2ra-254/25 — rectificarea inregistrarii in registru prin radierea dreptului de coproprietate

2ra-254/25 — rectificarea inregistrarii in registru prin radierea dreptului de coproprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

privind inadmisibilitatea recursului

Anton Elina împotriva Ludmilei Trestian, intervenient accesoriu I.P. „Agenția

Servicii Publice”, Departamentul Cadastru, Serviciul cadastral teritorial

Ialoveni

(rectificarea înregistrării în registru prin radierea dreptului de coproprietate)

împotriva deciziei din 23 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-254/25

NR. PIGD 2-21112047-01-2ra-12052025)

Recursul a fost depus cu omiterea termenului de declarare.

Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud. N. Doroftei)

Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, D. Dulghieru, R. Pulbere)

12 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de către avocata Angela Istrate,

în interesele Elinei Anton,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Ludmilei Trestian, intervenient accesoriu I.P. „Agenția Servicii Publice”,

Departamentul Cadastru, Serviciul cadastral teritorial Ialoveni prin care a solicitat

radierea dreptului de proprietate al Ludmilei Trestian din registrul bunurilor imobile prin

excluderea calității de coproprietar a acesteia asupra bunurilor imobile cu nr. cadastral

*****, *****, *****, *****, *****, situate în s. *****, r. *****.

pârâta, Trestian Ludmila este soția acestuia.

i-a fost atribuit un teren de 0,1492 ha pentru construcție locativă, înregistrat pe numele

său la *****,, înaintea căsătoriei cu Ludmila Trestian (încheiată abia la *****,).

lui Ion Trestian de către Vasile Trestian prin contract autentificat la 25.12.1992,

dreptul de proprietate fiind înregistrat integral (cota 1.0) pe numele lui Ion Trestian.

Prin urmare, Ludmila Trestian nu avea calitatea de coproprietar asupra bunurilor

dobândite anterior căsătoriei. Înregistrarea dreptului de proprietate pe numele ei este

considerată eronată și prejudiciază drepturile moștenitorilor legali.

rectificarea introdusă la subcapitolul II a registrului de bunuri imobile *****, și anume

prin excluderea calității de proprietar a Ludmilei Trestian asupra bunurilor imobile

*****, *****, *****, *****, *****situate în s. *****r. *****, care prin hotărârea

Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 7 decembrie 2020 a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Ludmila Trestian asupra bunurilor imobile sus menționate, în absența actelor

justificative, sunt aduse atingeri directe dreptului de proprietate al tatălui său și a

moștenitorilor legali.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

1

a fost respinsă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

11 iulie 2023 prin care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care acțiunea să fie admisă.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Elina Anton și s-a menținut fără modificări hotărârea Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni din 11 iulie 2023

instanței de fond precum că, în măsura în care cerințele privind radierea dreptului de

proprietate a Ludmilei Trestian asupra bunurilor imobile cu nr. cadastral *****,

*****, *****, *****, *****situate în s. *****r. *****din Registrul bunurilor imobile

a fost supusă examinării de către Judecătoria Hîncești sediul Ialoveni la 7 decembrie

2020, hotărâre ulterior menținută prin decizia Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2021, cererea de

chemare în judecată este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

faptul că reținerea lucrului judecat urma să se soldeze cu pronunțarea unei încheieri

de încetare a procesului conform art. 265 lit. b) Cod de procedură civilă, or, deși, într-

adevăr, și temeiul de încetare a procesului prevăzut de art. 265 lit. b) Cod de procedură

civilă are drept scop realizarea puterii lucrului judecat care face imposibilă judecarea

repetată a unei cauze civile, condiția esențială a încetării procesului este ca acțiunea

civilă înaintată să fie identică cu cea examinată și soluționată anterior în instanța de

judecată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, iar acțiunea civilă înaintată este

una identică cu cea soluționată dacă există o coincidență între cele trei elemente de

structură: părți, obiect și temei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

cerere de recurs împotriva hotărârii din 11 iulie 2023 și deciziei din 23 aprilie 2024

prin care a solicitat casarea acestora și emiterea unei noi hotărâri privind admiterea

cererii înaintate. În calitate de temeiuri ale recursului au fost invocate prevederile art.

432 alin. (1) lit. a) și e) din Codul de procedură civilă.

în cererea de chemare în judecată.

2

caracterul arbitrar al hotărârilor adoptate, și anume: neglijarea unor probe esențiale,

cum ar fi data încheierii căsătoriei și data dobândirii bunurilor; existența unui contract

de donație autentic din 1992, înregistrat în registrul BIT Hîncești în noiembrie 1992;

precum și existența titlului de autentificare eliberat în 2015, care reflectă o situație

anterioară căsătoriei.

incorect obiectul prezentei acțiuni față de obiectul acțiunii judecate anterior la cererea

reclamantei.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții

Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme

de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel

depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor

prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

3

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în

temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la

proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite,

prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului

executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată

sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte

mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui,

precum și prin delegație judiciară”.

„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte”.

„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este

stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2)

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării

actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.”

„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de

lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

„(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop

juridic. (3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția

cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la

destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de

comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau (5) Notificarea se

consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4),

oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”.

electronica și serviciile de încredere:

„(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului

electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră

momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau

creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor

4

care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului

electronic.

(2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic

nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul

intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul

documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se

consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului,

iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de

către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”

„(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt

obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși.

Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință

publică la 23 aprilie 2024 (Vol. II, f.d. 16).

acționează în interesele Elinei Anton, la adresa electronică

angela.istrate.borsec@gmail.com, a fost expediată decizia motivată a Curții de Apel

Chișinău din 23 aprilie 2024 (Vol. II, f.d. 31).

din 23 aprilie 2024, depusă la 5 mai 2025 de către avocata Angela Istrate, care

acționează în interesele Elinei Anton, a fost depusă cu omiterea termenului de

declarare prevăzut la art. 434 din Codul de procedură civilă.

electronică angela.istrate.borsec@gmail.com a fost utilizată de către avocata Angela

Istrate la înaintarea mai multor cereri de amânare (Vol. I, f.d. 29; 67-68). Totodată,

instanța de recurs mai constată că însăși avocata Angela Istrate a utilizat adresa

electronică angela.istrate.borsec@gmail.com pentru a depune prezenta cerere de

recurs (Vol. II, f.d. 31). Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează că adresa electronică angela.istrate.borsec@gmail.com este

5

adresa profesională a avocatei, utilizată constant în corespondența cu instanțele de

judecată în prezenta cauză.

electronică la adresa angela.istrate.borsec@gmail.com, această împrejurare nu poate

fi opusă instanței, ci incumbă exclusiv avocatei Angela Istrate și recurentei. Or, în

sensul art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, culpa reprezentantului este

echivalentă culpei părții.

declarat de către avocata Angela Istrate, în interesele Elinei Anton este inadmisibil.

(1), lit. b), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de avocata Angela Istrate, în interesele

Elinei Anton.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

6