2ra-508/24 — încasarea datoriei

2ra-508/24 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Vadim Gorea, reprezentat de

avocatul Nicolae Negrei, casarea deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel

Chișinău și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Sergiu Ceban împotriva lui Vadim Gorea cu privire la încasarea datoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-508/24

nr. PIGD 2-23000175-01-2ra-18042024)

Admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare

în instanța de apel, din motiv că instanța de apel nu a cercetat toate circumstanțele cauzei

și nu a stabilit natura raportului juridico-litigios între litiganți și izvorul nașterii acestuia.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. L. Mitrofan

Curtea de Apel Chișinău – jud. A. Panov, V. Cotorobai, V. Mihaila

19 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Vadim Gorea,

reprezentat de avocatul Nicolae Negrei,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva lui Vadim Gorea cu privire la încasarea datoriei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

03 februarie 2022, Vadim Gorea a semnat o recipisă prin care recunoaște că, la 03

februarie 2022, a primit de la Sergiu Ceban cu împrumut mijloace bănești în sumă

de 123 730 MDL și s-a obligat să le restituie imediat la solicitarea împrumutătorului.

de a-i restituie banii, acesta până în prezent nu și-a onorat benevol obligația asumate.

Astfel, la 19 decembrie 2022, a expediat prin intermediul oficiului poștal somație în

adresa lui Vadim Gorea, prin care a solicitat rambursarea împrumutului, însă nu a

primit niciun răspuns, iar împrumutul nu a fost restituit.

încasarea de la Vadim Gorea în beneficiul său a datoriei în sumă de 123 730 MDL

și compensarea cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat la depunerea cererii

de chemare în judecată în cuantum de 3 711,90 MDL.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a admis acțiunea depusă de Sergiu Ceban, s-a încasat de la Vadim Gorea în

beneficiul lui Sergiu Ceban suma de 123 730 MDL cu titlu de datorie și suma de

3 711,90 MDL cu titlu de compensare a taxei de stat (f.d. 30, 35-38).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Negrei, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 26 aprilie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 33-34), iar la 10 ianuarie 2024 cererea de

apel motivată (f.d. 43-46).

1

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL DUPĂ REJUDECARE

cererea de apel declarată de Vadim Gorea și s-a menținut hotărârea din 26 aprilie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 72, 73-87).

anexate la materialele cauzei (f.d. 7, f.d. 26 original), la 03 februarie 2022, Vadim

Gorea a semnat o recipisă în care este indicat că „am primit de la Serioja 123 730

MDL pentru salariu.”

anexată la materialele cauzei în original conține cu certitudine informații despre

părțile contractului de împrumut, despre suma concretă a împrumutului – 123 730

MDL, precum și scopul împrumutului.

Vadim Gorea servește drept temei pentru încasarea sumei împrumutului, or, aceasta

reprezentă expunerea unui act juridic civil, corespunde exigențelor legale, inclusiv

referitor la clauzele esențiale ale acestuia.

privire la caracterul fictiv al contractului de împrumut, care a invocat că scopul

semnării recipisei a constat în cooperarea comună a acestuia și a lui Sergiu Ceban în

cadrul unei companii, la care cei doi activează împreună. Or, Vadim Gorea nu a

prezentat nici o probă în acest sens.

recipisa în care a indicat că a primit de la Sergiu Ceban suma de 123 730 MDL și,

în pofida obligației de la art. 118 din Codul de procedură civilă, nu a adus probe

pertinente și admisibile ce ar combate circumstanțele date și ar confirma faptul că

contractul de împrumut a fost încheiat fără intenția de a produce efecte juridice, fiind

unul fictiv.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

a depus prin intermediul poștei electronice cerere de recurs, completată prin cererea

din 02 august 2024, împotriva deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

în temeiul art. 432 alin. (l) lit. a), b) și e) din Codul de procedură civilă, solicitând

casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii din 26 aprilie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere integrală a

acțiunii (f.d. 84, 85-89, 94, 95-97).

2

ARGUMENTELE RECURSULUI

Negrei, în esență, a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare

celor cuprinse în cererea de apel, suplimentar invocând că presupusa recipisă, care

este baza/temeiul de înaintare a cererii de chemare în judecată, nu întrunește forma

și condițiile de valabilitate ale unui act juridic care ar genera obligații care urmează

a fi executate de către Vadim Gorea.

declarațiile reclamantului date în fața instanței, fără a fi susținute de alte probe care

în ansamblu ar demonstra indubitabil faptul că între Vadim Gorea și Sergiu Ceban

într-adevăr există relațiile de împrumut.

clar cine a luat aceste mijloace bănești și de la cine, fiind indicat un prenume

„Serioja”, fără a fi indicate alte date personale sau cel puțin numele în forma corectă,

potrivit actului de identitate anexat la materialele cauzei a lui Ceban Sergiu. Astfel,

din acest înscris nu poate fi constatat cu certitudine dacă acest „Serioja” este Sergiu

Ceban. Prin urmare, așa zisa recipisă, pe care este întemeiată acțiunea, nu întrunește

forma și condițiile de valabilitate ale unui act juridic care ar genera, în prezenta

cauză, obligații care urmează a fi executate de către Vadim Gorea.

cert, fără careva presupuneri sau concluzii, iar sarcina probațiunii existenței

contractului de împrumut este pusă pe seama reclamantului. La caz, însă, așa zisa

recipisă prezentată de Sergiu Ceban, ca înscris ce ar confirma existența unei datorii,

de fapt, nu confirmă raporturile obligaționale pretinse de către aceasta.

având în vedere că ambii activau în cadrul unei companii, iar banii fiind predestinați

pentru salarii, nu poate fi interpretat ca un împrumut din partea lui Vadim Gorea, or,

în acea companie Sergiu Ceban deținea funcția de director financiar.

dreptul la apărare, deoarece originalul înscrisului pe care Sergiu Ceban și-a întemeiat

acțiunea a fost prezentat în cadrul ședinței de judecată, iar instanța de judecată a

respins solicitarea pârâtului privind acordarea termenului pentru prezentarea

contraprobelor, inclusiv audierea martorilor.

3

POZIȚIA INTIMATULUI

Ceban, a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil, din motiv că este vădit

neîntemeiat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la

art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror

drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.”

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

4

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.”

Probe în cauze civile sunt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care

servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților,

precum și altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.

„Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.”

„Înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege,

indicându-se locul de aflare a originalului. Înscrisul se depune în original când, conform

legii sau unui alt act normativ, circumstanțele cauzei trebuie confirmate numai cu

documente în original și când, ca urmare a soluționării cauzei, înscrisul își pierde efectul

juridic sau când copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum

și în alte cazuri când instanța consideră necesară prezentarea originalului.

„La constatarea veridicității copiei de pe document sau de pe un alt înscris, instanța

judecătorească verifică procedeul tehnic de copiere, garantarea identității cuprinsului

copiei cu cel al originalului, modul de conservare a copiei.”

momentul apariției pretinselor raporturi juridice:

„(1) Drepturile și obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor

persoanelor fizice și juridice care, deși nu sunt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi

și obligații civile, pornind de la principiile legislației civile.

(2) Drepturile și obligațiile civile apar din contracte și din alte acte juridice.”

pretinselor raporturi juridice:

„Persoanele fizice și juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să își

exercite drepturile și să își execute obligațiile cu bună-credință, în acord cu legea, cu

contractul, cu ordinea publică și cu bunele moravuri. Buna-credință se prezumă până la

proba contrară.”

pretinselor raporturi juridice:

„Act juridic civil este manifestarea de către persoane fizice și juridice a voinței

îndreptate spre nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice civile.”

5

apariției pretinselor raporturi juridice:

„(3) Actul juridic bilateral este manifestarea de voință concordantă a două părți.”

momentul apariției pretinselor raporturi juridice:

„(1) Consimțământ este manifestarea, exteriorizată, de voință a persoanei de a încheia

un act juridic.

(2) Consimțământul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ, este

exprimat cu intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat.

(3) Intenția de a produce efecte juridice se determină din declarația sau comportamentul

persoanei, așa cum ea a fost înțeleasă în mod rezonabil de către cealaltă parte a actului

juridic sau, în cazul actelor juridice unilaterale, de către persoana căreia actul îi este

destinat.”

apariției pretinselor raporturi juridice:

„Obiect al actului juridic este obligația persoanei care a încheiat actul juridic.”

apariției pretinselor raporturi juridice:

„(1) În virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor

executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația poate consta în a

da, a face sau a nu face.

(3) Prestația trebuie să fie posibilă și determinată sau determinabilă, să nu contravină

legii, ordinii publice și bunelor moravuri.”

pretinselor raporturi juridice:

„Obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil

de a le produce în condițiile legii.”

apariției pretinselor raporturi juridice:

„(1) Temeiul executării rezidă în existența unei obligații.

(2) Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în

momentul stabilit.”

apariției pretinselor raporturi juridice:

„Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate

celeilalte părți (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să

restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea

termenului pentru care i-au fost date.”

6

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit scrisorii de expediere a actului

judecătoresc nr. 3973, copia deciziei motivate din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată spre comunicare participanților la proces în data de 02 iulie

2024 (f.d. 83). Însă, la materialele dosarului lipsesc înscrisuri din care ar putea fi

constatat momentul când aceasta a fost comunicată efectiv recurentului. Astfel, în

speță, calea de atac în ordine de recurs se consideră a fi demarată în interiorul

termenului legal, deoarece cererea de recurs inițială a fost depusă electronic la 18

aprilie 2024 (f.d. 84), iar recursul suplimentar (motivat) la 02 august 2024 (f.d. 94).

speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a remite cauza spre

rejudecare la Curtea de Apel Centru, din motivele ce succed.

Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind

calitatea hotărârilor judecătorești, o motivație și o analiză clară sunt cerințele

fundamentale ale hotărârilor judecătorești și un aspect important al dreptului la un

proces echitabil. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar

trebui să evidențieze, că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce

i-au fost prezentate.

CEDO garantează dreptul justițiabilului la o hotărâre motivată sub aspectul instituirii

obligației instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărârile adoptate din

perspectiva unei analize ample a circumstanțelor pricinii. Îndatorirea de a motiva

coerent și unitar hotărârea sub aspectul tuturor cererilor, fără a exista contradicții

între motivare și dispozitiv, constituie o garanție pentru justițiabili, în fața

eventualului arbitrariu judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă

posibilitatea de a putea exercita un eficient control judiciar.

principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și

să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Aceasta dispoziție este edictată

atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire

justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla

judecata primelor instanțe.

7

arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o.

două limite raționale: tantum devolutum quantum apellatum, adică instanța de apel

rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din hotărârea primei

instanțe, fiind o consecință a principiului disponibilității care guvernează procesul

civil și tantum devolutum quantum iudicatum, unde instanța de apel efectuează o

nouă examinare în fond, dar și exercită controlul judiciar complet, în fapt și în drept,

asupra ceea ce a hotărât prima instanță.

revenea o deosebită atenție de a determina toate componentele acțiunii civile, și în

special obiectul acțiunii civile și temeiurile acesteia. Obiectul acțiunii civile îl

formează pretențiile reclamantului față de pârât, adresate instanței de judecată în

scopul apărării propriilor drepturi și care reies din raportul material-litigios și în

privința cărora instanța de judecată urmează să se expună prin hotărâre.

material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a specificului obiectului

acțiunii civile și temeiului acesteia. Subsecvent identificării raporturilor dintre părți,

instanța de judecată urmează să stabilească obiectul probațiunii pe pricina dedusă

judecății, circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor juridice prin care

se justifică pretențiile și obiecțiile părților și fără de care este imposibilă soluționarea

justă a litigiului.

de Apel Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

instanța de apel nu a făcut o cercetare efectivă, completă și complexă a

circumstanțelor cauzei, iar drept consecință nu stabilit raportul material litigios

dintre părțile litigante, izvorul nașterii acestor raporturi, precum și natura

obligațiilor.

formulate de către Sergiu Ceban obiectul acțiunii îl constituie încasarea de la Vadim

Gorea a unei pretinse datorii la împrumut în sumă de 123 730 MDL și compensarea

cheltuielilor de judecată suportate pentru achitarea taxei de stat în cuantum de

3 711,90 MDL.

Sergiu Ceban rezultă dintr-un contract de împrumut, materializat sub forma unei

recipise semnate de către Vadim Gorea la 03 februarie 2022, prin care ultimul

8

confirmă că a primit de la Sergiu Ceban cu titlu de împrumut mijloace bănești în

sumă de 123 730 MDL și s-a obligat să le restituie imediat la solicitarea

împrumutătorului.

de Justiție observă că, întru susținerea pretențiilor sale, Sergiu Ceban a administrat

cu titlu de probă copia unui înscris întitulat „recipisă” (inscripție olografă) care, de

fapt, în sine reprezintă un tabel cu 15 rubrici și în care sunt enumerate 24 de persoane

(în format tipar) și care în partea colțului drept de jos a paginii conține o inscripție

olografă „am primit pe data de 03.02.2022 de la Serioja 123 730 lei pentru salariu”.

Copia acestui înscris a fost autentificată personal de către reclamant, prin notarea

„copia corespunde originalului” și semnătura olografă a acestuia (f.d. 7).

cererea reprezentantului pârâtului Vadim Gorea, reclamantul Sergiu Ceban a

prezentat „recipisa” în original. Iar, prin încheierea protocolară din 18 septembrie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a anexat la materialele dosarului

originalul „recipisei” (f.d. 26, 28).

că, înscrisul anexat de Sergiu Ceban cu titlu de probă care ar trebui să confirme

existența raporturilor obligaționale de împrumut cu Vadim Gorea, de fapt, reprezintă

un tabel tipărit, compus din 15 rubrici (coloane) și în care enumerate 24 de persoane.

La compartimentul coloanelor, tabelul include informații privind „salariu”, „nume,

prenume”, „decembrie, lucru, reparația, suma”, „ianuarie 1-14, lucru, reparația,

suma”, „ianuarie 15-31, lucru, reparația, suma”, „avans”, „total” și „semnătura”.

Totodată, tabelul conține o coloană neintitulată, dar din care rezultă că în ea se

conține informații cu privire la funcțiile deținute de cele 24 de persoane incluse în

tabel, și anume „contabil, lăcătuș, sudor, șofer, încărcător, excavator, paznic,

bucătăreasă, electric, mecanic, perforare”.

cu privire la numele și prenumele a 24 de persoane, funcția deținută, orele lucrului

și reparațiilor efectuate, precum și suma pentru aceste lucrări pentru lunile

decembrie și ianuarie constituind în total 123 730 MDL.

Vadim Gorea cu titlu de împrumut de 123 730 MDL, este exact rezultatul însumării

cifrelor de la rubricile „total” din compartimentele colanelor și cele ale rândurilor

tabelului. Iar, potrivit inscripției olografe din partea colțului drept de jos a tabelului,

titularul semnăturii a confirmat primirea acestei sume de bani în data de 03 februarie

2022 de la un oarecare Sergiu „pentru salariu”.

9

împrumut între Sergiu Ceban și Vadim Gorea, or, în apărarea sa, ultimul a invocat

că ambii activau în cadrul unei societăți comerciale, în care reclamantul deținea

funcția de director financiar, iar banii indicați în tabelul prezentat de reclamant, de

facto, erau predestinați pentru salarii și nu pot fi interpretați ca un împrumut și o

obligație din partea lui Vadim Gorea de a-i restitui lu Sergiu Ceban această sumă de

bani.

existența unui contract de împrumut valabil încheiat, în sensul art. 867 alin. (1) din

Codul civil (în redacția în vigoare la 03 februarie 2022), este necesară nu doar

remiterea unei sume de bani, ci și existența unei manifestări concordante de voință

între pretinsul împrumutător și pretinsul împrumutat, prin care acesta din urmă

acceptă primirea sumei cu intenția de a o restitui. Or, simpla remitere a unor mijloace

bănești, în lipsa consimțământului real și exteriorizat al pârâtului de a se obliga la

restituire, nu poate genera raporturi obligaționale specifice împrumutului.

depusă de reclamant pentru a demonstra existența raportului juridic de împrumut

este înscrisul prezentat sub forma unui tabel, care mai mult seamănă la un tabel

salarial, pe marginea căruia este aplicată o inscripție olografă cu textul „am primit

pe data de 03.02.2022 de la Serioja 123 730 lei pentru salariu”.

exteriorizează sau nu voința pârâtului Vadim Gorea de a primi o sumă de bani cu

titlu împrumut și asumarea obligației de a o restitui, or, în caz contrar, se ridică dubii

rezonabile că destinația banilor într-adevăr era legată de plata salariilor lucrătorilor

indicați în tabel la rubricile persoanelor, funcțiilor sumelor enumerate.

prezentat de către reclamant în susținerea pretențiilor sale întrunește exigentele de la

art. 195, art. 196 alin. (3) și art. 199 din Codul civil privind existența unei intenții

juridice (animus contrahendi) și a unei manifestări de voință clare și concordante,

necesare pentru nașterea unui act juridic civil bilateral. Or, în lipsa manifestării

consimțământului și a intenției lui Vadim Gorea de a se obliga la restituirea sumei,

pretinsul act juridic nu are natura a unui contract de împrumut și nu poate produce

efectele aferente acestor raporturi obligaționale.

salarial, iar suma indicată corespunde exact totalului calculat al drepturilor salariale

ale unor angajați, instanța de apel trebuia să analizeze dacă această sumă a fost, în

realitate, o valoare transmisă în contextul executării atribuțiilor de serviciu ale

reclamantului, ca director financiar, sau a fost acordată cu titlu de împrumut Vadim

10

Gorea. Or, acest aspect este esențial pentru stabilirea raportului juridic dintre părțile

litigante și care, într-un final, urmează a fi aplicat de către instanță.

acesta trebuie să conțină elementele minime ale consimțământului: identitatea

părților, suma remisă, intenția de a da cu titlu de împrumut și obligația de restituire.

Iar, inscripția „pentru salariu” ridică dubii în privința naturii raporturilor

obligaționale dintre reclamant și pârât, aspect care nu a fost elucidat de către instanța

de apel. Or, prin prisma art. 206 din Codul civil, obligația debitorului într-un contract

de împrumut constă în a restitui suma primită. Iar, din înscrisul administrat de către

reclamant nu rezultă cert și indubitabil obligația pârâtului de a-i restitui suma

indicată în tabel și nu este exprimată vreo intenție de asumare a unei datorii.

de a individualiza participanții la act (a se vedea, mutatis mutandis, principiul

certitudinii raporturilor juridice și necesitatea identificării clare a părților într-un act

juridic).

ar fi remis suma – împrumutător, plătitor, mandatar, intermediar sau persoană care

doar înmânează, iar prin asociere cu termenul „pentru salariu” trezește incertitudini

asupra naturii juridice a operațiunii și sugerează la o altă relații decât cele de

împrumut.

conchide că instanța de apel nu a elucidat complet și efectiv circumstanțele cauzei

referitor la pretinsa transmitere a sumei de 123 730 MDL, nu a stabilit identitatea

reală a persoanei indicate prin prenumele „Serioja”, nu a identificat natura juridică

a operațiunii și raportului obligațional dintre reclamant și pârât, precum și forța

probatorie a înscrisului administrat de reclamant. Neelucidarea acestor aspecte

esențiale, care influențează decisiv atât existența raportului juridic, cât și titularii săi,

echivalează cu o judecare incompletă a cauzei.

Supremă de Justiție nu poate substitui rolul instanței de apel în administrarea,

aprecierea și coroborarea probelor.

nu permite părților să înțeleagă rațiunea soluției pronunțate. Motivarea nu reprezintă

o simplă formalitate, ci o garanție a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art.

20 din Constituția Republicii Moldova și art. 6 § 1 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

11

nemotivate și incomplete, contrare exigențelor art. 6 §1 CEDO și Legii nr. 87/2011,

care impun instanței obligația de a verifica dacă hotărârea judecătorească a fost

executată într-un termen rezonabil și dacă statul și-a îndeplinit obligația pozitivă de

a asigura un mecanism eficient de executare.

clare, pun în dificultate exercitarea unui control judiciar veritabil de către instanța

de recurs.

vs. Spania, în care Înalta Curte a notat că, în cazul în care instanța de judecată se

abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a

acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a

fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a articolului 6 § 1 din

CEDO.

efectua o examinare efectivă a motivelor, a argumentelor și a probelor prezentate de

către părți (Perez c. Franței [MC], nr. 47287/99 din 12 februarie 2004, § 80; Loupas

c. Greciei, nr. 21268/16 din 20 iunie 2019, § 37; Capacchione c. Republicii Moldova

din 30 noiembrie 2021, § 19).

Drepturile Omului, acest articol obligă instanțele să își motiveze deciziile sale.

Întinderea obligației de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie

analizată în lumina circumstanțelor fiecărei cauze. Fără a necesita un răspuns detaliat

la fiecare argument invocat de către un reclamant, această obligație presupune,

totuși, că o parte la procedura judiciară poate aștepta un răspuns specific și explicit

la acele argumente care sunt decisive pentru rezultatul procedurii în cauză (Paixão

Moreira Sá Fernandes c. Portugaliei, nr. 78108/14 din 25 februarie 2020, § 71 și

cauzele citate în aceasta; Caraman c. Republicii Moldova din 16 februarie 2021, §

23).

deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel la

Curtea de Apel Centru.

Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat Vadim Gorea, reprezentat de avocatul Nicolae Negrei.

12

Casează integral decizia din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, adoptată

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu

Ceban împotriva lui Vadim Gorea cu privire la încasarea datoriei și compensarea

cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Centru, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

13