2ra-377/25 — încasarea sumei, pensiei pentru limită de vârstă

La 26 aprilie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus în adresa instanței cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Panfil cu privire la încasarea sumei (pensiei pentru limită de vârstă).

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica nr. 94/2017/44533 din 24 mai 2017, lui Capșa Ștefan i-a fost stabilită pensie pentru limita de vârstă, iar la XXXXXXX, Capșa Ștefan a decedat.

Evidențiază că, prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica nr. 2023/94/50191, plata pensiei defunctului a fost suspendată, începând cu 01 iunie 2023, în legătură cu decesul beneficiarului, în baza informației furnizate prin intermediul Platformei de interoperabilitate (MConnect).

Susține că, necunoscând despre decesul lui Capșa Ștefan, Casa Națională de Asigurări Sociale a transferat pe contul defunctului suma pensiei în cuantum de 1 446,58 lei, pentru luna iunie a anului 2023.

Notează că, la 03 iulie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a emis și a expediat către serviciul guvernamental de plăți electronice MPay, decizia nr. 202394499531, privind restituirea sumei indicate.

Precizează că, potrivit notificării parvenite la organul de asigurări sociale la 13 iulie 2023, pe contul Casei Naționale de Asigurări Sociale a fost restituită doar suma de 34,23 lei, iar soldul sumei nerecuperate constituie 1 412,35 lei, sumă ce nu este disponibilă pentru restituire.

Menționează că, specialiștii Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica au expediat în adresa rudelor defunctului Capșa Ștefan, patru scrisori recomandate, prin care au solicitat restituirea sumei necuvenite pe contul Casei Naționale de Asigurări Sociale, însă suma indicată nu a fost restituită.

Susține că, pentru stabilirea ajutorului de deces s-a adresat fiica defunctului – Cojocaru Rodica, care a confirmat faptul că mijloacele bănești au fost sustrase de către concubina tatălui său – Panfil Maria, 1 iar cheltuielile de deces au fost suportate de ea, fapt confirmat prin cererea înaintată de către fiica decedatului, Cojocaru Rodica.

Totodată, fiind contactată telefonic de către specialiștii Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica la 02 octombrie 2023, concubina defunctului – Panfil Maria a menționat faptul că, la momentul respectiv, nu dispune de mijloace financiare necesare pentru a restitui suma solicitată.

Menționează că, la 07 martie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat în adresa pârâtei notificarea nr. 3307, prin care a solicitat restituirea în Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (în termen de 10 zile de la recepționare notificării) a pensiei în sumă de 1 412,35 lei, sumă ce a fost ridicată ilegal de pe contul de card al decedatului Capșa Ștefan.

Precizează că, la 18 martie 2024, notificarea menționată a fost recepționată de către destinatar.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 19 și 1979 din Codul civil, art. 85 pct. 1) lit. i), art. 166 și 167 din Codul de procedură civilă.

Având în vedere circumstanțele de fapt și de drept menționate, solicită încasarea sumei de 1 412,35 lei cu titlu de pensie pentru limită de vârstă.

Prin hotărârea din 16 septembrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, cererea de chemare în judecată înaintată de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva Mariei Panfil cu privire la încasarea sumei, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 20 septembrie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel (nemotivată) împotriva hotărârii din 16 septembrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, iar la 22 octombrie 2024 a depus cerere de apel motivată, prin care s-a solicitat casarea hotărârii din 16 septembrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins cererea de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 16 septembrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, instanța ierarhic inferioară corect a conchis că în lipsa unor probe certe, pârâta/intimată Panfil Maria este exonerată de obligația de restituire a sumei achitate necuvenit în cuantum de 1 412,35 lei, conform deciziei Mpay din 03 iulie 2023, deoarece instanța nu poate impune o astfel de obligație fără prezentarea unor dovezi certe. 2

Instanța de apel a evidențiat că, în primul rând, trebuie să existe un debitor al obligației de restituire (persoana îmbogățită) și un creditor (persoana dezavantajată). Conform regulii, există două părți, dintre care una a realizat o îmbogățire nejustificată, iar cealaltă a suferit un dezavantaj. Efectul regulii rezidă în a genera un raport obligațional, în cadrul cărui persoana îmbogățită să datoreze restituirea îmbogățirii, iar persoana dezavantajată - să fie îndreptățită să pretindă această restituire.

Colegiul civil al Curții de Apel Centru a menționat că, la caz, instanța de fond corect a punctat că din actele dosarului nu rezultă clar de ce reclamantul a adresat cererea de restituire a plăților exclusiv împotriva Mariei Panfil, acțiunea fiind lipsită de un raționament juridic cert și susținută de dovezi concludente.

Subsidiar, Colegiul judiciar a apreciat critic cererea anexată în susținerea pretențiilor de către Casa Națională de Asigurări Sociale, depusă de fiica defunctului Capșa Ștefan – Cojocaru Rodica, prin care ultima confirmă că banii achitați defunctului în luna iunie 2023, au fost sustrași de către Panfil Maria. Or, declarațiile unei persoane terțe, în lipsa unor probe pertinente și plauzibile nu dovedesc nicidecum faptul că Panfil Maria a sustras banii de pe contul defunctului.

Astfel, în circumstanțele descrise, instanța de apel a conchis că, apelanta/reclamantă nu a probat că intimata/pârâtă Panfil Maria este persoana îmbogățită și este obligată să restituie în favoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale pensia pentru limita de vârstă, în cuantum de 1 412,35 lei, conform deciziei MPay nr. 202394499531 din 03 iulie 2023.

Instanța de apel a concluzionat că, prima instanță a dat o apreciere obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural, adoptând o hotărâre legitimă în corespundere cu cerințele legii, astfel temei pentru admiterea apelului nu sunt.

La 13 iunie 2025, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care s-a solicitat casarea deciziei din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru cu pronunțarea unei decizii noi, prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel, fiind notat faptul că, intimata nu a negat sub nici o formă faptul sustragerii mijloacelor bănești. 3

În drept, s-au invocat prevederile art. 357, 358, 362, 364, 365, 373 din Codul de procedură civilă.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

Însă, până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimata nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referința.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.

Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.

Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale normelor de drept material sau procesual.

În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța constată că probatoriul a fost analizat de instanțele de fond și apel în mod complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei versiuni asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, argumentul recurentului precum că intimata nu a negat faptul extragerii mijloacelor bănești, nu poate fi interpretat în sensul recunoașterii acțiunii, or procedura civilă generală (contencioasă) se întemeiază pe obligația probațiunii în judecată, potrivit căreia fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, obligație care nu a fost executată în modul corespunzător de către Casa Națională de Asigurări Sociale în prezenta cauză.

La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în examinarea probelor, iar recurentul nu demonstrează caracterul determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.

Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluțiile 5 instanțelor ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale de procedură.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,