2ra-860/24 — Repararea prejudiciului moral cauzat prin contravenție

La 11 aprilie 2022, avocatul Maxim Todorov, în interesele Ionelei Gîrneț a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Tataru privind încasarea sumei de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Reclamanta a susținut că, la 2 septembrie 2021, activând în calitate de cadru didactic la Colegiul „Iulia Hasdeu” din Cahul, a solicitat secretarei directorului înregistrarea unei cereri, însă aceasta a refuzat invocând indicațiile directorului Tataru Gheorghe. La încercarea repetată de a depune cererea privind eliberarea procesului-verbal al ședinței catedrei din 25 august 2021, directorul ar fi bruscat- o și împins-o afară din biroul secretariatului, fapt confirmat prin înregistrarea video efectuată.

La 8 septembrie 2021, reclamanta s-a adresat IP Cahul cu o plângere, solicitând sancționarea directorului pentru fapta de huliganism prevăzută de art. 354 Cod contravențional. Prin raportul de constatare din 13 septembrie 2021 s-a stabilit existența unei echimoze la brațul drept, calificată drept vătămare corporală neînsemnată, posibil produsă în circumstanțele relatate. Ulterior, prin procesul- verbal și decizia din 11 octombrie 2021, Tataru Gheorghe a fost sancționat contravențional cu amendă de 6 u.c.

Reclamanta consideră că acțiunile intenționate ale directorului i-au lezat onoarea și demnitatea, încălcând drepturile garantate de lege. Aceasta susține că refuzul de a-i înregistra cererea, bruscarea și scoaterea forțată din birou i-au provocat stres, frustrare și suferințe morale semnificative, cu atât mai grave cu cât fapta a fost comisă de directorul unei instituții publice. Totodată, reclamanta invocă și atitudinea ulterioară a acestuia, care ar fi încercat să inducă în eroare cu privire la incidentul legat de telefon și să transfere responsabilitatea asupra ei.

La 17 august 2023, avocatul Maxim Todorov, în interesele Ionelei Gîrneț a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 10 august 2023, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că acțiunile lui Gheorghe Tataru au prejudiciat-o sub aspect moral pe Ionela Gîrneț, și respectiv urmează să fie respinse argumentele lui Tataru Gheorghe invocate în apelul declarat, precum că careva prejudiciu moral dnei Gîrneț Ionela nu i-a pricinuit.

Astfel, instanța de apel a făcut trimitere la prevederile art. 45 alin. (1) din Codul contravențional, art. 1998 alin. (1), 2036 alin. (1) și (2), 2037 din Codul civil, și a considerat ca fiind întemeiate argumentele Ionelei Gîrneț că deși vătămările corporale cauzate victimei au fost neînsemnate, suferințele morale pricinuite în momentul bruscării acesteia de către Gheorghe Tătaru sunt de nedescris, acțiuni care au fost urmate de stare de stres și nervozitate, totodată prin acțiunile intenționate ale lui Gheorghe Tataru i-a fost lezată onoarea și demnitatea, garantate în calitate de cetățean al unui stat democratic, ce cade sub incidența suferințelor morale.

Curtea de Apel Cahul a considerat că instanța de fond nu a aplicat corect principiile privind aprecierea cuantumului prejudiciului moral, stabilind un prejudiciu de 500 lei, sumă care nu reprezintă un cuantum echitabil și corespunzător circumstanțelor cauzei și personalității păgubitei. Prin urmare, instanța de apel a apreciat necesară majorarea prejudiciului moral de la 500 lei la 3 000 lei, sumă cu efect compensatoriu, care nu trebuie să constituie nici o povară excesivă pentru autorul prejudiciului și nici un beneficiu nejustificat pentru victimă.

În motivarea recursului, recurentul a reiterat, în esență, aceleași argumente expuse în cererea de apel, susținând că instanțele inferioare au ignorat circumstanțe de fapt și de drept esențiale pentru soluționarea cauzei și nu au luat în considerare declarațiile martorilor audiați. De asemenea, a susținut că este inadmisibilă constatarea primei instanțe și a instanței de apel potrivit căreia vinovăția sa în comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional ar rezulta din achitarea amenzii, întrucât aceasta nu constituie probă. Necontestarea procesului- verbal cu privire la contravenție a fost determinată, potrivit recurentului, de durata îndelungată a examinării cauzei în instanță și de cheltuielile de judecată pentru asistență juridică, care ar fi depășit considerabil suma amenzii contravenționale.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată în baza art. 432 alin. (1), lit. e) din Codul de procedură civilă.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; 3 d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Or, potrivit art. 442 alin. (2) CPC, instanța de recurs este ținută de modul în care au fost apreciate probele de instanțele inferioare, cu excepția situației în care se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) – hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. 4

Recurentul nu a demonstrat în ce măsură hotărârea s-ar baza pe o hotărâre sau decizie arbitrară ori în ce măsură s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Instanța de apel a motivat decizia în mod complet, reținând că, deși vătămările corporale cauzate victimei au fost neînsemnate, suferințele morale pricinuite în momentul bruscării acesteia de către Gheorghe Tătaru sunt de nedescris, acțiuni care au fost urmate de stare de stres și nervozitate, totodată prin acțiunile intenționate ale lui Gheorghe Tataru i-a fost lezată onoarea și demnitatea, garantate în calitate de cetățean al unui stat democratic, ce cade sub incidența suferințelor morale.

Aceste considerente induc asupra concluziei că recursul denotă un simplu dezacord cu concluziile instanțelor inferioare, fără a combate analiza efectuată de instanță. Aceasta înseamnă că nu sunt întrunite condițiile legale pentru a permite Curții Supreme de Justiție să reanalizeze probele, iar critica rămâne una de dezacord cu soluția pronunțată.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În concluzie Curtea Supremă de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Tataru este vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil, din motiv că repetă conținutul cererii de apel, fără a aduce critici serioase deciziei instanței de apel.

Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Tataru. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 5