3ra-215/24 — contestarea actului administrativ

3ra-215/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursurilor depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale

și Administrația Națională a Penitenciarelor,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată formulată de

Craveț Ina, în interesele copilului minor Craveț Marius, împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, terț Administrația Națională a Penitenciarelor privind constatarea

ilegalității inacțiunilor, obligarea emiterii actului administrativ favorabil, încasarea

cheltuielilor de judecată și a prejudiciului moral

împotriva deciziei din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-215/24

NR. PIGD 2-22011341-01-3ra-01032024

Motivarea insuficientă a hotărârii întrucât instanța de apel nu a analizat argumentele esențiale invocate de

recurentă în raport cu normele legale aplicabile privind confirmarea bolii profesionale. Principiul cercetării

din oficiu a stărilor de fapt constituie esența controlului judecătoresc al activității administrative.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani ( G. Cazacu)

Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc)

26 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

1

Examinând în lipsa părților recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări

Sociale și Administrația Națională a Penitenciarelor,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Marius, a înaintat acțiune în instanța de contencios administrativ împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale, terț Administrația Națională a Penitenciarelor cu privire

la: - anularea refuzului achitării indemnizației de deces a defunctului Craveț

Anatolie, anularea scrisorii Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani nr. 2094 din

04 martie 2022;

- anularea răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani nr. 783

din 29 ianuarie 2022;

- anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 6459 din 22

august 2022;

- constatarea ilegalității refuzului referitor la neîndeplinirea obligației de a

comunica actele necesare ce urmau a fi prezentate conform citației nr. 856 din 01

februarie 2022;

- obligarea emiterii actului administrativ individual cu privire la acordarea

indemnizației de deces în mărime de 5 salarii medii ale defunctului Craveț Anatolie în

beneficiul minorului Craveț Marius;

- încasarea cheltuielilor de judecată și a prejudiciului moral în sumă de

100000 lei.

căsătoria cu Anatolie Craveț, din care la data de xxxxx s-a născut fiul xxxxx

desfăcut căsătoria și s-a stabiliе domiciliul copilului minor cu mama, s-a încasat din

contul lui Anatolie Craveț în beneficiul Inei Craveț pensia alimentară într-o sumă

bănească fixă în mărime de 1 400 lei pentru întreținerea fiului minor, începând cu data

de 18.05.2015 și până la atingerea vârstei majoratului acestuia.

Sistemului Penitenciar al Ministerului Justiției. În perioada 16.05.2018 - 30.09.2020 a

activat în cadrul Sistemului Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul

subordinii Ministerului Justiției. Însă, la xxxxx a survenit decesul angajatului Anatolie

Craveț, care a deținut funcția de ofițer principal al Secției Resurse Umane a

Penitenciarului nr. 13-Chișinău al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

care se afla la întreținerea tatălui, conform hotărârii judecătorești.

2

către Administrația Națională a Penitenciarelor, prin care s-a acordat post-mortem gradul

special de „Comisar principal de justiție” în privința lui Anatolie Craveț. Or, acesta a

decedat din cauza că a fost infectat cu „SARS-CoV-2”/’’Corona Virus / Covid-19”, boala

infecțioasă prezentă și încadrată primordial în subiectul epidemiei globale înregistrate de

începând cu anul 2019.

Penitenciarelor a fost emisă o încheiere de serviciu, cu privire la determinarea

circumstanțelor de infectare cu virusul SARS-CoV-2 a lui Anatolie Craveț, prin care s-a

decis a considera infectarea lui Anatolie Craveț cu virusul SARS- CoV-2, în legătură cu

exercitarea atribuțiilor de serviciu. Iar, la solicitarea soțului/soției, copiilor minori,

copiilor majori inapți de muncă și altor persoane aflate la întreținerea lui Anatolie Craveț,

Comisia pentru examinarea cazurilor de asigurare de stat obligatorie din cadrul

Administrației Naționale a Penitenciarelor va examina cererea de acordare a

indemnizației prevăzute de alin. (3) al art. 46 din Legea nr. 300/2017 cu privire la

sistemul administrației penitenciarelor.

a Direcției Medicale a Administrației Naționale a Penitenciarelor, s-a constatat că

Anatolie Craveț a contractat maladia (infecția SARS-CoV-2/ Covid-19) în perioada

serviciului în cadrul sistemului administrației penitenciare. Iar având în vedere cele

menționate și reieșind din faptul că statul și-a asumat răspunderea de a nu suspenda

activitatea pentru unele categorii de angajați din cadrul instituțiilor publice, inclusiv, din

cadrul sistemului administrației penitenciare, care au un rol direct în lupta cu Covid-19,

dar și reglementarea unor garanții pentru funcționarii publici cu statut special din cadrul

sistemului administrației penitenciare, se prezumă că Anatolie Craveț s-a infectat cu

infecția SARS-CoV-2/ Covid-19 în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.

prealabilă de la CNAS acordarea indemnizației de deces în forma echivalentului a 5

salarii în mărimea stabilită de legislație, pentru copilul minor care și-a pierdut tatăl, ce a

infectat o boală contagioasă/maladie în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu

(boală profesională).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

în proces în calitate de terț, Administrația Națională a Penitenciarelor.

s-a admis parțial acțiunea.

S-a anulat răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani nr. 783 din

29 ianuarie 2022 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 6459 din 22 august

2022 cu referire la cererea prealabilă.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite actul administrativ

individual cu privire la acordarea indemnizației de deces în mărime de 5 salarii medii ale

3

defunctului Craveț Anatolie în beneficiul lui Craveț Marius, conform art. 18 alin. (2) lit.

a) din Legea asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale nr. 756-XIV din

24.12.1999.

S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul Inei

Craveț cheltuielile de asistență juridică în mărime de 6000 lei, precum și cheltuielile de

judecată în sumă de 203,8 lei.

În rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

și Marius Craveț au declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani din 04 octombrie 2022, prin care au solicitat casarea în parte a hotărârii primei

instanțe cu pronunțarea în partea casată a unei decizii noi cu privire la încasarea integrală

a sumei de 12 500 lei, ce au fost suportați pentru asistența juridică și serviciile juridice

acordate.

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 04 octombrie 2022, prin

care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei decizii noi de

respingere a acțiunii.

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 04 octombrie 2022, prin

care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei decizii noi de

respingere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelurile declarate de Craveț Ina, Craveț Marius, Administrația Națională a

Penitenciarelor și Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 04

octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

art. 18 din Legea asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale nr. 756 XIV

din 24.12.1999, a concluzionat asupra temeiniciei acțiunii, întrucât în ședința de

judecată cu certitudine s-a constatat că, la momentul decesului Craveț Anatolie avea la

întreținere 1 copil minor - Craveț Marius. Iar, astfel, CNAS urma să calculeze și să achite

indemnizația de deces conform art. 18 alin. (2) lit. a)- echivalentul a 5 salarii, calculate

ca medie a salariului lunar asigurat al asiguratului decedat pe ultimele 6 luni

premergătoare lunii în care s-a produs accidentul de muncă sau a fost constatată

îmbolnăvirea profesională, dar nu mai puțin de 5 salarii medii lunare pe economie pentru

anul premergător anului în care s-a produs cazul asigurat, pentru un copil.

indemnizația de deces nu poate fi acordată motivat de faptul că Comisia medico-militară

a ANP nu a stabilit decesul lui Craveț Anatolie ca rezultat al unei boli profesionale, iar

infecția SARS-CoV-2 este o boală infecțioasă cu răspândire pandemică, neîncadrabilă

4

ca boală profesională. Instanța de apel a reținut că certificatul-decizie medicală nr. 22,

emis de Comisia Medico-Militară a Direcției Medicale, confirmă contractarea maladiei

în perioada serviciului în sistemul penitenciar, fapt susținut și prin adeverința nr. 22 din

24.11.2020, precum și prin documentele medicale care atestă tratamentul urmat de la

29.08.2020 până la data decesului, 17.09.2020.

lui Anatolie Craveț cu virusul SARS-CoV-2, aprobată la 03.12.2020, s-a propus ca

infectarea acestuia să fie considerată ca având legătură cu exercitarea atribuțiilor de

serviciu. Încheierea de serviciu indică, totodată, că în perioada 11 martie – 25 august

2020, în sistemul administrației penitenciare au fost înregistrate 68 de cazuri de COVID-

19 în rândul angajaților și 34 cazuri în rândul persoanelor private de libertate, dintre care

18 în Penitenciarul nr. 13 Chișinău.

certificatului medical constatator al decesului nr. 311 din 18.09.2020, precum și

explicațiile colaboratorilor Penitenciarului nr. 13 se demonstrează infectarea lui

Anatolie Craveț cu virusului SARS-CoV -2 în legătură cu exercitarea atribuțiilor de

serviciu, care s-a aflat la muncă zilnic, până la data de 29.08.2020 inclusiv, când a fost

testat pozitiv și internat în staționar.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii. La 14 martie 2024 a depus recurs suplimentar.

urmare a infectării cu virusul SARS-CoV-2 (COVID - 19) în timpul exercitării

atribuțiilor de serviciu. Potrivit informației din certificatele medicale transmise de către

instituțiile medicale (în timpul tratamentului staționar și ambulator de Covid-19)

decedatului Craveț Anatolie i s-a constatat boală obișnuită (pandemică) și indemnizația

pentru incapacitate temporară de muncă i s-a achitat pentru primele 5 zile din contul

angajatorului, conform prevederilor prevăzute pentru boală obișnuită.

interpelat angajatorul, Administrația Națională a Penitenciarilor, dacă s-a efectuat

cercetarea conform cadrului legal de examinare a accidentului de muncă sau a

îmbolnăvirii profesionale și dacă s-a calificat maladia de virusul SARS-CoV-2 (COVID

- 19) ca îmbolnăvire profesională, cu expedierea în adresa Casei Naționale de Asigurări

Sociale actul confirmativ (încheierea consultativă prin care i-a fost atribuit calificativul

de boală profesională).

diagnosticat cu maladia „Lupus eritematos sistemic”, care ulterior s-a eschivat de la

examinarea medicală contra semnătură. Respectiv, după contactarea virusului SARS-

5

CoV-2 (COVID -19), în perioada serviciului în cadrul sistemului penitenciar, ultimul a

avut complicații.

menționat, că intimații nu pot pretinde la încheierea consultativă privind cercetarea

îmbolnăvirii profesionale, deoarece virusul SARS-CoV-2 (COVID - 19) este o maladie

infecțioasă cu răspândire pandemică, care poate fi contactată oriunde, adică nu este

specifică activității defunctului sau nu este legată nemijlocit de atribuțiile de serviciu ale

acestuia. În atare circumstanțe, Comisia medicală nu a corelat cauza decesului

defunctului Craveț Anatolie ca fiind rezultat al bolii profesionale.

împotriva deciziei din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

constatărilor primei instanțe referitoare la ancheta de serviciu, care a stat la baza emiterii

Ordinului directorului ANP nr.199 din 09.04.2021 privind determinarea circumstanțelor

cazului de infectare cu virusul SARS-CoV-2/Covid-19 a lui Anatolie Craveț, aceasta

acceptă concluziile ultimei făcute asupra ilegalității unui ordin inexistent.

instanță asupra ordinului sus-menționat este neîntemeiată, deoarece acesta a fost anulat

prin Ordinul directorului ANP nr. 13 din 11.01.2022. Respectiv, constatările făcute în

ancheta de serviciu sunt neaplicabile speței date, atâta timp cât este valabil ultimul ordin.

Astfel, conform art. 139 alin. (2) din Codul administrativ, un act administrativ individual

rămâne valabil atâta timp cât nu este retras, revocat sau anulat într-un alt mod ori nu s-a

consumat prin expirarea timpului sau într-un alt mod, iar anularea actelor administrative

individuale ale CNAS este bazată pe aceste constatări.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici

de cererile lor de reclamare a probelor.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3

judecători poate decide, prin vot unanim, că recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet

din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, că recursul considerat

admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.”

6

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor

legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor

înaintate de participanți

„Hotărârile curții de apel că instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea

a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează

jurisprudența Curții Supreme de Justiție”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la

proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 245¹ alin.(1) lit. b) și d). Completul poate

decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul

considerat admisibil.”

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele

decizii: admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite cauza spre rejudecare în

instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

a pronunțat dispozitivul deciziei la data de 06 decembrie 2023 și la data de 18 februarie

2024 a notificat recurenților copia deciziei motivate. Astfel, recursurile depuse la 14

martie 2024 și la 22 martie 2024 sunt în termen.

la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate

în recursuri, deoarece criticele autorităților recurente au fost expuse cu suficientă

claritate.

Justiție consideră recursurile întemeiate și care urmează a fi admise, cu casarea deciziei

instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și

confirmată de părți.

7

09 iunie 2001, la Oficiul Stării Civile Soroca a fost înregistrată căsătoria între Anatolie

Craveț și Ina Țurcanu (Craveț).

soților Craveț, xxxxx.

desfăcut căsătoria între Anatolie Craveț și Ina Craveț, fiind stabilit domiciliul copilului

minor și încasându-se de la Anatolie Craveț în beneficiul Inei Craveț pensia alimentară

într-o sumă bănească fixă în mărime de 1400 lei, pentru întreținerea fiului minor,

începând cu 18.05.2015 și până la majoratul acestuia.

decedat la 17 septembrie 2020.

Invitro Diagnostics, Anatolie Craveț a fost testat pozitiv cu SARS-CoV-2/COVID-19/ în

exudat nazofaringean (ARN, calitativ) în data de 29 august 2020 (vol. I, f.d. 32).

de Comisia Medico-Militară Direcției Medicale s-a stabilit că maladia lui Anatolie

Craveț a fost contractată în perioada serviciului în cadrul sistemului penitenciar (vol. I,

f.d. 70).

septembrie 2020, cauza directă a decesului lui Anatolie Craveț a fost insuficiență

respiratorie acută, cauza antecedentă - pneumonie virală, iar maladia principală -

COVID-19, identificată în data de 29 august 2020 (vol. I, f.d. 173-173 verso).

- de a considera infectarea lui Anatolie Craveț cu virusul SARS-CoV-2, în legătură

cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.

- la solicitarea soțului/soției, copiilor minori, copiilor majori inapți de muncă și

altor persoane aflate la întreținerea lui Anatolie Craveț, Comisia pentru examinarea

cazurilor de asigurare de stat obligatorie din cadrul ANP va examina cererea de acordare

a indemnizației prevăzute la alin.(3) al art. 46 din Legea nr. 300/2017 cu privire la

sistemul administrației penitenciare (vol. I, f.d. 37-42).

decembrie 2020 s-a acordat lui Marius Craveț indemnizația unică în mărime de 120

salarii lunare, precum și indemnizație lunară în mărime de un salariu lunar, aferent

ultimei funcții deținute de către Craveț Anatolie - din data decesului ultimului până la

împlinirea vârstei de 18 ani de către Marius Craveț.

cauzale a decesului cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, pornind de la suspiciunile cu

privire la existența unei maladii incurabile la acesta, prin ordinul ANP nr. 561 din

19.12.2021 a fost instituit grupul de control al efectuării anchetei de serviciu privind

determinarea circumstanțelor cazului de infectare cu virusul SARS-CoV-2 al lui

Anatolie Craveț, care a stat la baza emiterii ordinului ANP nr. 199 din 09 aprilie 2021.

ANP nr. 199 din 09.04.2021 ,,Cu privire la acordarea sumelor asigurării de stat lui

Anatolie Craveț” (vol. I f.d. 180-181).

8

Sociale acordarea indemnizației de deces în mărime de 5 salarii medii ale defunctului

Anatolie Craveț în beneficiul minorului Marius Craveț, având la bază încheierea de

serviciu din 03 decembrie 2020 (f.d. 26 vol. 1)

Chișinău nr. 783 din 29.01.2022 a comunicat, că conform Hotărârii Guvernului nr. 936

din 22.11.2020 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului și abrogarea unei

hotărâri de Guvern, (HG nr. 1361 din 22.12.2005 pentru aprobarea Regulamentului

privind modul de cercetare a accidentelor de muncă), accidentele de muncă suferite de

angajații Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informații

și Securitate, Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Administrației Naționale a

Penitenciarelor și Centrului Național Anticorupție vor fi cercetate de serviciile lor de

specialitate, care au competență numai pentru structurile din subordine. Iar astfel, în

urma celor expuse, temei de examinare a cererii de către CNAS nu este (vol. I, f.d. 74

vol. 1).

reținând că la momentul decesului, Anatolie Craveț avea la întreținere un copil minor,

motiv pentru care CNAS era obligată să-i acorde indemnizația de deces conform art. 18

alin. (2) lit. a) din lege – adică echivalentul a 5 salarii calculate după media veniturilor

asiguratului, dar nu mai puțin de 5 salarii medii pe economie pentru un copil.

încheierea de serviciu 03.12.2020, s-a stabilit că infectarea cu virusul SARS-CoV-2 a lui

Anatolie Craveț s-a produs în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.

normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția

instanței de apel este pripită și rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a

litigiului, criteriu care presupune, prin sine, lămurirea completă și certă a situației de fapt

sub toate aspectele.

de muncă și boli profesionale nr. 756 XIV din 24.12.1999, care prevede că

(1) în cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli

profesionale, de indemnizație de deces beneficiază: a) copiii asiguratului care, la momentul decesului

acestuia:- au vârsta de până la 18 ani sau au împlinit această vârstă, dar fără a depăși vârsta de 23 de

ani, dacă își continuă studiile la instituții de învățământ secundar, mediu de specialitate și superior,

cursuri de zi;- sânt încadrați într-un grad de dizabilitate, indiferent de vârstă;

(2) Indemnizația de deces se acordă o singură dată, în sumă fixă, corespunzător numărului și

categoriei persoanelor aflate în întreținerea asiguratului după cum urmează: a) pentru copiii în vârstă

de până la 18 ani sau peste această vârstă, fără a depăși vârsta de 23 de ani, dacă își continuă studiile

la instituții de învățământ secundar, mediu de specialitate și superior, cursuri de zi, sau pentru copiii cu

dizabilități, indiferent de vârstă:

- echivalentul a 5 salarii, calculate ca medie a salariului lunar asigurat al asiguratului decedat pe

ultimele 6 luni premergătoare lunii în care s-a produs accidentul de muncă sau a fost constatată

îmbolnăvirea profesională, dar nu mai puțin de 5 salarii medii lunare pe economie pentru anul

premergător anului în care s-a produs cazul asigurat, pentru un copil.

9

1) Cererea pentru acordarea indemnizației de deces se prezintă asigurătorului. La cerere se

anexează:

a) documentele de cercetare a accidentului de muncă sau de constatare a bolii profesionale,

întocmite de autoritățile competente;

b) adeverința de deces a asiguratului, eliberată de autoritatea competentă;

c) alte acte din care rezultă dreptul solicitantului, conform legislației.

profesionale nr. 756 XIV dn 24.12.1999 prevede că cercetarea accidentelor de muncă și a

cauzelor îmbolnăvirilor profesionale se efectuează în modul stabilit de Guvern.

de muncă și boli profesionale nr.756-XIV din 24 decembrie 1999, prin Hotărârea

Guvernului nr. 1282 din 29.11.2016 a fost aprobat Regulamentului sanitar privind modul

de cercetare și stabilire a diagnosticului de boală (intoxicație) profesională care stabilește

cerințe pentru semnalarea, cercetarea cazurilor de suspiciune a bolilor (intoxicațiilor)

profesionale, declararea, înregistrarea și raportarea morbidității profesionale, în scopul

aplicării măsurilor de tratament, precum și de prevenire a acțiunii factorilor profesionali

de risc (chimici, fizici, fizico-chimici, biologici și alți factori provocați de procesul de

muncă) asupra sănătății persoanelor.

În sensul prezentului Regulament,

(1) boală (intoxicație) profesională acută – boală apărută în urma acțiunii de scurtă durată (pe

parcursul unui schimb de lucru) a factorilor nocivi asupra sănătății persoanei care a provocat pierderea

temporară sau permanentă a capacității de muncă în profesie;

2) boală (intoxicație) profesională cronică – boală apărută în urma acțiunii de lungă durată a

factorilor nocivi din mediul ocupațional asupra sănătății persoanei care a provocat pierderea temporară

sau permanentă a capacității de muncă în profesie;

3) proces-verbal de cercetare a cazului de suspiciune a bolii (intoxicației) profesionale –

document medical care stabilește existența/lipsa legăturii între condițiile de muncă ale persoanei și

diagnosticul stabilit al bolii;

4) fișă de semnalare a cazului de suspiciune a bolii (intoxicației) profesionale sau modificare a

diagnosticului prezumtiv – document medical pentru inițierea procedurii de cercetare a cazului de

suspiciune a bolii (intoxicației) profesionale;

5) fișă de declarare a cazului de boală (intoxicație) profesională – document medical ce

confirmă diagnosticul de boală (intoxicație) profesională.

medicale (medic în patologii profesionale), responsabil pentru efectuarea examenelor medicale

profilactice persoanelor expuse acțiunii factorilor profesionali de risc.

raportarea lor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, precum și recomandarea măsurilor de asanare

a condițiilor de muncă sînt responsabilitatea specialiștilor centrelor de sănătate publică ale Agenției

Naționale pentru Sănătate Publică.

profesionale (anexa nr.1) este responsabilitatea specialiștilor Centrului republican de boli profesionale.

Această listă poate fi modificată de către Ministerul Sănătății, în baza argumentelor științifico-medicale,

cu publicarea ulterioară a acesteia în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

1) determinarea cauzelor și circumstanțelor care au contribuit la apariția bolii (intoxicației)

profesionale;

2) stabilirea existenței/lipsei legăturii între factorii de risc la locul de muncă și boala (intoxicația)

profesională la persoana afectată;

10

3) elaborarea măsurilor privind excluderea apariției cazurilor noi de boli (intoxicații)

profesionale.

întocmirea procesului-verbal de cercetate a cazului de suspiciune a bolii (intoxicației) profesionale,

conform Anexei nr.3 la prezentul Regulament pentru angajator, persoana afectată și Centrul de Sănătate

Publică responsabil al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

concluziei privind existența/lipsa legăturii condițiilor de muncă cu boala (intoxicația) profesională din

procesul-verbal/nota informativă.

profesionale întocmește Fișa de declarare a cazului de boală (intoxicație) profesională (în continuare

– Fișă de declarare) conform anexei nr.4 la prezentul Regulament.

diagnosticului unei boli (intoxicații) ca fiind profesională se realizează în mod

obligatoriu cu participarea și confirmarea specialiștilor Centrului republican de boli

profesionale, acesta fiind organul competent să emită diagnosticul oficial în conformitate

cu Lista bolilor profesionale. Procedura de confirmare presupune respectarea etapelor

obligatorii și implicarea instituțiilor prevăzute de cadrul normativ.

parcurgerea etapelor procedurale prevăzute de Regulamentul sanitar aprobat prin HG nr.

1282/2016, inclusiv emiterea documentelor și actelor de către instituțiile competente

indicate de acesta. Doar după finalizarea integrală a acestor etape și întocmirea actelor

prevăzute de lege diagnosticul poate dobândi caracterul oficial de boală profesională.

pronunțată în lipsa unei verificări complete a elementelor necesare stabilirii caracterului

profesional al bolii invocate.

acordarea indemnizației de deces în legătură cu boala profesională, fundamentând

calificarea infectării cu SARS-CoV-2 ca boală profesională exclusiv pe baza

certificatului-decizie medicală nr. 22, eliberat de Comisia Medico-Militară a Direcției

Medicale și a încheierii de serviciu a instituției angajatoare, fără a verifica dacă aceste

documente pot constitui, în sensul legii, acte confirmative ale existenței unei boli

profesionale. Lipsa unei asemenea analize a condus la o evaluare incompletă și

neconformă cu exigențele cadrului legal.

de confirmare a bolii profesionale a fost parcursă complet și nu a examinat suficient

caracterul și valoarea probatorie a actelor prezentate. Instanța de apel nu a verificat dacă

infectarea poate fi încadrată, în mod legal, drept boală profesională și nu a determinat

dacă documentele prezentate întrunesc cerințele legale pentru a constitui acte

confirmative ale unei astfel de boli.

care afectează justificarea hotărârii, având în vedere că dreptul la indemnizația de deces

poate fi recunoscut numai în urma confirmării oficiale a bolii profesionale.

necorespunzătoare, întrucât nu se raportează la cadrul legal expres privind stabilirea

11

oficială a bolii profesionale și nu asigură respectarea procedurii obligatorii, afectând

temeinicia hotărârii.

întrebări cu privire la motivele acestei decizii. În lipsa unei motivări clare, există

incertitudini în ceea ce privește raționamentul instanței și modul în care a fost aplicată

legea în acest caz. În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate

anterior, instanța de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de

apel este nemotivată.

de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a hotărârii

în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în

privința cauzei deferite spre soluționare. Conform unei jurisprudențe constante degajate

de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești

a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un

proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune

în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către

părți întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea

din 21 ianuarie 1999).

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la

toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește. Or,

principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul având

posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una sau altă

soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva acestei hotărâri,

lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un proces echitabil (cauza

Kaufman vs. Belgia, 1986).

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care instanța

de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante

întrebări, fără a acorda părții care a formulat o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de

apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din

CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs

conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a îndeplinit

obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la un proces

echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația

instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din

Convenție.

neelucidarea tuturor circumstanțelor pertinente speței, iar lichidarea acestor lacune în

cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, completul de judecată al Curții

12

Supreme de Justiție concluzionează necesitatea admiterii recursurilor și casării deciziei

instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceiași instanță.

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursurile declarate de către Casa Națională de Asigurări Sociale și

Administrația Națională a Penitenciarelor.

Casează integral decizia din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată formulată de Craveț Ina,

în interesele copilului minor Craveț Marius, împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, terț Administrația Națională a Penitenciarelor privind constatarea ilegalității

inacțiunilor, obligarea emiterii actului administrativ favorabil, încasarea cheltuielilor de

judecată și a prejudiciului moral cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel

Centru, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

13