2ra-1051/23 — cu privire la obligarea de a nu crea impedimente in folosirea imobilului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la obligarea de a nu crea impedimente in folosirea imobilului
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursulu
2ra-1051/23 — cu privire la obligarea de a nu crea impedimente in folosirea imobilului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către
Valeriu Gherasim,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Valeriu Gherasim împotriva Ecaterinei Nenescu,
intervenient accesoriu Primăria orașului Drochia cu privire la
obligarea de a nu crea impedimente în folosirea imobilului și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți,
prin care s-a respins apelul declarat de Valeriu Gherasim și s-a
menținut hotărârea din 13 iunie 2022 a Judecătoriei Drochia,
sediul Central
(Dosarul nr. 2ra-1051/23
NR. PIGD 2-20078035-01-2ra-27072023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023.
Recurs inadmisibil.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia în fapt.
Judecătoria Drochia, sediul Central, jud. V. Robu
Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu
03 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
către Valeriu Gherasim
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 09 iulie 2020, Valeriu Gherasim a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ecaterinei Nenescu, intervenient accesoriu Primăria or.
Drochia prin care a solicitat obligarea de a nu crea impedimente în folosirea
imobilului, strămutarea vagonului de vulcanizare și a construcțiilor
provizorii, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul Valeriu Gherasim a indicat că la 16
august 2010 a devenit proprietar asupra terenului cu destinație pentru
construcții cu suprafața de 0,0454 ha, cu nr. cadastral XXXXX cu
construcțiile amplasate de el, situat în or. Drochia, str. XXXXX.
Din anul 2000 lângă gardul gospodăriei ce îi aparține a fost instaurat
un vagon cu construcții provizorii (chioșc-vulcanizare) de Vitalie Nenescu.
Nenescu Vitalie a decedat și a rămas soția lui Ecaterina Nenescu.
Din timpul dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilului dat și
până în prezent, din cauza instalării vagonului de vulcanizare, el nu are acces
liber la terenul aferent, nu are posibilitate de a pătrunde cu transportul în
gospodăria sa. La nenumăratele sale adresări către proprietarii vagonului de
vulcanizare și în adresa primăriei, nu a obținut careva rezultate pozitive.
Reclamantul Valeriu Gherasim a solicitat obligarea Ecaterinei
Nenescu de a nu crea impedimente în folosirea imobilului cu strămutarea
vagonului de vulcanizare și a construcțiilor provizorii și compensarea
cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 13 iunie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul
Central, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu
Gherasim împotriva Ecaterinei Nenescu, intervenient accesoriu Primăria or.
Drochia cu privire la obligarea de a nu crea impedimente în folosirea
imobilului cu strămutarea vagonului de vulcanizare și a construcțiilor
1
provizorii precum și compensarea cheltuielilor de judecată, ca fiind
neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 11 iulie 2022, Valeriu Gherasim, a declarat apel nemotivat,
ulterior la 20 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, a depus
apel motivat împotriva hotărârii din 13 iunie 2022 a Judecătoriei Drochia,
sediul Central, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei
noi hotărâri de admitere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
apelul declarat de Valeriu Gherasim și s-a menținut hotărârea din 13 iunie
2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, adoptată în cauza civilă la
cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Gherasim împotriva
Ecaterinei Nenescu, intervenient accesoriu Primăria or. Drochia cu privire la
obligarea de a nu crea impedimente în folosirea imobilului cu strămutarea
vagonului de vulcanizare și a construcțiilor provizorii precum și
compensarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță a
examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept
material și procedural, apreciind la justa valoare probele administrate.
Materialele cauzei atestă că Valeriu Gherasim este proprietarul
terenului cu destinație pentru construcții, cu suprafața de 0.0454 ha, cu nr.
cadastral XXXXX, cu bunuri imobile amplasate pe el casa de locuit cu
suprafața de 60.7 m.p., cu nr. cadastral XXXXX situate în or. Drochia, str.
XXXXX, în baza contractului de donație din 20 august 2010.
În anul 1999, terenul public cu suprafața de 150 m.p. din or. Drochia,
str. XXXXX, situat în vecinătate cu terenul lui Valeriu Gherasim, a fost
atribuit în folosință lui Vitalie Nenescu pentru instalarea unui pavilion de
piese auto și vulcanizare, fapt probat prin dispoziția nr. 614 a primarului or.
Drochia din 17 decembrie 1999 și în baza schemei arhitectului orașului
Drochia.
Conform contractului de arendă din 03 februarie 2009, Primăria or.
Drochia a transmis în arendă lui Vitalie Nenescu terenul cu suprafața de
0,015 ha din intravilanul localității pe un termen de până la 31 decembrie
Ulterior, la 22 decembrie 2009, Primăria or. Drochia a încheiat cu
Vitalie Nenescu contractul de arendă al pavilionului pe un termen de 1 an,
până la 22 decembrie 2010, cu posibilitatea prelungirii lui.
2
Prin decizia nr. 2/18 din 22 mai 2018 a Consiliului orășenesc Drochia,
s-a decis de a menține relațiile de locațiune a terenului din str. XXXXX, a
contractului încheiat cu Vitalie Nenescu, decedat, prin încheierea acordului
adițional cu succesorii în drepturi Andrei Nenescu și Ecaterina Nenescu, pe
termen de un an, până la perfectarea actelor de moștenitor legal.
Prin decizia Consiliului orășenesc Drochia nr. 6/10-1 din 10
decembrie 2021, s-a dispus încheierea acordului adițional la contractul de
arendă al terenului din or. Drochia, str. XXXXX cu Ecaterina Nenescu pe
un termen de 1 an până la petrecerea procedurii de licitație.
Instanța de apel a menționat că instanța de fond corect a stabilit că
construcția pavilionului pentru vulcanizare a fost efectuată în mod autorizat
de Vitalie Nenescu, iar Ecaterina Nenescu exploatează această construcție
în mod legal. În acest sens, Valeriu Gherasim nu a probat încălcările
cadrului normativ. Despre existența relațiilor de arendă între Primărie și
Ecaterina Nenescu asupra vagonului de vulcanizare din vecinătate cu terenul
adiacent, Valeriu Gherasim a fost informat prin răspunsul Primăriei or.
Drochia nr. 613 din 10 iunie 2019.
Instanța de apel a mai reținut că la 20 septembrie 2016, la cererea lui
Valeriu Gherasim, inginerul cadastral al OCT Drochia, Ion Stână a
întocmit un act de constatare pe teren, prin care s-a stabilit că planul
cadastral al terenului XXXXX, ce aparține lui Valeriu Gherasim, nu
corespunde cu amplasarea reală al terenurilor cu nr. XXXXX și nr. XXXXX
datorită greșelilor la elaborarea planului geometric și s-au propus modificări
ale planului cadastral.
Respectiv, instanța corect a constatat din Actul de constatare și
planul cadastral al terenurilor menționate că imobilele cu nr. cadastrale
XXXXX și nr. XXXXX nu au careva tangență cu terenul unde este amplasat
pavilionul pentru vulcanizare, care este situat în altă vecinătate al terenului
lui Valeriu Gherasim. Potrivit acestui act s-a propus ca hotarul cu terenul pe
care este amplasat pavilionul de vulcanizare pe segmentul 14-1 să fie
modificat cu 7,0 m și să fie situat pe peretele de la vagon. Potrivit schemei
de amplasare al pavilionului din anul 1999, inițial între pavilion și hotarul
terenului învecinat cu destinația grădină exista un spațiu determinat, însă
acest hotar a fost modificat de însăși Valeriu Gherasim, or pavilionul nu este
mobil și nu poate fi strămutat. Deci, lipsa unui spațiu între terenul lui Valeriu
Gherasim și pavilionul de vulcanizare, nu se datorează acțiunilor Ecaterinei
Nenescu, dar însuși Valeriu Gherasim care a modificat hotarul său, când
construcția pavilionului exista deja de mai mult de 15 ani.
Instanța de apel a mai reținut că, potrivit schemei de amplasare a
pavilionului aprobată de serviciile specializate și planșei fotografice,
Valeriu Gherasim are acces cu intrare din str. Kogălniceanu. Totodată, din
3
planșele fotografice a pavilionului de vulcanizare prezentate de Ecaterina
Nenescu se observă că lângă pavilion sunt situate porțile de intrare pe
terenul lui Valeriu Gherasim din str. Ghica Vodă, cu spațiu suficient pentru
intrare, la momentul fotografierii fiind parcat un automobil.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 11 iunie 2023, Valeriu Gherasim, prin intermediul oficiului
poștal, a declarat recurs împotriva deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții de
Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel
și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a
acțiunii.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În susținerea recursului recurentul a indicat că instanțele ierarhic
inferioare la examinarea cauzei nu au luat în considerare argumentele
reprezentantului reclamantului, argumentele din acțiune precum și probele
anexate la materialele cauzei.
Recurentul a menționat că nu este de acord cu constatarea instanței
că, amplasarea vagonului de vulcanizare în apropierea gardului său nu îi
creează impedimente, ori nu are posibilitate de ași amenaja gospodăria
conform planului întocmit și nu poate ieși din ogradă. Totodată, nu s-a dat
o apreciere a probelor emise de Primăria or. Drochia.
De asemenea, reprezentantul recurentului a reiterat explicațiile
expuse în instanța de apel în susținerea poziției sale. În drept, a indicat
prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 13 aprilie 2023. Decizia motivată
a Curții de Apel Bălți din 13 aprilie 2023, a fost expediată avocatului
Andrei Tudorica, care reprezintă interesele lui Valeriu Gherasim, prin
intermediul poștei electronice la 20 iunie 2023. (f.d. 117-versă, vol. I).
4
Astfel, recursul declarat de către Valeriu Gherasim, la 13 iunie 2023, se
consideră depus în termenul stabilit de lege.
La 27 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
oficiului poștal, a expediat în adresa intimatei și intervenientului accesoriu,
copia recursului declarat de către Valeriu Gherasim, împotriva deciziei din
13 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți, creând astfel participanților la proces
condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și
le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și
disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se
confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului.
La 08 august 2023, Ecaterina Nenescu a depus referință, solicitând
respingerea recursului declarat de Valeriu Gherasim, cu menținerea deciziei
instanței de apel și hotărârea primei instanțe.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare
la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția
art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01
septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor
în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate,
urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor
reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor
examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de către
Valeriu Gherasim, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi
examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Art. 433 alin. (1), lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).”
Art. 432 alin. (1), (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă
reglementează că:
„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
5
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor
6
de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a
probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe
sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute
în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța
de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural
și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar
probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite
în art. 130 din Codul de procedură civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special
cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.
45).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §
31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile
prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere
irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina
web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Valeriu Gherasim, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din
Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept
urmare, este inadmisibil.
7
Din aceste motive, în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),
(2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Valeriu Gherasim, împotriva
deciziei din 13 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
8