3ra-117/24 — constatarea erorii si obligarea radierii din RBI

La data de 09 februarie 2021 Ludmila Vizer s-a adresat cu acțiune către Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru, terț Veaceslav Vizer, solicitând constatarea aplicării eronate a interdicției - sechestrul asupra apartamentului nr. xxxx, nr. cadastral xxxxx, situate pe str. xxxxx, obligarea Agenția Servicii Publice de a radia interdicția-sechestru aplicat asupra apartamentului și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în anul 1993, lui Pavlo Vizer și Veaceslav Vizer, le-a fost repartizat în fondul locativ nou, apartamentul nr. xxxxx, fapt confirmat prin procesul-verbal nr.3 al ședinței Preturii s. Buiucani din 30.03.1993.

A menționat că imediat după acordarea apartamentului în posesie și folosință, le-a fost eliberat ordinul de repartiție nr.054712 din 13.04.1993, fiindu-le perfectată viza de domiciliu în apartament.

La data de 24 februarie 2015 între terțul Veaceslav Vizer și reclamanta Josan Ludmila (Vizer după căsătorie) a fost încheiată căsătoria, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie nr. CS-V 1192709, emis de OSC Centru, mun. Chișinău.

În prezent, familia Vizer este formată din patru persoane, inclusiv doi copii minori: Alexandru Vizer și Iulian Alexeev, locuiesc în apartamentul nr. xxxxx și sunt incluși în tabelul nominal în calitate de locatari al apartamentului, cu viză de reședință la adresa indicată.

Până în prezent proprietar al bunului imobil în cauză, potrivit extrasului eliberat de ASP din Registrul bunurilor imobile figurează Statul Republica Moldova.

Deoarece, potrivit Legii privatizării fondului de locuințe, persoanele cărora le-a fost repartizată o locuință din fondul locativ de stat au dreptul la privatizarea acesteia în condițiile prevăzute de lege, reclamanta împreună cu intervenientul au demarat procedura pentru acumularea actelor în vederea privatizării spațiului locativ acordat.

Astfel, la data de 21.06.2020, în temeiul cererii înaintate de Veaceslav Vizer, de către ASP, Serviciul cadastral teritorial Chișinău a eliberat extrasul din Registrul bunurilor imobile pentru apartamentul indicat mai sus, precum și actele în temeiul cărora a fost aplicată interdicția asupra apartamentului nr.xxxxx

Corespunzător, reclamanta și Veaceslav Vizer au constatat că la capitolul notări, asupra apartamentului nr. xxxxx este aplicată interdicția de înstrăinare, înregistrată la data de 10.03.2004 în temeiul ordonanței ofițerului de urmărire penală. 2

În acest context, dat fiind faptul că interdicția/notarea sus-menționată obstrucționează dreptul reclamantei Ludmila Vizer la procesul de privatizare, ultima, considerând că înscrierea în RBI a interdicției de înstrăinare a apartamentului este nejustificată și lipsită de temei legal, prin cererea prealabilă cu nr.06/05 din 29.05.2020 s-a adresat pârâtei Agenția Servicii Publice prin care a solicitat radierea interdicției aplicată la 10.03.2004.

Prin scrisoarea cu nr.01/V-319/20 din 25.06.2020 pârâta a refuzat în satisfacerea cerințelor expuse în cererea prealabilă, motivând că în RBI au fost efectuate din oficiu rectificări la capitolul "temeiul” aplicării interdicției, iar pentru a anula înscrierea respectivă să se adreseze în instanța de judecată pentru anularea măsurii de asigurare aplicate

Hotărârea contestată a fost pronunțată la data de 21 octombrie 2021 (f.d.57).

Cererea de apel nemotivată a fost depusă la data de 25 octombrie 2021 (f.d.69).

Hotărârea motivată a instanței de fond fiind recepționată de apelant la 03 februarie 2022 (f.d. 77), apelul motivat a fost depus la 14 iunie 2022 (f.d.80-84).

Pin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2022, s-a admis cererea avocatului Marina Frecăuțan în interesele apelantei Vizer Ludmila privind repunerea în termen a cererii de apel motivat. S-a repus în termen cererea de apel motivată înaintată de avocatului Marina Frecăuțan în interesele apelantei Vizer Ludmila împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 octombrie 2021 adoptată în cauza de civilă la acțiunea depusă de Vizer Ludmila către Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru, intervenient accesoriu Vizer Veaceslav privind constatarea existenței erorii și obligarea radierii interdicției din registrul bunurilor imobile (f.d.85-87).

Instanța de apel a admis apelul din alte motive, stabilind că hotărârea instanței de fond emisă cu încălcarea competenței, or prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2023, s-a constatat competența completului specializat în materie de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău la examinarea cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vizer Ludmila împotriva Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, terț Vizer Veaceslav cu privire la constatarea erorii și obligarea radierii interdicției din Registrul bunurilor imobile.

Întru respingere acțiunii, instanța de apel a menționat că actul administrativ emis de Agenția Servicii Publice și anume a răspunsului nr.01/V-319/20 din 25.06.2020, este întemeiat și legal, or, potrivit materialelor cauzei se atestă că, sechestru pe apartamentul xxxxx a fost aplicat de instanța de judecată, în cadrul investigării cauzei penale nr.xxxxx, în temeiul unei bănuieli rezonabile privind săvârșirea infracțiunii de către Veaceslav Vizer.

Prin prisma prevederilor art. 202, art. 209 alin. (2) art. 210 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel a menționat că sechestrul aplicat în cadrul examinării cauzei penale de către instanța de judecată, poate fi anulat numai prin hotărârea instanței de judecată la cererea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Respectiv, Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru nu este în drept de a radia interdicțiile, aplicate de către instanța de judecată, din care motiv temei legal de a admite acțiunea nu este.

Recurenta a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, menționând că la emiterea ei au fost interpretate eronat normele legale.

Decizia motivată a instanței de apel la data de 19 ianuarie 2024 a fost notificată recurentei IP „Agenția Servicii Publice” prin intermediul poștei electronice (f.d. 162).

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la data de 13 decembrie 2023 și a notificat decizia motivată părților la 19 ianuarie 2024, iar cererea de recurs a fost depusă la 15 decembrie 2023. În condițiile enunțate, instanța de recurs conchide că recursul a fost depus cu respectarea termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ 4

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ: „Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii 5 de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” nu conține obiecții de fapt și de drept în dezacord cu decizia pronunțată. Or, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a omis să depună motivarea recursului, formulând doar solicitările sale în cadrul unui recurs nemotivat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 37.În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o 6 anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 7