2ra-431/24 — inlaturarea obstacolelor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- inlaturarea obstacolelor
- Temei legal
- Dezacordul recurentei cu decizia instantei de apel nu constituie temei de casare a ei
2ra-431/24 — inlaturarea obstacolelor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Vadim Lozovan și Mariana Lozovan împotriva lui Alexandru Lupașcu și
Angela Madan
(înlăturarea obstacolelor)
împotriva deciziei din 29 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-431/24
NR. PIGD 2-22098548-01-2ra-17042024)
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. T. Balan)
Curtea de Apel Centru (jud. A. Panov, V. Mihaila, A. Braga)
26 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Vadim Lozovan și
Mariana Lozovan, reprezentați de avocatul Aurel Guzun,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 7 iulie 2022, Vadim Lozovan și Mariana Lozovan, reprezentați de avocatul
Aurel Guzun, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru
Lupașcu și Angela Madan prin care au solicitat
a. a obligarea înlăturării obstacolelor cauzate în folosirea terenului cu
numărul cadastral *****;
b. obligarea demolării construcției neautorizate fard de plasă cu temelie
situată în *****, amplasată pe lotul de teren vizat;
c. în cazul neexecutării în termen a hotărârii, de a efectua demolarea
construcției neautorizate pe contul pârâților cu încasarea de la aceștia a
cheltuielilor suportate;
d. încasarea cheltuielilor de judecată.
Reclamanții susțin că dețin în proprietate un teren referitor la care, printr-un act
de constatare pe teren s-ar fi stabilit că vecinul ***** a acaparat *** ha. Pârâții nu ar
fi răspuns somației de demolare a construcției neautorizate.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 17 februarie 2023,
cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 27 februarie 2023, Vadim Lozovan și Mariana Lozovan, reprezentați de
avocatul Aurel Guzun, au depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 17 februarie
2023 prin care au solicitat casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de admitere
integrală a acțiunii.
1
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2023 a fost respins apelul
declarat și menținută hotărârea din 17 februarie 2023.
În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat că gardul a cărui demolare se
cere a fost construit de către pârâți în perioada în are reclamanții încă nu erau
proprietarii terenului vizat. Foștii proprietari în perioada 1992-2001 au tolerat
construcția gardului și nu au obiectat împotriva acestuia. Așadar, reclamanții și-au
asumat astfel riscurile și în mod tacit le-au acceptat.
Curtea de Apel Centru a indicat că nu este clară și motivată invocarea precum
că anume intimații au acaparat o porțiune din terenul apelanților. Instanței de judecată
nu i-au fost prezentate probe care ar demonstra că în prezent terenul intimaților
depășește limitele și suprafața atribuită.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 5 parțilie 2024, Vadim Lozovan și Mariana Lozovan, reprezentați de
avocatul Aurel Guzun, au depus o cerere de recurs împotriva deciziei din 29 noiembrie
2023 prin care au solicitat casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare în
instanța de apel.
În motivarea recursului au indicat că din discuțiile cu foștii proprietari, între
vecini nu a existat vreun acord prin care s-a acordat dreptul familiei Lupașcu de a
construi un gard pe terenul învecinat. Inițial era un gard simplu fără fundație de piatră
sau beton, astfel intimații ar fi dus instanța de judecată în eroare.
Inexistența anterioară a obiecțiilor din partea vecinilor foști proprietari se
datorează faptului că aceștia nu au locuit pe adresa vizată, or casa ce era amplasată
avea un grad de finisare de 44%. Astfel, foștilor proprietari nu le-a apărut niciodată
problema sau necesitatea de a face măsurări de concretizare.
Recurenții susțin că în sensul art. 599 alin. (1) din Codul civil, foștii proprietari
nu au obiectat până la ridicarea gardului sau imediat din motiv că nu cunoșteau despre
aceste încălcări, ele fiind depistate de către familia Lozovan la etapa stabilirii
coordonatelor punctelor de cotitură pentru construcția gardurilor.
Aceștia mai susțin că greșit a fost apreciat faptul că recurenții și-au asumat
riscurile și în mod tăcit le-au acceptat, or, nu se putea prezuma încălcarea dreptului de
proprietate la momentul procurării bunului imobil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
2
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții
Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme
de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel
depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor
prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în
temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
Art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă:
„(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt
obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși.
Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”
3
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință
publică la 29 noiembrie 2023 (f.d. 103-105).
Totodată, la 5 februarie 2024, în adresa participanților la proces a fost expediată
decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2023 (f.d. 114).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul
declarat la 5 aprilie 2024 de către Vadim Lozovan și Mariana Lozovan, reprezentați de
avocatul Aurel Guzun, a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de
procedură civilă.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f)
și alin. (2) din Codul de procedură civilă. Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură
civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de
recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de
recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de
casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor
din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Argumentelor invocate de către recurentă li s-a dat un răspuns detaliat și clar în
actele judecătorești contestate, motiv pentru care acestea se rezumă la un simplu
dezacord cu soluția adoptată.
4
Completul de judecată consideră corectă concluzia instanței de apel potrivit
căreia nu au fost prezentate probe că lucrările de construcție a gardului nu a fost
efectuat cu acordul fostului proprietar. Or, însăși recurentul invocă în cererea sa de
recurs faptul că construcția gardului cu fundația de beton a avut loc în perioada 2016-
2020, însă dreptul de proprietate recurenții l-au dobândit în anul 2022.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va considera
recursul declarat de Vadim Lozovan și Mariana Lozovan, reprezentați de avocatul
Aurel Guzun, ca fiind vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, alin.
(1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Vadim Lozovan și Mariana Lozovan,
reprezentați de avocatul Aurel Guzun.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
5