2ra-819/24 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-819/24 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Ilia Scripcenco împotriva lui Efim Loberant
(repararea prejudiciului material și moral)
împotriva deciziei din 30 ianuarie 2025 a Curții de Apel Chișinău
Dosarul nr: 2ra-819/24
Nr. PIGD 2-21134524-01-2ra-04072024
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a acesteia.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. T. Vasilică
Curtea de Apel Chișinău - jud. A. Pahopol, D. Dulghieru, R. Pulbere, A.
26 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat Ilia Scripcenco,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 9 septembrie 2021, Ilia Scripcenco a depus o cerere de chemare în
judecată împotriva lui Efim Loberant privind repararea prejudiciului material și
moral.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 15.08.2019, 19.09.2019 și
11.10.2019 pârâtul a depus plângeri penale împotriva sa, însă prin ordonanțele
procurorului din 13.09.2019, 14.10.2019 și 18.11.2019 s-a dispus refuzul pornirii
urmăririi penale, pentru lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii, procesele
fiind încetate.
Reclamantul a susținut că aceste demersuri neîntemeiate i-au cauzat un
prejudiciu moral de 300 000 lei, întrucât s-a aflat într-o stare de stres continuu pe
durata probării nevinovăției.
A mai indicat că în anii 2018–2019, din motive umanitare, a suportat
cheltuielile de întreținere, alimentație și tratament ale pârâtului, confirmate prin
bonuri de plată.
În temeiul art. 16, 19 și 1979 Cod civil, a solicitat încasarea prejudiciului
material de 71 000 lei și a prejudiciului moral de 300 000 lei. Ulterior, reclamantul
și-a redus pretenția privind prejudiciul material la 10 992,61 lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 29 mai 2023,
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 31 mai 2023, Ilia Scripcenco a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 29 mai 2023. Ulterior, la 15
septembrie 2023, a depus apelul motivat, solicitând casarea hotărârii și adoptarea
unei noi soluții de admitere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
1
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2024, a fost respinsă
cererea de apel și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 29
mai 2023.
Instanța de apel a constatat că probatoriul administrat confirmă existența a
trei ordonanțe prin care, în urma examinării plângerilor depuse de Efim Loberanț,
s-a refuzat pornirea urmăririi penale pentru lipsa elementelor componenței
infracțiunii, procesele fiind încetate.
Tot din materialele cauzei rezulta că la adresa ap. 3, str. 31 August 40, mun.
Chișinău, pe numele lui Efim Loberanț au fost emise ordine de plată pentru servicii
locative și bonuri fiscale pentru diverse produse, fiind confirmată și înregistrarea
ambelor părți la aceeași adresă, precum și cererea pârâtului de recunoaștere a
reclamantului ca persoană care îl întreține.
În analiza pretenției privind prejudiciul moral, instanța de apel a reținut că,
potrivit art. 1998 Cod civil, răspunderea delictuală presupunea întrunirea
cumulativă a prejudiciului, faptei ilicite, raportului de cauzalitate și vinovăției. În
speță, reclamantul nu a probat producerea unui prejudiciu cauzat direct printr-o
faptă ilicită imputabilă lui Efim Loberanț. Totodată, temeiul reparării prejudiciului
moral pentru fapte licite sau fără vinovăție nu fusese demonstrat, sarcina
probațiunii revenindu-i apelantului în conformitate cu art. 118 alin. (1) din Codul
de procedură civilă.
Referitor la îmbogățirea nejustificată, Colegiul a constatat că instituția este
aplicabilă doar în lipsa unui temei juridic, contractual sau legal care să justifice
avantajul patrimonial, în sensul art. 1389 și art. 1979–1981 Cod civil. În cauză,
întreținerea acordată pârâtului fusese voluntară, liber consimțită și fără existența
unui scop neîndeplinit sau a unei așteptări nereușite. Prin urmare, nu sunt întrunite
condițiile îmbogățirii nejustificate, iar concluziile primei instanțe privind
inaplicabilitatea instituției au fost considerate corecte.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 4 iulie 2024, Ilia Scripcenco a declarat recurs împotriva deciziei Curții
de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2024, solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului, recurentul a susținut că instanța de apel a respins
în mod eronat acțiunea, printr-o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, reținând
în mod greșit că întreținerea acordată de Ilia Scripcenco lui Efim Loberanț a fost
voluntară și nu întrunește condițiile îmbogățirii fără justă cauză.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
2
Art. 431 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători”.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța
verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin
prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu,
neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin
hotărâre”.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul
este vădit neîntemeiat”.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în
lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială
a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
reține că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat în ședință
publică la 30 ianuarie 2024, iar copia integrală a deciziei motivate a fost expediată
participanților la 23 mai 2024 (f.d. 169). Prin urmare, recursul declarat de la Ilia
Scripcenco 4 iulie 2024, se consideră depus în termen (a se vedea pct. 17).
În aprecierea recursului declarat de Ilia Scripcenco, Completul de judecată
îl califică ca fiind vădit neîntemeiat în sensul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de
procedură civilă. Deși recurentul a invocat temeiul de casare prevăzut de art. 432
alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că instanța de apel ar fi
apreciat în mod vădit nerezonabil probele administrate, acesta nu a indicat în mod
concret probele pretins denaturate, ignorate sau analizate eronat.
Analiza recursului relevă că acesta nu conțin critici de drept propriu-zise, ci
reiterează obiecții de fapt deja examinate și apreciate de instanța de apel. Astfel,
recurentul își exprimă dezacordul față de soluția pronunțată, fără a indica erori de
3
aplicare sau interpretare a normelor legale, limitându-se la aspecte ce țin exclusiv
de aprecierea probelor.
Instanța de apel a motivat decizia detaliat, reținând că probele administrate
nu confirmă existența unui prejudiciu moral cauzat printr-o faptă ilicită imputabilă
pârâtului, iar susținerile reclamantului nu întrunesc condițiile răspunderii
delictuale. Totodată, instanța a constatat că întreținerea acordată pârâtului fusese
voluntară și lipsită de un temei juridic apt să genereze o obligație de restituire,
nefiind astfel întrunite cerințele îmbogățirii fără justă cauză.
Recurentul a formulat doar nemulțumiri generale și subiective față de
soluția pronunțată, fără a prezenta argumente juridice pertinente care să încadreze
recursul în limitele prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă, ceea ce
justifică aprecierea recursului ca vădit neîntemeiat.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs
nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind
vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Ilia Scripcenco.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
4