei
nr.5/7 din 13 iulie 2016 cu privire la vânzarea-cumpărarea unui sector de
teren adiacent, recunoașterea nulă a contractului de vânzare-cumpărare
nr.199 din 05 decembrie 2016, încheiat între Iulia Malamaș și Primăria
or. Șoldănești, înregistrat cu nr.5801 în actele notariale la notarul Iurie
Petraru, contractului de vânzare-cumpărare nr.1408 din 16 martie 2017,
încheiat între Iulia Malamaș și Rostislav Navitaniuc; obligarea pârâtului
Alexandr Navitaniuc să demoleze gardul, construcțiile neautorizate, nelegal
amplasate de către el pe sectorul de drum acaparat abuziv și ilegal cu
aducerea terenului la poziția inițială; încasarea de la Primăria Șoldănești în
beneficiul reclamanților a prejudiciului moral în valoare de 50000 de lei.
(f.d.75, 174-175, vol.1; f.d. 2-3, vol.2).
Prin încheierea din 26 ianuarie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul
Șoldănești, Rostislav Alexandr Navitaniuc s-a atras în proces în calitate de
intervenient accesoriu de partea pârâtului Alexandr Navitaniuc
(f.d.195-199, vol.1).
Prin încheierea din 15 februarie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul
Șoldănești, notarul Iurie Pietraru s-a atras în proces, în calitate de
intervenient accesoriu. (f.d.97-102, Vol.3)
Prin încheierea din 29 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a
constatat competența Judecătoriei Orhei, sediul Central la judecarea cauzei
nr.3ca-16/2021 de contencios administrativ, cu remiterea spre examinare a
cauzei la Judecătoria Orhei, sediul Central. (f.d.193-197, vol. 3)
1
Prin încheierea din 27 aprilie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul
Central, pretenția cu privire la obligarea pârâtului Alexandr Navitaniuc sa
demoleze gardul, construcțiile neautorizate, nelegal amplasate de către el
pe sectorul de drum acaparat abuziv și ilegal cu aducerea terenului la
poziția inițială, din cauza nr.3са-16/2021, în acțiunea de contencios
administrativ la cererea de chemare în judecata depusă de Simion Ciumaș
și Valentina Șepelenco împotriva lui Alexandr Navitaniuca, Rostislav
Navitaniuc, Primăriei or. Șoldănețti, Consiliului or. Șoldănești, Iuliei
Malamaș, intervenient accesoriu Alexandr Navitaniuc și notarul Iurie
Pietraru, cu privire la anularea deciziilor Consiliului orăsenesc Șoldănești,
recunoașterea nulității contractelor de vânzare - cumpărare, obligarea
demolării gardului, construcției neautorizate, cu aducerea terenului la
poziția inițială, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,
s-a separat într-un proces aparte. (f.d. 200-202, vol. 3)
Prin încheierea din 24 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a
constatat competența Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești – instanța
specializată în materie civilă, pentru examinarea pretenției reclamanților
privind obligarea la eliberarea terenului public ocupat abuziv, prin
demolarea construcțiilor ilegale cu aducerea terenului la poziția inițială.
Cauza separată s-a restituit spre judecare instanței specializate în materie
civilă – Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești (f.d.218-224, Vol.3).
Prin hotărârea din 19 februarie 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul
Rezina, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Simion
Ciumaș și Valentina Șepelenco .
S-a obligat Alexandr Navitaniuc și Iulia Malamaș să elibereze terenul
public ocupat abuziv cu demolarea construciilor ilegale și aducerea
terenului la poziția inițială. În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.
(f.d.175, 203-217, Vol.4).
La 25 februarie 2025, Simion Ciumaș și Valentina Șepelenco au
declarat apel împotriva hotărârii din 19 februarie 2025 a Judecătoriei Orhei,
sediul Rezina, solicitând casarea acesteia în latura în care instanța de fond a
respins pretențiile invocate în acțiune (f.d.194-195, Vol.4).
La 18 martie 2025, Primăria or. Șoldănești, reprezentată de avocatul
Igor Serotila a declarat apel împotriva hotărârii din 19 februarie 2025 a
Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, solicitând casarea acesteia
(f.d.192, Vol.4).
La 19 martie 2025, Alexandr Navitaniuc, reprezentat de avocatul Ala
Boicu a declarat apel împotriva hotărârii din 19 februarie 2025 a
Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, solicitând casarea acesteia
(f.d.186-187, Vol.4).
Prin încheierea din 20 iunie 2025 a Curții de Apel Nord, nu s-a dat
curs cererilor de apel declarate de Alexandr Navitaniuc, reprezentat de
avocatul Ala Boicu, Primăria or. Șoldănești, reprezentată de avocatul Igor
2
Serotila și de Simion Ciumaș și Valentina Șepelenco împotriva hotărârii
din 19 februarie 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina.
S-a acordat apelantului Alexandr Navitaniuc termen-limită pentru
lichidarea neajunsurilor și anume: înregistrarea apelului motivat cu
semnătură olografă sau electronică avansată calificată, în copii pentru toți
participanții la proces, prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în
mărime de 212,50 de lei, în Direcția evidență și documentare procesuală a
Curții de Apel Nord până la data de 19 iulie 2025, inclusiv.
S-a acordat apelantei Primăriei or. Șoldănești termen-limită pentru
lichidarea neajunsurilor și anume: înregistrarea apelului motivat cu
semnătură olografă sau electronică avansată calificată, în copii pentru toți
participanții la proces, în Direcția evidență și documentare procesuală a
Curții de Apel Nord până la data de 19 iulie 2025, inclusiv.
S-a acordat apelanților Simion Ciumaș și Valentina Șepelenco termen-
limită pentru lichidarea neajunsurilor și anume: înregistrarea dovezii de
plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei și a taxei de stat în mărime
de 727,84 de lei, achitată în mod solidar, în Direcția evidență și
documentare procesuală a Curții de Apel Nord, până la 19 iulie 2025,
inclusiv.
S-a explicat apelanților, că dacă nu vor fi lichidate neajunsurile
menționate în termenul și locul stabilit, apelurile nu vor fi considerate
depuse și vor fi restituite (f.d.3-4, Vol.V).
La 15 iulie 2025, Simion Ciumaș și Valentina Șepelenco,
reprezentați de avocatul Ina Cepoi au depus cererea de apel motivată
împotriva hotărârii din 19 februarie 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul
Rezina, solicitând casarea acesteia (f.d.32-49, Vol.V).
La 21 iulie 2025, Primăria or. Șoldănești, reprezentată de avocatul
Igor Serotila a prezentat cererea de apel motivată împotriva hotărârii din
19 februarie 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, solicitând casarea
acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată a
acțiunii (f.d.50-56, Vol.V).
Prin încheierea din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a
restituit apelul declarat de Alexandr Navitaniuc, reprezentat de avocatul
Ala Boicu împotriva hotărârii din 19 februarie 2025 a Judecătoriei Orhei,
sediul Rezina (f.d.57-58, Vol.V).
La 02 octombrie 2025, Alexandr Navitaniuc, reprezentat de avocatul
Ala Boicu a depus cerere de recurs împotriva încheierii din
16 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, solicitând casarea acesteia, cu
restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel (f.d.65-70, Vol.V).
În susținerea cererii de recurs, recurentul a invocat dezacordul cu
încheierea din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, care în opinia sa
este neîntemeiată, pronunțată cu încălcarea dispozițiilor Codului civil,
3
Codului de procedură civilă și a garanțiilor prevăzute de art. 6 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Subsecvent, recurentul a enunțat că instanța de apel a reținut în mod
eronat că el nu a înlăturat neajunsurile indicate în încheierea din
20 iunie 2025, fără a verifica dacă aceasta a fost efectiv comunicată și
recepționată.
Or, deși avizul de recepție poartă semnătura altei persoane – Iulia
Malamaș –, instanța de apel a considerat, în mod eronat, că actul i-a fost
comunicat lui, deși la dosar nu există nicio probă care să confirme că el a
luat personal cunoștință de conținutul încheierii.
Totodată, recurentul a susținut că deși copia actului a fost expediată
avocatului Ala Boicu prin e-mail, mesajul a fost redirecționat automat în
dosarul „spam”, aspect confirmat prin explicațiile depuse și care, nu este
imputabil reprezentantului său. În aceste condiții, instanța de apel nu s-a
asigurat de respectarea procedurii de comunicare prevăzute de art. 22 al
Codului civil și art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit
cărora notificarea produce efecte numai din momentul în care ajunge
efectiv la destinatar și poate fi accesată de acesta.
Astfel, în mod greșit, Curtea de Apel Nord a echivalat simpla
expediere electronică cu dovada recepționării, deși, conform legii,
confirmarea primirii reprezintă o condiție esențială a valabilității
comunicării. Această interpretare formalistă, prin care s-a dedus automat că
actul judecătoresc a fost recepționat, contravine principiului dreptului la un
proces echitabil și accesului efectiv la o instanță, garantat de art. 6 §1 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
De asemenea, în opinia recurentului, instanța de apel a omis să
examineze posibilitatea prelungirii sau repunerii în termenul de procedură,
deși art. 110–116 din Codul de procedură civilă prevăd expres că termenul
poate fi suspendat, prelungit sau repus dacă partea dovedește motive
întemeiate care au împiedicat îndeplinirea actului procedural.
Din probele anexate la recurs – respectiv extrasul din fișa medicală
nr. 5973 din 25 august 2025 – rezultă că avocatul Ala Boicu s-a aflat în
incapacitate temporară de muncă în perioada 15 iulie – 25 august 2025,
necesitând tratament ambulatoriu, cu restricționarea activității profesionale
și limitarea solicitărilor vizuale. Cum termenul pentru depunerea apelului
motivat expira la 18 iulie 2025, perioada de boală a avocatului constituie o
cauză obiectivă, independentă de voința sa, care justifica repunerea în
termen, în conformitate cu art. 116 din Codul de procedură civilă.
Neanalizând aceste circumstanțe și respingând formal apelul ca neînaintat,
Curtea de Apel Nord a aplicat dispozițiile legale într-un mod rigid, afectând
substanțial dreptul său de a beneficia de o examinare efectivă a cauzei sale.
4
Prin urmare, având în vedere lipsa dovezii comunicării efective a
încheierii din 20 iunie 2025 a Curții de Apel Nord, motivele medicale
justificate ale reprezentantului său și caracterul disproporționat al sancțiunii
procedurale aplicate, încheierea din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel
Nord este neîntemeiată și contrară dispozițiilor art. 22 al Codului civil,
art. 100, art. 110–116, art. 369 alin. (2) și art. 432 ale Codului de procedură
civilă, precum și art. 6 CEDO, motiv pentru care urmează a fi casată cu
restituirea cauzei la Curtea de Apel Nord pentru punerea pe rol a apelului
declarat.
La 20 octombrie 2025, în adresa Primăriei și Consiliului
or. Soldănești, a lui Simion Ciumaș și Valentinei Șepelenco, precum și a
notarului Iurie Pietraru a fost expediată copia cererii de recurs depusă de
Alexandr Navitaniuc, reprezentat de avocatul Ala Boicu.
Până la data stabilită pentru examinarea cererii de recurs depuse de
Alexandr Navitaniuc, reprezentat de avocatul Ala Boicu, intimații nu au
depus referințe în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de
recurent.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 10 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de
drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în
caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură,
precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
(2) Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare
caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are
interes să o invoce.”
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării
obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală
civilă.”
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de
aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea
sa în eroare.”
Art.75 alin. (1), (2) și (4) din Codul de procedură civilă:
„(1) În proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat
sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să
decadă din dreptul de a avea avocat.
(2) Procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către
organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite
prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de
5
către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați
stagiari.
(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale
sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost
efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”
Art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică
participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin
intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu
aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa
electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin
intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace
care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui,
precum și prin delegație judiciară.”
Art.105 alin. (5) și (6) din Codul de procedură civilă:
„(5) Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmînează personal contra
semnătură pe cotor. Citația sau înștiințarea adresată unei organizații se înmînează
persoanei cu funcție de răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în
cazul absenței acesteia, se înmînează în același mod unui alt angajat,
considerîndu-se recepționată de organizație. Dacă părțile și alți participanți la
proces sînt reprezentați de avocați, citațiile și înștiințările se expediază la sediul
avocaților, recepționarea înlăturînd orice viciu de citare a participanților. Citațiile
și înștiințările expediate reprezentanților la adresa electronică înregistrată în
Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate de către
părți și alți participanți la proces.
(6) Dacă nu îl va găsi pe destinatar la domiciliu sau la locul de muncă, persoana
împuternicită să înmîneze citația sau înștiințarea o va înmîna unuia dintre membrii
adulți ai familiei care locuiește împreună cu destinatarul și care și-a dat acordul să
o primească, iar în lipsa acestora, o va remite organizației de exploatare a
locuințelor, primăriei satului (comunei) ori administrației de la locul lui de muncă.
Persoana care a primit citația sau înștiințarea este obligată să indice pe cotor
numele și raporturile sale de rudenie cu destinatarul sau funcția sa. Totodată, ea
este obligată să o înmîneze destinatarului cît mai curînd posibil.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane
legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură
ori să încheie un ansamblu de acte.”
Art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în
care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.
(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice,
datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un
eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate
fi efectuat în decursul întregii perioade.”
Art. 112 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă:
6
„(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă
la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs,
documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf,
sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului,
actul de procedură se consideră îndeplinit în termen.
(4) Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească
ori în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie
programul lor sau la care încetează operațiunile respective.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului
atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea
nu prevede altfel.”
Art.115 din Codul de procedură civilă:
„La cererea participanților la proces interesați, instanța de judecată poate prelungi
termenul de procedură stabilit de instanța de judecată. Termenul poate fi prelungit
pentru același temei o singură dată. Termenul de procedură stabilit de lege nu
poate fi prelungit, fiind aplicabil art.116.”
Art.116 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă:
„(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a
unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.
(2) Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care
efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată.
Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea
lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen.
(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc
imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură
care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate
documentele respective etc.).
(4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a
exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat
din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care
justifică depășirea termenului de procedură.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un
complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe
baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților”.
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în
drept:
a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”
7
Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărîre
se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se
impune cu taxă, în condițiile legii.”
Art. 365 alin. (1) lit. d) și alin.(4) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cererea de apel se indică:
d) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul;
(4) La cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat, dacă apelul se
impune cu taxă, și/sau a taxei de timbru.”
Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și
dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbr, instanța de
apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere,
fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd
apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.”
Art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă:
a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea
emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).”
Art.428 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva
încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina
web a instanței la data emiterii.”
Art.22 alin. (1), (3), (4) lit.a)-d) și alin. (5) al Codului civil:
„(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un
scop juridic.
(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția
cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat.
(4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar:
a) cînd este predată destinatarului;
b) cînd este predată la adresa poștală indicată de destinatar în acest scop ori, în
lipsa acesteia, la sediul destinatarului persoană juridică sau la domiciliul
destinatarului persoană fizică;
c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de
comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau
d) cînd este pusă în orice alt fel la dispoziția destinatarului într-un loc și într-un
mod care fac posibil în mod rezonabil accesul destinatarului, fără întîrziere.
(5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre
cerințele prevăzute la alin.(4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.”
Art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind
identificarea electronica și serviciile de încredere:
8
„(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul
documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului
electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care
nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către
intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul
electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic.
(2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul
documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării
documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul
informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului
electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se
consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al
destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem –
din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul
informațional prin care a fost transmis.”
MOTIVAREA INSTANȚE
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Alexandr Navitaniuc,
reprezentat de avocatul Ala Boicu s-a conformat dispozițiilor art.425 al
Codului de procedură civilă și a declarat în termen recursul la
02 octombrie 2025, în condițiile în care copia încheierii din
16 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, i-a fost notificată avocatului Ala
Boicu, prin e-mail, la 25 septembrie 2025, fapt confirmat prin extrasul din
poșta electronică anexat la dosar (f.d.61, Vol. V).
Coroborând dispozițiile art. 427 lit. a), art. 364 alin. (1), art. 365
alin. (1) lit. d) și alin.(4), art. 368, art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de
procedură civilă cu probele administrate la dosar, instanța de recurs
consideră întemeiată concluzia Curții de Apel Nord referitoare la faptul că
apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel, date prin
încheierea din 20 iunie 2025 a Curții de Apel Nord și respinge argumentele
recurentului invocate în susținerea poziției sale ca neîntemeiate și pur
declarative.
Or, din materialele cauzei rezultă că, pe parcursul examinării
prezentei cauze în instanța de apel, Alexandr Navitaniuc, a fost reprezentat
de avocatul Ala Boicu în baza mandatului Seria MA nr.2172429 din
18 martie 2025 (f.d.185, Vol.4).
La 19 martie 2025, Alexandr Navitaniuc, reprezentat de avocatul Ala
Boicu a declarat apel împotriva hotărârii din 19 februarie 2025 a
Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, solicitând casarea acesteia
(f.d.186-187, Vol.4).
Prin încheierea din 20 iunie 2025 a Curții de Apel Nord, nu s-a dat
curs cererii de apel declarate de Alexandr Navitaniuc, reprezentat de
avocatul Ala Boicu împotriva hotărârii din 19 februarie 2025 a Judecătoriei
Orhei, sediul Rezina.
9
S-a acordat apelantului Alexandr Navitaniuc termen-limită pentru
lichidarea neajunsurilor și anume: înregistrarea apelului motivat cu
semnătură olografă sau electronică avansată calificată, în copii pentru toți
participanții la proces, prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în
mărime de 212,50 de lei, în Direcția evidență și documentare procesuală a
Curții de Apel Nord până la data de 19 iulie 2025, inclusiv.
S-a explicat apelantului, că dacă nu vor fi lichidate neajunsurile
menționate în termenul și locul stabilit, apelul nu va fi considerat depus și
va fi restituit (f.d.3-4, Vol.V).
Încheierea din 20 iunie 2025 a Curții de Apel Nord, în conformitate
cu dispozițiile art.100 alin. (1) și art. 105 alin. (5) și (6) din Codul de
procedură civilă, la 25 iunie 2025, a fost expediată de către instanța de apel,
reprezentantului lui Alexandr Navitaniuc, avocatului Ala Boicu, prin
intermediul poștei electronice, la adresa de e-mail, indicată de acesta în
mandatul avocațial enunțat, iar la 26 iunie 2025, la adresa de domiciliu a
recurentului Alexandr Navitaniuc, care a fost recepționată la 01 iulie 2025,
fapte confirmate prin extrasele de pe poșta electronică, scrisoarea de
expediere a actului judecătoresc și avizul de recepție, anexate la materialele
cauzei (f.d.5-6, 17, Vol.V).
Astfel, prin prisma art.100 alin. (1) și art. 105 alin. (5) și (6) din
Codul de procedură, și având în vedere că la 25 iunie 2025, reprezentantul
lui Alexandr Navitaniuc, avocatul Ala Boicu, iar la 01 iulie 2025 Alexandr
Navitaniuc au recepționat copia încheierii din 20 iunie 2025 a Curții de
Apel Nord, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide
că apelantul a cunoscut despre neajunsurile cererii de apel și indicațiile date
de instanța de apel în încheierea nominalizată, însă într-un mod nejustificat,
nu a întreprins acțiuni, care ar dovedi intenția de a executa indicațiile date
de instanța de apel, deși avea obligația de a întreprinde toate măsurile
necesare, de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini
cerințele legale, fapt, însă ignorat de aceasta și reprezentantul său.
Or, în sensul art.112 din Codul de procedură civilă în coroborare cu
art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea
electronica și serviciile de încredere și art.22 alin. (1), (3), (4) și alin. (5) al
Codului civil, și reieșind din încheierea din 20 iunie 2025 a Curții de Apel
Nord, Alexandr Navitaniuc, urma să prezinte cererea de apel motivată și
dovada de plată a taxei de stat, până la data de 18 iulie 2025, inclusiv.
Aici, instanța de recurs menționează că confirmarea expedierii și
recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul
eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat
conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a
destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și
atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare
tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va
10
cuprinde informații cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte,
expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau
extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system”
conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza
returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că
transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită
sau ea nu poate primi e-mailuri.
Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni, de rând cu anexarea extraselor
de pe portalul poștei electronice a instanței de apel, se atestă faptul că
reprezentantului apelantului, avocatului Ala Boicu i-a fost notificată
încheierea din 20 iunie 2025 a Curții de Apel Nord, prin e-mail, la
25 iunie 2025, iar această modalitate de notificare a actului judecătoresc
emis, se încadrează în rigorile art. 100 alin.(1) al Codului de procedură
civilă în coroborare cu art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din
19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere și
art.22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil.
Astfel, era obligațiunea reprezentantului lui Alexandr Navitaniuc,
avocatului Ala Boicu de a-și verifica în mod sistematic și cât mai frecvent
poșta electronică, inclusiv compartimentul „SPAM” în vederea
recepționării încheierii din 20 iunie 2025 a Curții de Apel Nord și
prezentării în termenul acordat a cererii de apel motivate și a dovezii
achitării taxei de stat.
De asemenea, reieșind din materialele cauzei, instanța de recurs
constată că în conformitate cu art.100 alin. (1) în coroborare art. 105
alin. (6) din Codul de procedură civilă, încheierea din 20 iunie 2025 a
Curții de Apel Nord, a fost recepționată la 01 iulie 2025 de la oficiul poștal
de către soția lui Alexandr Navitaniuc, Iulia Malamaș, fapt confirmat prin
avizul de recepție anexat la dosar (f.d.17, Vol.V).
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință
persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar apelantul Alexandr
Navitaniuc și reprezentantul acestuia, avocatul Ala Boicu, fiind părți
interesate în soluționarea prezentei cauze, urmau să întreprindă măsurile
necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să se
intereseze de soarta dosarului la intervale rezonabile de timp și să
îndeplinească în termen indicațiile instanței de apel date prin încheierea din
20 iunie 2025 a Curții de Apel Nord.
Or, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în care
reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești, care i-au fost
transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru
Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai
ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că
reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și
11
acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la
evoluția procedurilor sale.
Curtea de Apel Nord a creat condițiile necesare prevăzute atât de
legislația națională, cât și de cea internațională, asigurându-i lui Alexandr
Navitaniuc și reprezentantului acestuia, avocatului Ala Boicu posibilitatea
de a-și valorifica efectiv drepturile sale procesuale, care însă nu au dat
dovadă de diligență în realizarea drepturilor sale.
Aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterând
notează că pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel Alexandr
Navitaniuc, a fost reprezentată de avocatul Ala Boicu, care este o persoană
abilitată și calificată, jurist, dispune de licență de avocat și se prezumă că
cunoaște prevederile legale referitoare la modul și termenul de declarare a
apelului împotriva hotărârii judecătorești, iar conform art. 1 al Legii cu
privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, trebuie să pledeze și să
acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei
instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică
clienții săi, acțiuni însă omise de către acesta. De altfel, în conformitate cu
art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, culpa reprezentantului este
echivalentă culpei părții.
Astfel, Alexandr Navitaniuc, reprezentat de avocatul Ala Boicu, din
data notificării copiei încheierii din 20 iunie 2025 a Curții de Apel Nord,
25 iunie 2025 și până la data limită pentru prezentarea apelului motivat și a
dovezii achitării taxei de stat, 18 iulie 2025, a avut termen real și suficient,
întru realizarea acțiunilor procesuale necesare în vederea apărării
drepturilor și intereselor sale legitime.
De altfel, cererea de apel motivată și dovada achitării taxei de stat nu
au fost prezentate instanței de apel nici până la 16 septembrie 2025, ziua
emiterii încheierii de Curtea de Apel Nord, prin care a fost restituit apelul
declarat de Alexandr Navitaniuc, reprezentat de avocatul Ala Boicu
împotriva hotărârii din 19 februarie 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul
Rezina.
În ceea ce privește prelungirea termenului de procedură stabilit de
instanța de judecată și repunerea în termenul de procedură, în sensul
art. 115 și art. 116 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție notează că instanța de apel nu putea dispune
prelungirea sau repunerea în termen din oficiu, în lipsa unei cereri exprese
formulate de partea interesată. Potrivit legii, asemenea măsură poate fi
dispusă doar la solicitarea participantului la proces, motivată și susținută
prin probe care să demonstreze imposibilitatea obiectivă de a îndeplini
actul procedural.
În speță, Alexandr Navitaniuc sau reprezentantul acestuia, avocatul
Ala Boicu nu a depus anterior pronunțării încheierii din 16 septembrie 2025
a Curții de Apel Nord o cerere privind prelungirea termenului de procedură
12
stabilit de instanța de judecată sau de repunere în termen și nici nu a
informat instanța de apel despre starea medicală invocată ulterior, motiv
pentru care Curtea de Apel Nord nu avea obligația legală de a examina din
oficiu asemenea circumstanțe.
În același timp, având în vedere că, potrivit art. 115 și 116 din Codul
de procedură civilă, cererea de repunere în termen trebuia adresată instanței
de apel – unica competentă să o examineze –, instanța de recurs nu se poate
pronunța asupra acestei solicitări, întrucât în faza recursului se verifică
exclusiv legalitatea încheierii contestate, iar chestiunea repunerii în termen
nu a făcut obiectul analizei instanței de apel.
Prin urmare, susținerile recurentului privind omisiunea examinării
repunerii în termen nu pot fi reținute.
Așadar, reiterând dispozițiile coroborate ale art. 10 alin. (1), (2),
art.56 alin. (3) și art. 61 alin. (1), art. 110, 113 din Codul de procedură
civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că
Alexandr Navitaniuc, precum și reprezentantul acestuia, avocatul Ala
Boicu nu au depus diligența necesară în vederea executării în termenul
acordat a încheierii din 20 iunie 2025 a Curții de Apel Nord.
În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție constată că, instanța de apel corect și legal a restituit apelul
declarat de Alexandr Navitaniuc, reprezentat de avocatul Ala Boicu.
Respectiv, instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de
apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel, în rezultatul
nelichidării neajunsurilor, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui
proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană
pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților
privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă
a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind
protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van
Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007, Pîrnău ș.a. vs
Republica Moldova din 31 ianuarie 2012 și SA „Universul” vs Republica
Moldova din 10 iulie 2012 ).
Prin urmare, instanța de recurs cataloghează ca nefondat și respinge
argumentul recurentului precum că, prin restituirea cererii de apel, instanța
ierarhic inferioară i-a fi încălcat dreptul la un proces echitabil și accesul
liber la justiție, garantate de art. 20 din Constituția Republicii Moldova,
art. 6 și 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, or, recurentul
nu a dat dovadă de diligență și bună-credință în realizarea drepturilor sale,
ca ulterior să invoce încălcarea dreptul la un proces echitabil și accesul
liber la justiție, în condițiile în care personal nu și-a realizat drepturile
garantate de legislația în vigoare.
13
Pornind de la cele menționate supra, coroborate cu probele
administrate la dosar, instanța de recurs apreciază întemeiată poziția Curții
de Apel Nord referitoare la faptul că apelantul nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței de apel date prin încheierea din 20 iunie 2025 a Curții
de Apel Nord și prin urmare, corect a dispus restituirea cererii de apel
depuse de Alexandr Navitaniuc, reprezentat de avocatul Ala Boicu.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că
încheierea instanței de apel este legală, iar argumentele invocate de
Alexandr Navitaniuc, reprezentat de avocatul Ala Boicu sunt neîntemeiate,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de
a respinge recursul declarat și a menține încheierea contestată, care face
obiectul prezentului recurs.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 424 alin. (2), 427 lit. a),
428 din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge recursul declarat de Alexandr Navitaniuc, reprezentat de
avocatul Ala Boicu.
Menține încheierea din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel Nord, în
cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Simion Ciumaș,
Valentina Șepelenco împotriva lui Alexandr Navitaniuc, intervenienți
accesorii Rostislav Navitaniuc, Iulia Malamaș, Primăria or. Șoldănești,
notarul Iurie Pietraru privind eliberarea terenului ocupat abuziv, demolarea
construcțiilor.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
14