3ra-117/24 — constatarea erorii si obligarea radierii din RBI
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea erorii si obligarea radierii din RBI
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-117/24 — constatarea erorii si obligarea radierii din RBI (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Instituția Publică „Agenția
Servicii Publice”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Ludmila Vizer împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”,
Departamentul Cadastru, terț Veaceslav Vizer cu privire la constatarea erorii și
obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile,
împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-117/24
NR. PIGD 2-21021055-01-3ra-30012024)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art. 2451 din Codul
administrativ. Consecințele nedepunerii motivării recursului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. N. Mazur
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca
16 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
1
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Instituția
Publică „Agenția Servicii Publice”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 09 februarie 2021 Ludmila Vizer s-a adresat cu acțiune către
Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru, terț Veaceslav Vizer, solicitând
constatarea aplicării eronate a interdicției - sechestrul asupra apartamentului nr.
xxxx, nr. cadastral xxxxx, situate pe str. xxxxx, obligarea Agenția Servicii Publice
de a radia interdicția-sechestru aplicat asupra apartamentului și încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în anul 1993, lui Pavlo Vizer și
Veaceslav Vizer, le-a fost repartizat în fondul locativ nou, apartamentul nr. xxxxx,
fapt confirmat prin procesul-verbal nr.3 al ședinței Preturii s. Buiucani din
30.03.1993.
A menționat că imediat după acordarea apartamentului în posesie și folosință,
le-a fost eliberat ordinul de repartiție nr.054712 din 13.04.1993, fiindu-le perfectată
viza de domiciliu în apartament.
La data de 24 februarie 2015 între terțul Veaceslav Vizer și reclamanta Josan
Ludmila (Vizer după căsătorie) a fost încheiată căsătoria, fapt confirmat prin
certificatul de căsătorie nr. CS-V 1192709, emis de OSC Centru, mun. Chișinău.
În prezent, familia Vizer este formată din patru persoane, inclusiv doi copii
minori: Alexandru Vizer și Iulian Alexeev, locuiesc în apartamentul nr. xxxxx și
sunt incluși în tabelul nominal în calitate de locatari al apartamentului, cu viză de
reședință la adresa indicată.
Până în prezent proprietar al bunului imobil în cauză, potrivit extrasului
eliberat de ASP din Registrul bunurilor imobile figurează Statul Republica Moldova.
Deoarece, potrivit Legii privatizării fondului de locuințe, persoanele cărora
le-a fost repartizată o locuință din fondul locativ de stat au dreptul la privatizarea
acesteia în condițiile prevăzute de lege, reclamanta împreună cu intervenientul au
demarat procedura pentru acumularea actelor în vederea privatizării spațiului locativ
acordat.
Astfel, la data de 21.06.2020, în temeiul cererii înaintate de Veaceslav Vizer,
de către ASP, Serviciul cadastral teritorial Chișinău a eliberat extrasul din Registrul
bunurilor imobile pentru apartamentul indicat mai sus, precum și actele în temeiul
cărora a fost aplicată interdicția asupra apartamentului nr.xxxxx
Corespunzător, reclamanta și Veaceslav Vizer au constatat că la capitolul
notări, asupra apartamentului nr. xxxxx este aplicată interdicția de înstrăinare,
înregistrată la data de 10.03.2004 în temeiul ordonanței ofițerului de urmărire
penală.
2
În acest context, dat fiind faptul că interdicția/notarea sus-menționată
obstrucționează dreptul reclamantei Ludmila Vizer la procesul de privatizare,
ultima, considerând că înscrierea în RBI a interdicției de înstrăinare a apartamentului
este nejustificată și lipsită de temei legal, prin cererea prealabilă cu nr.06/05 din
29.05.2020 s-a adresat pârâtei Agenția Servicii Publice prin care a solicitat radierea
interdicției aplicată la 10.03.2004.
Prin scrisoarea cu nr.01/V-319/20 din 25.06.2020 pârâta a refuzat în
satisfacerea cerințelor expuse în cererea prealabilă, motivând că în RBI au fost
efectuate din oficiu rectificări la capitolul "temeiul” aplicării interdicției, iar pentru
a anula înscrierea respectivă să se adreseze în instanța de judecată pentru anularea
măsurii de asigurare aplicate
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Ludmila Vizer.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La data de 25 octombrie 2021 Ludmila Vizer a depus cerere de apel
împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat casarea hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 octombrie 2021, cu emiterea unei noi
decizii de admitere a acțiunii.
Hotărârea contestată a fost pronunțată la data de 21 octombrie 2021
(f.d.57).
Cererea de apel nemotivată a fost depusă la data de 25 octombrie 2021
(f.d.69).
Hotărârea motivată a instanței de fond fiind recepționată de apelant la 03
februarie 2022 (f.d. 77), apelul motivat a fost depus la 14 iunie 2022 (f.d.80-84).
Pin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2022, s-a admis cererea
avocatului Marina Frecăuțan în interesele apelantei Vizer Ludmila privind repunerea
în termen a cererii de apel motivat. S-a repus în termen cererea de apel motivată
înaintată de avocatului Marina Frecăuțan în interesele apelantei Vizer Ludmila
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 octombrie 2021
adoptată în cauza de civilă la acțiunea depusă de Vizer Ludmila către Agenția
Servicii Publice, Departamentul Cadastru, intervenient accesoriu Vizer Veaceslav
privind constatarea existenței erorii și obligarea radierii interdicției din registrul
bunurilor imobile (f.d.85-87).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă
cererea de apel depusă de Ludmila Vizer din alte motive, a fost casată hotărârea din
21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi
hotărâri prin care s-a respins acțiunea depusă de Ludmila Vizer ca neîntemeiată.
3
Instanța de apel a admis apelul din alte motive, stabilind că hotărârea instanței
de fond emisă cu încălcarea competenței, or prin încheierea Curții Supreme de
Justiție din 22 noiembrie 2023, s-a constatat competența completului specializat în
materie de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău la examinarea cauzei
de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vizer
Ludmila împotriva Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, terț Vizer
Veaceslav cu privire la constatarea erorii și obligarea radierii interdicției din
Registrul bunurilor imobile.
Întru respingere acțiunii, instanța de apel a menționat că actul administrativ
emis de Agenția Servicii Publice și anume a răspunsului nr.01/V-319/20 din
25.06.2020, este întemeiat și legal, or, potrivit materialelor cauzei se atestă că,
sechestru pe apartamentul xxxxx a fost aplicat de instanța de judecată, în cadrul
investigării cauzei penale nr.xxxxx, în temeiul unei bănuieli rezonabile privind
săvârșirea infracțiunii de către Veaceslav Vizer.
Prin prisma prevederilor art. 202, art. 209 alin. (2) art. 210 alin. (1) Cod de
procedură penală, instanța de apel a menționat că sechestrul aplicat în cadrul
examinării cauzei penale de către instanța de judecată, poate fi anulat numai prin
hotărârea instanței de judecată la cererea bănuitului, învinuitului, inculpatului.
Respectiv, Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru nu este în drept de a
radia interdicțiile, aplicate de către instanța de judecată, din care motiv temei legal
de a admite acțiunea nu este.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 15 decembrie 2023 IP
„Agenția Servicii Publice” a depus recurs, solicitând admiterea acestuia și casarea
deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Recurenta a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel,
menționând că la emiterea ei au fost interpretate eronat normele legale.
Decizia motivată a instanței de apel la data de 19 ianuarie 2024 a fost
notificată recurentei IP „Agenția Servicii Publice” prin intermediul poștei
electronice (f.d. 162).
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 245 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea
hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la data de 13
decembrie 2023 și a notificat decizia motivată părților la 19 ianuarie 2024, iar
cererea de recurs a fost depusă la 15 decembrie 2023. În condițiile enunțate, instanța
de recurs conchide că recursul a fost depus cu respectarea termenului prevăzut de
art. 245 din Codul administrativ
4
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme
de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța
de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care
Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea
recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă
acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar
prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă
recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea
privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul
inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică
părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 2451.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate,
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă
o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
5
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare,
invocate în recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se
referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel
Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” nu conține obiecții de fapt și
de drept în dezacord cu decizia pronunțată. Or, Instituția Publică „Agenția Servicii
Publice” a omis să depună motivarea recursului, formulând doar solicitările sale în
cadrul unui recurs nemotivat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie
pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare
a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel
Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea
probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
37.În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
6
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Instituția
Publică „Agenția Servicii Publice”.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii
Publice”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
7