ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 16.10.2024

3ra-117/24 — constatarea erorii si obligarea radierii din RBI

HOTĂRÂRE
16.10.2024
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
constatarea erorii si obligarea radierii din RBI
Temei legal
temeiurile inadmisibilitatii recursului
Citează această cauză
3ra-117/24 — constatarea erorii si obligarea radierii din RBI (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Ludmila Vizer împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”,

Departamentul Cadastru, terț Veaceslav Vizer cu privire la constatarea erorii și

obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-117/24

NR. PIGD 2-21021055-01-3ra-30012024)

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art. 2451 din Codul

administrativ. Consecințele nedepunerii motivării recursului.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. N. Mazur

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

16 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

1

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Instituția

Publică „Agenția Servicii Publice”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru, terț Veaceslav Vizer, solicitând

constatarea aplicării eronate a interdicției - sechestrul asupra apartamentului nr.

xxxx, nr. cadastral xxxxx, situate pe str. xxxxx, obligarea Agenția Servicii Publice

de a radia interdicția-sechestru aplicat asupra apartamentului și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Veaceslav Vizer, le-a fost repartizat în fondul locativ nou, apartamentul nr. xxxxx,

fapt confirmat prin procesul-verbal nr.3 al ședinței Preturii s. Buiucani din

30.03.1993.

le-a fost eliberat ordinul de repartiție nr.054712 din 13.04.1993, fiindu-le perfectată

viza de domiciliu în apartament.

Ludmila (Vizer după căsătorie) a fost încheiată căsătoria, fapt confirmat prin

certificatul de căsătorie nr. CS-V 1192709, emis de OSC Centru, mun. Chișinău.

minori: Alexandru Vizer și Iulian Alexeev, locuiesc în apartamentul nr. xxxxx și

sunt incluși în tabelul nominal în calitate de locatari al apartamentului, cu viză de

reședință la adresa indicată.

eliberat de ASP din Registrul bunurilor imobile figurează Statul Republica Moldova.

le-a fost repartizată o locuință din fondul locativ de stat au dreptul la privatizarea

acesteia în condițiile prevăzute de lege, reclamanta împreună cu intervenientul au

demarat procedura pentru acumularea actelor în vederea privatizării spațiului locativ

acordat.

de către ASP, Serviciul cadastral teritorial Chișinău a eliberat extrasul din Registrul

bunurilor imobile pentru apartamentul indicat mai sus, precum și actele în temeiul

cărora a fost aplicată interdicția asupra apartamentului nr.xxxxx

notări, asupra apartamentului nr. xxxxx este aplicată interdicția de înstrăinare,

înregistrată la data de 10.03.2004 în temeiul ordonanței ofițerului de urmărire

penală.

2

obstrucționează dreptul reclamantei Ludmila Vizer la procesul de privatizare,

ultima, considerând că înscrierea în RBI a interdicției de înstrăinare a apartamentului

este nejustificată și lipsită de temei legal, prin cererea prealabilă cu nr.06/05 din

29.05.2020 s-a adresat pârâtei Agenția Servicii Publice prin care a solicitat radierea

interdicției aplicată la 10.03.2004.

satisfacerea cerințelor expuse în cererea prealabilă, motivând că în RBI au fost

efectuate din oficiu rectificări la capitolul "temeiul” aplicării interdicției, iar pentru

a anula înscrierea respectivă să se adreseze în instanța de judecată pentru anularea

măsurii de asigurare aplicate

Centru, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Ludmila Vizer.

împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat casarea hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 octombrie 2021, cu emiterea unei noi

decizii de admitere a acțiunii.

(f.d.57).

(f.d.69).

februarie 2022 (f.d. 77), apelul motivat a fost depus la 14 iunie 2022 (f.d.80-84).

avocatului Marina Frecăuțan în interesele apelantei Vizer Ludmila privind repunerea

în termen a cererii de apel motivat. S-a repus în termen cererea de apel motivată

înaintată de avocatului Marina Frecăuțan în interesele apelantei Vizer Ludmila

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 octombrie 2021

adoptată în cauza de civilă la acțiunea depusă de Vizer Ludmila către Agenția

Servicii Publice, Departamentul Cadastru, intervenient accesoriu Vizer Veaceslav

privind constatarea existenței erorii și obligarea radierii interdicției din registrul

bunurilor imobile (f.d.85-87).

cererea de apel depusă de Ludmila Vizer din alte motive, a fost casată hotărârea din

21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care s-a respins acțiunea depusă de Ludmila Vizer ca neîntemeiată.

3

de fond emisă cu încălcarea competenței, or prin încheierea Curții Supreme de

Justiție din 22 noiembrie 2023, s-a constatat competența completului specializat în

materie de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău la examinarea cauzei

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vizer

Ludmila împotriva Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, terț Vizer

Veaceslav cu privire la constatarea erorii și obligarea radierii interdicției din

Registrul bunurilor imobile.

emis de Agenția Servicii Publice și anume a răspunsului nr.01/V-319/20 din

25.06.2020, este întemeiat și legal, or, potrivit materialelor cauzei se atestă că,

sechestru pe apartamentul xxxxx a fost aplicat de instanța de judecată, în cadrul

investigării cauzei penale nr.xxxxx, în temeiul unei bănuieli rezonabile privind

săvârșirea infracțiunii de către Veaceslav Vizer.

procedură penală, instanța de apel a menționat că sechestrul aplicat în cadrul

examinării cauzei penale de către instanța de judecată, poate fi anulat numai prin

hotărârea instanței de judecată la cererea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Respectiv, Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru nu este în drept de a

radia interdicțiile, aplicate de către instanța de judecată, din care motiv temei legal

de a admite acțiunea nu este.

„Agenția Servicii Publice” a depus recurs, solicitând admiterea acestuia și casarea

deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

menționând că la emiterea ei au fost interpretate eronat normele legale.

notificată recurentei IP „Agenția Servicii Publice” prin intermediul poștei

electronice (f.d. 162).

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

decembrie 2023 și a notificat decizia motivată părților la 19 ianuarie 2024, iar

cererea de recurs a fost depusă la 15 decembrie 2023. În condițiile enunțate, instanța

de recurs conchide că recursul a fost depus cu respectarea termenului prevăzut de

art. 245 din Codul administrativ

4

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme

de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța

de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care

Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea

recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă

acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică

părților.”

„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451.”

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate,

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă

un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă

o motivare suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

5

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare,

invocate în recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se

referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de

drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” nu conține obiecții de fapt și

de drept în dezacord cu decizia pronunțată. Or, Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice” a omis să depună motivarea recursului, formulând doar solicitările sale în

cadrul unui recurs nemotivat.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel

Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

37.În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

6

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Instituția

Publică „Agenția Servicii Publice”.

Codul administrativ

Declară inadmisibil recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2023-11-22
0,96
2ac-387/23 — contestarea erorii si obligarea radierii interdictiei din Registrul bunurilor imobile
prealabilă cu nr.06/05 din 29.05.2020 s-a adresat pârâtei Agenția Servicii Publice prin care a solicitat radierea interdicției aplicate la 10 martie 2004. Prin scrisoarea cu nr.01/V-319/20 din 25 iunie 2020 Agenția Servicii Publice a refuza
CSJ 2024-10-02
0,95
3ra-322/24 — anulaea refuzului si obligarea emiterii actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SC „Geo-Imobil” SRL împotriva I
CSJ 2021-12-15
0,95
3ra-1199/21 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-1199/21 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani (jud. V. Chisilița) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 15 decembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul c
CSJ 2022-05-04
0,94
3ra-146/22 — contestarea actelor administrative
Dosarul nr. 3ra-146/22 2-20092924-01-3ra-15022022 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (jud. O. Melniciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A. Bostan, Gr. Daşchevici, V. Negru) Î N C H E I E R E 4 mai 2022 mun
CSJ 2022-10-05
0,94
3r-262/22 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ
Dosar nr. 3r-262/22 2-21157672-01-3r-03082022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. I.Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 05 octombrie 2022 mun.
Sursă