2ra-860/24 — repararea prejudiciului moral cauzat prin contraventie

Î N C H E I E R E

privind inadmisibilitatea recursului

în cauza civilă

Ionela Gîrneț către Gheorghe Tataru, intervenient accesoriu Marina Zamaneagra

(repararea prejudiciului moral cauzat prin contravenție)

împotriva deciziei din 6 martie 2024 a Curții de Apel Cahul,

(Dosarul nr. 2ra-860/24

NR. PIGD 2-22055478-01-2ra-12072024)

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Cahul, sediul Central (jud. A. Sârbu)

Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, S. Pilipenco, I. Dănăilă)

26 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Gheorghe Tataru,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Tataru privind

încasarea sumei de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

didactic la Colegiul „Iulia Hasdeu” din Cahul, a solicitat secretarei directorului

înregistrarea unei cereri, însă aceasta a refuzat invocând indicațiile directorului

Tataru Gheorghe. La încercarea repetată de a depune cererea privind eliberarea

procesului-verbal al ședinței catedrei din 25 august 2021, directorul ar fi bruscat-

o și împins-o afară din biroul secretariatului, fapt confirmat prin înregistrarea video

efectuată.

solicitând sancționarea directorului pentru fapta de huliganism prevăzută de art.

354 Cod contravențional. Prin raportul de constatare din 13 septembrie 2021 s-a

stabilit existența unei echimoze la brațul drept, calificată drept vătămare corporală

neînsemnată, posibil produsă în circumstanțele relatate. Ulterior, prin procesul-

verbal și decizia din 11 octombrie 2021, Tataru Gheorghe a fost sancționat

contravențional cu amendă de 6 u.c.

onoarea și demnitatea, încălcând drepturile garantate de lege. Aceasta susține că

refuzul de a-i înregistra cererea, bruscarea și scoaterea forțată din birou i-au

provocat stres, frustrare și suferințe morale semnificative, cu atât mai grave cu cât

fapta a fost comisă de directorul unei instituții publice. Totodată, reclamanta

invocă și atitudinea ulterioară a acestuia, care ar fi încercat să inducă în eroare cu

privire la incidentul legat de telefon și să transfere responsabilitatea asupra ei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

admis parțial acțiunea. S-a încasat de la Gheorghe Tataru, în beneficiul Ionelei

Gîrneț prejudiciu moral cauzat prin contravenție în mărime de 500,00 lei și

cheltuieli de judecată legate cu asistența juridică în mărime de 2 500,00 lei. În rest,

acțiunea reclamantei, s-a respins ca fiind neîntemeiată. S-a încasat de la Gheorghe

1

Tataru, în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150,00 lei de la care a fost

scutită reclamanta prin efectul legii la depunerea cererii de chemare în judecată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

hotărârii din 10 august 2023, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral.

depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 10 august 2023, solicitând casarea

acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de pârâtul Tataru Gheorghe. S-a admits apelul declarat de reclamanta

Gîrneț Ionela prin intermediul avocatului Todorov Maxim. S-a modificat hotărârea

Judecătoriei Cahul, sediul Central din 10 august 2023, prin majorarea cuantumului

prejudiciului moral încasat de la Tataru Gheorghe în beneficiul lui Gîrneț Ionela:

de la 500 lei până la 3 000 lei. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Tataru au prejudiciat-o sub aspect moral pe Ionela Gîrneț, și respectiv urmează să

fie respinse argumentele lui Tataru Gheorghe invocate în apelul declarat, precum

că careva prejudiciu moral dnei Gîrneț Ionela nu i-a pricinuit.

Codul contravențional, art. 1998 alin. (1), 2036 alin. (1) și (2), 2037 din Codul

civil, și a considerat ca fiind întemeiate argumentele Ionelei Gîrneț că deși

vătămările corporale cauzate victimei au fost neînsemnate, suferințele morale

pricinuite în momentul bruscării acesteia de către Gheorghe Tătaru sunt de

nedescris, acțiuni care au fost urmate de stare de stres și nervozitate, totodată prin

acțiunile intenționate ale lui Gheorghe Tataru i-a fost lezată onoarea și demnitatea,

garantate în calitate de cetățean al unui stat democratic, ce cade sub incidența

suferințelor morale.

principiile privind aprecierea cuantumului prejudiciului moral, stabilind un

prejudiciu de 500 lei, sumă care nu reprezintă un cuantum echitabil și

corespunzător circumstanțelor cauzei și personalității păgubitei. Prin urmare,

instanța de apel a apreciat necesară majorarea prejudiciului moral de la 500 lei la

3 000 lei, sumă cu efect compensatoriu, care nu trebuie să constituie nici o povară

excesivă pentru autorul prejudiciului și nici un beneficiu nejustificat pentru

victimă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

deciziei din 6 martie 2024 a Curții de Apel Cahul prin care a solicitat casarea

2

acesteia și a hotărârii din 10 august 2023 și pronunțarea unei decizii prin care

acțiunea să fie respinsă.

expuse în cererea de apel, susținând că instanțele inferioare au ignorat circumstanțe

de fapt și de drept esențiale pentru soluționarea cauzei și nu au luat în considerare

declarațiile martorilor audiați. De asemenea, a susținut că este inadmisibilă

constatarea primei instanțe și a instanței de apel potrivit căreia vinovăția sa în

comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional ar rezulta din

achitarea amenzii, întrucât aceasta nu constituie probă. Necontestarea procesului-

verbal cu privire la contravenție a fost determinată, potrivit recurentului, de durata

îndelungată a examinării cauzei în instanță și de cheltuielile de judecată pentru

asistență juridică, care ar fi depășit considerabil suma amenzii contravenționale.

din Codul de procedură civilă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

3

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil

în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că Curtea de Apel Cahul a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință

publică la 6 martie 2024 (f.d. 110). La 30 aprilie 2024, participanților la proces le-

a fost expediată decizia motivată a Curții de Apel Cahul (f.d. 125). Totuși, la dosar

nu se regăsește dovada recepționării de către recurent a deciziei integrale. În aceste

condiții, completul apreciază ca întemeiată susținerea recurentului potrivit căreia

a recepționat copia deciziei motivate la 10 mai 2024. Prin urmare, având în vedere

data recepționării deciziei motivate a Curții de Apel Cahul, recursul declarat la 12

iulie 2024 a fost depus în termenul stabilit de art. 434 Cod procedură civilă.

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de

procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă.

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

care au fost apreciate probele de instanțele inferioare, cu excepția situației în care

se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) – hotărârea sau decizia este arbitrară ori

se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

4

sau decizie arbitrară ori în ce măsură s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor.

vătămările corporale cauzate victimei au fost neînsemnate, suferințele morale

pricinuite în momentul bruscării acesteia de către Gheorghe Tătaru sunt de

nedescris, acțiuni care au fost urmate de stare de stres și nervozitate, totodată prin

acțiunile intenționate ale lui Gheorghe Tataru i-a fost lezată onoarea și demnitatea,

garantate în calitate de cetățean al unui stat democratic, ce cade sub incidența

suferințelor morale.

dezacord cu concluziile instanțelor inferioare, fără a combate analiza efectuată de

instanță. Aceasta înseamnă că nu sunt întrunite condițiile legale pentru a permite

Curții Supreme de Justiție să reanalizeze probele, iar critica rămâne una de

dezacord cu soluția pronunțată.

casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Gheorghe Tataru este vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil, din motiv că

repetă conținutul cererii de apel, fără a aduce critici serioase deciziei instanței de

apel.

alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Tataru.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

5